R OM ÂN IA

MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE

SECŢIA DE COMBATERE A CORUPŢIEI

Operator date nr. 4472
Dosar penal nr.660/P/2014

REFERAT
cu propunere de solicitarea încuviinţării arestării preventive a deputatului
TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN
27.11.2015
Gheorghe Popovici – procuror şef secţie şi Dana Belciug – procuror,
ambii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a
corupţiei,
Examinând probele administrate în dosarul nr. 660/P/2014 rezultă date
şi indicii rezonabile în sensul că inculpatul:
TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN - fiul lui Emil şi Lucia, născut la
data de 07.04.1965, în municipiul Curtea de Argeş, jud. Argeş, domiciliat în
Curtea de Argeş, str. Negru Vodă, nr. 65, jud. Argeş, posesor al CI seria AS, nr.
974436, CNP: 1650407400177, de cetăţenie română, fără antecedente penale,
faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală în prezenta cauză prin
ordonanţa din data de 26.11.2015, deputat în Parlamentul României, a comis
infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă
funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă
prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297, alin. 1 din Cod
1

 pen. şi art. 309 din Cod pen. constând în aceea că, la data de 17.06.2010, în
exercitarea atribuţiilor de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, cu încălcarea dispoziţiilor art. 16, alin. 7 din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, în referire la dispoziţiile
art. 7 din Regulamentul nr. 30 din 2005, împreună cu ceilalţi membrii ai
Comisiei,

respectiv

cu

numiţii

DUMITREAN

CRINUŢA NICOLETA,

ALEXANDRU LĂCRĂMIOARA, DIACOMATU SERGIU IONUŢ, BACIU
REMUS VIRGIL, MARKO ATTILA – GABOR şi CONSTANTINOVICI
RODICA, a aprobat, în dosarul de despăgubire nr. 46076/CC/2009, raportul
supraevaluat de evaluatorul autorizat NEGURICI SERGIU în beneficiul şi cu
complicitatea numitului ROTARU MIHAI – cesionar al drepturilor de
despăgubire în dosarul nr. 46076/CC/2009, pentru imobilul din municipiul Piteşti,
Str. Câmpineanu nr.8, fost nr.20, jud. Argeş, cauzând un prejudiciu statului
român în cuantum de 87.291.596 lei.
Date privind sesizarea:
Dosarul penal nr. 660/P/2014 s-a format având la bază următoarele date:
Prin ordonanţa nr. 10/P/2015 din 16.01.2015 s-a dispus începerea
urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu
consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau
pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr.
78/2000 cu aplicarea art. 297, alin. 1 din Cod pen. şi art. 309 din Cod pen., ca
urmare a sesizării Guvernului României din data de 12.01.2015, referitoare la
dosarele în care s-au acordat despăgubiri de către Autoritatea Naţională pentru
Restituirea Proprietăţilor (A.N.R.P.), în perioada 2009 – 2011.
Din cuprinsul sesizării sus-menţionate a rezultat că, prin decizia nr. 10 din
data de 10.10.2013, Curtea de Conturi a României a reţinut că A.N.R.P. a
acordat despăgubiri pe baza unor rapoarte de evaluare contrare standardelor
2

 internaţionale, aceste rapoarte supraevaluând imobilele cu procente cuprinse între
20% şi 80%, în peste 500 de dosare de despăgubire.
Prin ordonanţa nr. 10/P/2015 din data de 13.03.2015 s-a dispus reunirea
dosarului nr. 10/P/2015 la dosarul nr. 700/P/2014. Prin rechizitoriul nr.
700/P/2014 din data de 08.04.2015 s-a dispus, printre altele, disjungerea cauzei şi
continuarea cercetărilor într-un alt dosar cu privire la dosarul de despăgubire nr.
46076/CC, constituindu-se astfel dosarul penal nr. 215/P/2015.
Prin ordonanţa nr. 215/P/2015 din 15.07.2015, s-a dispus disjungerea
cauzei în legătură cu dosarul de despăgubire nr. 4607/CC constituindu-se dosarul
nr. 633/P/2015, iar prin referatul din data de 15.07.2015 s-a propus conexarea
dosarului nr. 633/P/2015 la dosarul nr. 680/P/2014.
În continuare, apreciindu-se că faptele descrise în cuprinsul referatului cu
propunere de reunire sunt conexe cu cele din dosarul penal cu numărul
660/P/2014, prin ordonanţa din data de 04.11.2015, s-a dispus conexarea
dosarului nr. 633/P/2015 la dosarul nr. 660/P2014.
Prin ordonanţa nr. 660/P/2014 din data de 12.01.2015 s-a dispus începerea
urmăririi penale în cauză cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu dacă
funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi instigare
la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un
folos necuvenit, fapte prevăzute de art. 297, alin. 1 din Cod pen. raportat la art.
132 din Legea 78/2000 modificată şi art. 47 din Cod pen. raportat la art. 297, alin.
1 din Cod pen. în referire la art. 6 din Legea 78/2000 modificată.
Prin ordonanţa din data de 17.07.2015 s-a dispus schimbarea încadrării
juridice a faptelor pentru care se efectuează urmărirea penală din abuz în
serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos
necuvenit, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297
din Cod pen. şi instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut
pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 47 din
Cod pen. cu raportare la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 din
3

 Cod Pen., în abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă
funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă
prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 din Cod pen. şi la
art. 309 din Cod pen. şi complicitate la abuz în serviciu, cu consecinţe
deosebit de grave, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul
un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 48 din Cod pen. în referire la art. 13 2
din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 din Cod pen. şi la art. 309 din Cod
pen., ambele cu aplicarea art. 38, alin. 1 din Cod pen.
Prin ordonanța din data de 25.11.2015 s-a dispus efectuarea în
continuare a urmăririi penale faţă de suspectul TEODORESCU CĂTĂLIN
FLORIN cu privire la săvârşirea faptei de abuz în serviciu cu consecinţe
deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul
un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 cu
aplicarea art. 297, alin. 1 din Cod pen. şi art. 309 din Cod pen., iar prin
ordonanța din data de 26.11.2015, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii
penale faţă de inculpatul TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN pentru aceeaşi
faptă.
În dosarul nr. 393/P/2013, faţă de deputatul TEODORESCU CĂTĂLIN
FLORIN s-a pus în mişcare acţiunea penală şi în aceea cauză s-a solicitat
aviz de arestare, dar Camera Deputaţilor a comunicat faptul că solicitarea nu a
întrunit numărul necesar de voturi, luându-se faţă de acesta măsura controlului
judiciar şi dispunându-se trimiterea în judecată în acel dosar pentru fapte
similare. În cauza nr. 393/P/2013 propunerea de solicitarea încuviinţării
arestării preventive a deputatului TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN a
fost formulată tot în legătură cu activitatea sa ca membru al Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor cu privire la aprobarea acordării de despăgubiri
supraevaluate în cuantum de 263.327.559 lei, echivalentul a 61.714.021,6 euro
pentru cesionarul GHEORGHE STELIAN.

4

 TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN a fost desemnat vicepreşedinte al
Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor fiind deputat în
Parlamentul României în prezent.
Istoricul cauzei pentru care formulăm solicitarea încuviinţării arestării
preventive a deputatului OLTEAN IOAN în legătură cu soluţionarea dosarului
de despăgubire nr. 46076/CC/2009:
Prin ordonanțele din data de 26.11.2015 a fost pusă în mișcare acțiunea
penală față de 7 (şapte) inculpați, respectiv faţă de DUMITREAN NICOLETA
CRINUŢA (preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor
şi,

totodată

al

Comisiei

Centrale

pentru

Stabilirea

Despăgubirilor),

DIACOMATU SERGIU IONUŢ (membru în Comisia Centrală pentru
Stabilirea Despăgubirilor), TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN (membru în
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor), BACIU REMUS VIRGIL
(membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor), MARKO
ATTILA

GABOR

(membru

în

Comisia

Centrală

pentru

Stabilirea

Despăgubirilor), CONSTANTINOVICI RODICA (membru în Comisia Centrală
pentru Stabilirea Despăgubirilor) şi ALEXANDRU LĂCRĂMIOARA (membru
în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor), pentru săvârşirea
infracţiunilor de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă
funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzute
de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297, alin. 1 din Cod pen şi art.
309 din Cod pen.
şi NEGURICI SERGIU (evaluator), ROTARU MIHAI (om de afaceri,
beneficiar al despăgubirii) şi OLTEAN IOAN (deputat), pentru complicitate la
abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut
pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 48 din
Cod pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297, alin. 1
din Cod pen. şi art. 309 din Cod pen.
5

 S-a reţinut în cauză că, la data de 17.06.2010, în exercitarea atribuţiilor de
membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu încălcarea
dispoziţiilor art. 16, alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile proprietăţii şi justiţiei, în referire la dispoziţiile art. 7 din
Regulamentul nr. 30 din 2005, inculpaţii DUMITREAN CRINUŢA
NICOLETA, ALEXANDRU LĂCRĂMIOARA, DIACOMATU SERGIU
IONUŢ, TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN, BACIU REMUS VIRGIL,
MARKO ATTILA – GABOR şi CONSTANTINOVICI RODICA, au aprobat
în unanimitate, raportul întocmit de evaluatorul autorizat ANEVAR din cadrul
„P.F.A. NEGURICI SERGIU”, respectiv inculpatul NEGURICI SERGIU, cu
ocazia soluţionării dosarului de despăgubire nr. 46076/CC/2009.
Prin acest raport,evaluatorul NEGURICI SERGIU a supraevaluat, cu
suma de 87.291.596 lei terenul situat în Piteşti, Str. Câmpineanu, nr. 8, fost
nr. 20, jud. Argeş, în suprafaţă de 61.857 mp şi o construcţie de 185 mp, ce a
format obiectul dosarului de despăgubire antemenţionat, cauzându-se, cu
intenţie, acest prejudiciu statului român şi îmbogăţind cu aceeaşi sumă pe
beneficiarul despăgubirilor, inculpatul ROTARU MIHAI.
Probele administrate în cauză au relevat că supraevaluarea terenului
pentru folosul bănesc al beneficiarului s-a realizat prin dispoziţia decizională
abuzivă din data de 17.06.2010 a celor 7 (şapte) membrii ai Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, aşa cum se va arăta în cele ce
urmează şi prin complicitatea expertului evaluator şi a beneficiarului.
Astfel, expertul evaluator desemnat al „P.F.A NEGURICI SERGIU”,
respectiv inculpatul NEGURICI SERGIU, a stabilit valoarea despăgubirilor
prin compararea terenului evaluat cu terenuri din oferte de vânzare publicate
exclusiv în ziarele de specialitate sau pe diverse pagini de internet, însă a omis,
cu ştiinţă şi în mod intenţionat, datele pe care le avea din vânzări efective şi a
folosit metodele divizării terenului în parcele, metodele dezvoltării, comparaţiei
deşi imobilul era compus din mai multe suprafeţe cu destinaţie de teren din
6

 incinta şcolii, teren sport, teren afectat de străzi, alei carosabile, pietonale,
parcări, aşa încât nu avea cu ce să compare, astfel de suprafeţe nefiind niciodată
destinate vânzării.
Potrivit standardelor recomandate şi metodologiei ANEVAR:
- metoda comparaţiei vânzărilor presupune o comparaţie directă a
terenului evaluat cu loturile similare de teren tranzacţionate recent pe piaţă şi
pentru care există informaţii disponibile,iar elementele de comparaţie se referă
la drepturile de proprietate, restricţiile legale, condiţiile de piaţă (data vânzării),
caracteristicile fizice: suprafaţa şi forma, deschiderea la faţadă, topografia,
localizarea, priveliştea, zonarea terenului şi preţurile de ofertă (nenegociate);
- metoda parcelării presupune respectarea dispoziţiilor legale în vigoare
şi a situaţiei faptice a imobilului din care rezulta că avea la momentul evaluării
mai multe destinaţii: teren din incinta şcolii, teren sport, teren afectat de
străzi, alei carosabile, pietonale, parcări, aşa încât nu se putea schimba
destinaţia.
Preţurile efectiv practicate la tranzacţiile efectuate în perioada de referinţă
s-au situat la nivelul de 143 euro/mp, în timp ce evaluarea realizată de
evaluatorul NEGURICI SERGIU a avut în vedere valoarea de piaţă de 420
euro/mp. Această evaluare din anul 2010 s-a efectuat în condiţiile în care la
dosarul de retrocedare exista o evaluare din anul 2008 a unui expert evaluator
din municipiul Piteşti care avea ca obiect o suprafaţă de teren din exact acelaşi
lot, care făcea subiectul cererii de despăgubire, valoarea evaluată în acest caz
fiind de 82 euro/mp.
Prin urmare, prin folosirea acestor comparabile formale, în condiţiile în
care în anul 2010 criza economico – financiară mondială afectase semnificativ
piaţa imobiliară din România, iar preţurile terenurilor şi construcţiilor înregistrau
reduceri consistente, s-a realizat supraevaluarea terenului situat în Piteşti, str.
Câmpineanu, nr. 8, fost nr. 20, jud. Argeş, în suprafaţă de 61.857 mp şi o
construcţie de 185 mp ce a format obiectul dosarului de despăgubire nr.
7

 46076/CC,

cu

suma de 87.291.596 lei, reprezentând prejudiciul produs

statului român.
Practic, preţul unui metru pătrat din terenul menţionat a fost evaluat
mai mult decât preţul pe metru pătrat al unui conac de 18 camere din
Manhattan! (www.ziarulfinaicar.ro: Conac 18 camere Manhattan - 14,95
milioane dolari la nivelul anului 2008 când piaţa imobiliară era la un nivel foarte
ridicat în întreaga lume!).
Aşadar, expertul evaluator NEGURICI SERGIU a folosit numai datele şi
informaţiile pe care le-a dorit în scopul majorării valorii terenului şi astfel a
îmbogăţit pe beneficiarul ROTARU MIHAI cu această sumă care reprezintă
folos necuvenit. Potrivit probelor administrate în cauză, până în acest moment al
urmăririi penale, evaluatorul a folosit metoda tehnică de evaluare a comparaţiei,
dar nu a unor loturi similare de teren şi metoda tehnică a parcelări, dar nu prin
analogie, deoarece nu erau asemănătoare loturile comparate, iar aceste
împrejurări oferă indicii puternice de conivenţă infracţională între cei implicaţi.
Activitatea

decizională

abuzivă

s-a

realizat

prin

însuşirea

necondiţionată a evaluării oferite de inculpatul NEGURICI SERGIU, doar
cu scopul de a simula reparaţia, pentru că în realitate s-a urmărit şi s-a realizat
îmbogăţirea pe nedrept a unui beneficiar favorit, căruia i s-a dat cadou, prin
devalizarea bugetului public cu suma de 87.291.596 lei.
Consecinţa deosebit de gravă a acestei activităţi infracţionale abuzive
a inculpaţilor, în calitate de membrii ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, în sensul art. 309 din Cod pen., rezultă din faptul că suma de
87.291.596 lei plătită în acest dosar de despăgubire reprezintă un sfert din
TOTALUL DESPĂGUBIRILOR CIVILE plătite de A.N.R.P. în tot cursul
anului 2011, care a fost de 249.882.000 lei (a se vedea raportul de Control al
Curţii de Conturi din 2013)
Sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu comisă de către inculpaţii,
membri ai Comisiei centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul
8

 A.N.R.P. sunt relevante declaraţiile martorilor audiaţi în cauză. De
asemenea, din depoziţiile persoanelor cu diverse funcţii în cadrul A.N.R.P.
au rezultat aspecte cu valoare probatorie în ceea ce priveşte modul de
desfăşurare a activităţii infracţionale a inculpaţilor în C.C.S.D., relaţionarea
acestora cu persoane din afara A.N.R.P. interesate în obţinerea despăgubirilor în
dosarul nr. 46076/CC, precum şi în legătură cu influenţele exercitate asupra
persoanelor implicate în verificarea documentaţiei în dosarul de despăgubiri şi al
adoptării hotărârii de aprobare a raportului de evaluare, în baza căruia a fost
acordată despăgubirea.
Astfel, sunt relevante declaraţiile martorului Alexandrescu Ion Adrian
care, audiat la data de 25.11.2015, a arătat că pentru cumpărătorul de drepturi
litigioase Rotaru Mihai exista o preocupare intensă a numiţilor Baciu Remus
Virgil şi Diacomatu Sergiu Ionuţ de a aproba cât mai repede dosarele de
despăgubire ale acestuia întrucât era protejatul numitului OLTEAN IOAN. În
declaraţia dată, martorul a arătat: „în calitate de preot paroh al parohiei
Chitila, jud. Ilfov, l-am cunoscut pe Baciu Remus Virgil în anul 2009, iar
acesta venea deseori la aşezământul social cu prieteni ai săi şi persoane care îi
aduceau documente legate de dosare A.N.R.P. ale acestora; …în anul 2010
prin intermediul lui Baciu Remus Virgil l-a cunoscut şi pe Diacomatu
Sergiu Ionuţ, iar aceştia adesea discutau la biroul său de la parohie probleme
legate de A.N.R.P., de dosarele pe care le aveau pe rolul A.N.R.P. şi despre
persoanele pe care trebuia să le ajute pentru rezolvarea dosarelor, context
în care au discutat şi despre ROTARU MIHAI care cumpărase drepturi
litigioase de la persoane ce au depus dosare de despăgubire…
Din declaraţia acestui martor rezultă că „între Baciu Remus şi numitul
Rotaru Mihai exista o legătură apropiată”, iar martorul a asistat inclusiv la
discuţiile numitului Baciu Remus Virgil şi Diacomatu Sergiu Ionuţ despre
modul cum dosare A.N.R.P. ale unor cesionari erau soluţionate cu
prioritate, fiind vehiculate sume între 1 milion euro şi 50 milioane euro care
9

 reprezentau valoarea despăgubirilor…fiind perceput un comision de 25 –
30 % în funcţie de valoarea dosarului de despăgubire …Mai mult, martorul a
confirmat discuţiile dintre numitul Baciu Remus Virgil şi Dumitrean Crinuţa de
la A.N.R.P. pe marginea unor dosare în care ambii aveau interes pentru a fi
rezolvate... cei doi sfătuindu-se ce dosare pot fi rezolvate, convenind ca
fiecare să-l susţină pe celălalt în acele dosare unde aveau interese comune…
martorul a mai arătat că Baciu Remus Virgil şi Dumitrean Crinuţa Nicoleta
erau sub umbrela politică a numitului Oltean Ioan care putea face presiuni
asupra lor şi ajutau la rezolvarea unor dosare ale unor cumpărători de
drepturi litigioase, precum Gheorghe Stelian, Dorin Cocoş…existând la nivelul
A.N.R.P. şi obligaţii politice … Baciu Remus Virgil se afla şi în tabăra
numitului Diacomatu Sergiu Ionuţ şi favoriza rezolvarea dosarelor pentru
cumpărătorii de drepturi litigioase printre care şi Rotaru Mihai”.
Sub acelaşi aspect, este relevantă declaraţia din data de 20.11.2014 a
inculpatului Diacomatu Sergiu Ionuţ care, audiat în dosarul nr. 393/P/2013 în
care a fost trimis în judecată, a arătat următoarele:
„În perioada decembrie 2009 – sfârşitul lunii martie 2011 am deţinut
funcţia de vicepreşedinte la A.N.R.P., răspunzând de fondul funciar. În cursul
anului 2009, nu îmi aduc aminte exact perioada, l-am cunoscut pe Alin Cocoş,
iar prin intermediul cestuia, şi pe tatăl său, Dorin Cocoş. Pe parcursul relaţiei cu
Dorin Cocoş, prin prisma influenţei politice pe care acesta o deţinea la nivelul
PDL, partid aflat la guvernământ în perioada respectivă, mi-a promis că voi fi
menţinut în funcţie, dar în situaţia în care va avea nevoie de sprijinul meu
în legătură cu activitatea de la A.N.R.P., să i-l ofer necondiţionat. Am
acceptat această propunere, întrucât nu eram membru de partid, iar relaţiile cu
Preşedintele Nicoleta Crinuţa Dumiteran au fost tensionate de la început, eu
nefiind de acord cu practicile acesteia în cadrul instituţiei, cum ar fi
nerespectarea ierarhiei instituţionale, încercând în permanenţă să ia legătura
cu oamenii din subordinea mea, fără a mă informa de aceste lucruri, diferite
10

 solicitări abuzive către aceştia, de care nu aveam cunoştinţă. De asemenea, ştiu
că Preşedintele Dumitrean Crinuţa era sprijinită de către Ioan Oltean, un
alt membru important al PDL care la aproape fiecare şedinţă de birou
politic îmi solicita demiterea. (…).Martorul a arătat că de unele dosare de
despăgubire aflate în soluţionare la A.N.R.P. se interesa şi preşedintele Crinuţa
Dumitrean(…),,.
Dovada faptului că ROTARU MIHAI a cesionat drepturile litigioase de la
Neaţu Viorica Vana ştiind că are în mod real posibilitatea să obţină despăgubiri de
la A.N.R.P. în timp scurt şi în cuantum necuvenit, rezultă inclusiv din declaraţia
beneficiarei Neaţu Viorica Vana care, audiată la data de 02.11.2015, a detaliat
împrejurările în care a încheiat contractul de cesiune şi a vândut drepturile
litigioase inculpatului ROTARU MIHAI, arătând că nu a depus nicio cerere
la A.N.R.P. pentru urgentarea soluţionării dosarului de despăgubire,
deoarece cesiunea s-a realizat în timp ce cauza se afla pe rolul instanţei de
judecată: „În anul 1995 sau 1996, mătuşa mea Vasilescu Elena, zisă Dida, pe
care eu am moştenit-o, a formulat la Judecătoria Piteşti o cerere de revendicare a
unui teren şi a unei case situată în Piteşti, str. Câmpineanu. În anul 1997 mătuşa
mea a decedat iar eu am fost singura moştenitoare, continuând toate demersurile
judiciare începute de aceasta. În anul 2001, odată cu apariţia Legii 10, am
formulat o cerere de restituire în natură a imobilelor. În anul 2009, după ce am
terminat toate litigiile din instanţă, a fost emisă decizia nr. 230/2009, prin
care au fost propuse despăgubiri. Nu am fost de acord cu acordarea de
despăgubiri şi am formulat contestaţie în instanţă, la Tribunalul Piteşti,
solicitând anularea deciziei şi restituirea în natură a terenurilor libere. În
timpul judecăţii am primit un telefon de la un individ care s-a recomandat
ROTARU MIHAI care mi-a spus că vrea să cumpere drepturile mele
litigioase. Nu ştiu de unde a obţinut Rotaru Mihai numărul meu de telefon sau de
unde a cunoscut acesta despre dosarul pe care îl aveam pe Legea 10/2001. Eu iam spus să ia legătura cu avocata mea, Gherman Marcelina, întrucât eu nu mă
11

 pricepeam. I-am dat numărul de telefon al avocatei mele. Am stabilit preţul
vânzării la suma de 750.000 euro. Am întocmit două antecontracte, primind de la
Rotaru Mihai, cu titlu de avans suma de 200.000 euro, bani care mi-au fost plătiţi
prin ordin de plată. La data stabilită am mers la un notar pe care l-a ales
cumpărătorul şi aici am semnat contractul de cesiune de drepturi litigioase şi o
procură de reprezentare, Rotaru Mihai cerând şi toate actele care atestau
drepturile asupra proprietăţii. Având în vedere vârsta înaintată pe care o aveam la
data tranzacţiei, mi s-a solicitat de la notariat un certificat de la IML care să îmi
ateste discernământul. În momentul când am semnat contractul de cesiune, am
primit, tot prin ordin de plată, suma de 550.000 euro. Ulterior, am aflat de la
televizor că A.N.R.P. a plătit pentru dosarul de despăgubire deschis pe numele
meu suma de aproximativ 20 milioane euro. După ce am semnat contractul de
cesiune, la cererea expresă lui Rotaru Mihai, am renunţat la contestaţia aflată în
curs de judecată la Tribunalul Piteşti şi la un dosar pe care îl deschisesem la
CEDO. Eu personal nu am formulat nicio cerere către A.N.R.P. de
soluţionare cu prioritate a dosarului meu de despăgubire. Pun la dispoziţia
organelor de urmărire penală copii de pe contractul de cesiune de drepturi,
antecontractul din data de 03.11.2009 şi dispoziţia 230/2009. Nu mai deţin
ordinele de plată prin care mi-a fost plătită suma de 750.000 euro. Lui Rotaru
Mihai sau avocaţilor acestuia nu le-am dat niciodată vreo adeverinţă medicală.
Când am mers la IML pentru a obţine certificatul medico-legal am depus aici o
adeverinţă de la medicul de familie şi o adeverinţă de la policlinica de psihiatrie
teritorială. În anul 1995 sau 1996, nu mai reţin exact, mătuşa mea Vasilescu
Elena, zisă Dida, pe care eu am moştenit-o a formulat la Judecătoria Piteşti o
cerere de revendicare a unui teren şi a unei case situată în Piteşti, str.
Câmpineanu…După ce am semnat contractul de cesiune, la cererea expresă
lui Rotaru Mihai, am renunţat la contestaţia aflată în curs de judecată la
Tribunalul Piteşti şi la un dosar pe care îl deschisesem la CEDO”.

12

 Cronologia reconstituirii terenului situat în Piteşti, str. Câmpineanu,
nr. 8, fost nr. 20, jud. Argeş, în suprafaţă de 61.857 mp şi o construcţie de 185
mp o prezentăm sumar pentru a releva că acest dosar a fost verificat formal
știindu-se că aparține protejatului deputatului Oltean Ioan.
În 2001, numita NEAŢU VIORICA VANA a solicitat, în temeiul Legii nr.
247/2005, Primăriei Municipiului Piteşti, restituirea în natură a imobilului situat
în municipiul Piteşti, pe strada Câmpineanu, nr. 8, fost nr. 20, compus din teren în
suprafaţă de 63.572 mp, construcţie tip vilă, cu subsol, parter şi etaj.
Timp de 8 ani, mai precis până în anul 2009, cererea nu a fost soluţionată,
existând mai multe litigii.
În cele din urmă, Primăria Municipiului Piteşti a emis decizia nr. 230 din
02.02.2009, decizie care însă a nemulţumit-o pe numita NEAŢU VIORICA
VANA, astfel încât aceasta s-a adresat instanţei de judecată. Prin acţiunea
introductivă de instanţă sub nr. 988/109/2009 înregistrată pe rolul Tribunalului
Argeş – Secţia civilă, numita NEAŢU VIORICA VANA a solicitat anularea
parţială a deciziei nr. 230 din 02.02.2009, emisă de Primarul Municipiului
Piteşti şi obligarea la restituirea în natură, pe vechiul amplasament, a unor părţi
din suprafaţa totală de 63.572 mp.
La data de 27.11.2009, NEAŢU VIORICA VANA, prin contractul de
cesiune de drepturi autentificat sub nr. 2017/2009 de notar public Ioana Roxana
Mihail, a cedat toate drepturile succesorale numitului ROTARU MIHAI, preţul
cesiunii fiind de 750.000 euro, aşa încât a depus la instanţă cerere de renunţare la
judecata în contradictoriu cu Primăria Municipiului Piteşti.
Prin contractul de cesiune NEAŢU VIORICA VANA şi–a exprimat
acordul expres ca ROTARU MIHAI să îndeplinească orice fel de formalitate,
să introducă orice fel de cerere, litigiu la autorităţile competente, inclusiv la
A.N.R.P.
Există indicii puternice că scopul urmărit de cesionar a fost de a intra în
posesia unor despăgubiri uriaşe într-un termen foarte scurt, cunoscând că are în
13

 mod real posibilitatea să intervină la A.N.R.P. pentru „rezolvarea dosarului de
despăgubire”. Contextul mandatului, al cedării drepturilor litigioase, a fost pe
deplin clarificat până în acest moment al cercetărilor şi prezintă importanţă pentru
succesiunea evenimentelor, deoarece relevă că ROTARU MIHAI cumpăra
drepturi litigioase, apoi desfăşura activităţi de cumpărare de influenţă pentru
obţinerea de despăgubiri cât mai mari de la stat, achitând datoria celor care lau ajutat.
Aşa fiind, dovezi puternice că inculpatul ROTARU MIHAI contacta
diverse persoane pentru a-i ceda „drepturile litigioase”, apoi înregistra la A.N.R.P.
dosarele de despăgubire şi în foarte scurt timp obţinea sume uriaşe. Sunt relevante
sub acest aspect precizările martorei Neaţu Viorica Vana „…În timpul judecăţii
am primit un telefon de la un individ care s-a recomandat Rotaru Mihai care
mi-a spus că vrea să cumpere drepturile mele litigioase…. Nu ştiu de unde a
obţinut Rotaru Mihai numărul meu de telefon sau de unde a cunoscut acesta
despre dosarul pe care îl aveam pe Legea 10/2001…”.
Sub acelaşi aspect, este relevant faptul că, la câteva zile după ce a cesionat
drepturile litigioase de la NEAŢU VIORICA VANA, a înregistrat la A.N.R.P.
cererea de despăgubiri. Atrage atenţia faptul că, cererea la A.N.R.P. a fost
înregistrată tot pe numele acesteia, deşi drepturile litigioase fuseseră preluate de
Rotaru Mihai, iar la data de 10.12.2009, în scopul soluţionării dosarului de
despăgubire nr. 46076/CC/2009, s-au solicitat unele date Primăriei Piteşti tot cu
precizarea că sunt necesare în vederea soluţionării solicitării numitei Neaţu
Viorica Vana (a se vedea adresa nr. 844744 din 10.12.2009 a A.N.R.P.).
Acest demers a fost precedat de un altul, respectiv de formularea de către
Neaţu Viorica Vana, la data de 09.12.2009, a unei solicitări către A.N.R.P. de
soluţionare a dosarului nr. 46076/CC/2009 în regim de urgenţă, motivată de vârsta
înaintată şi afecţiunile de care suferă dovedite prin adeverinţa medicală anexată.
Sunt indicii puternice că Rotaru Mihai a depus respectivele documente deoarece
era singurul interesat să fie soluţionat cât mai repede dosarul de despăgubire
14

 ţinând cont de faptul că deja achitase numitei Neaţu Viorica Vana suma de
750.000 euro şi, în plus, aceasta a arătat expres că „ …Eu personal nu am
formulat nicio cerere către A.N.R.P. de soluţionare cu prioritate a dosarului
meu de despăgubire…”, neexistând nici un motiv ca aceasta să continue
demersurile deoarece îşi primise banii şi oricum nu mai avea nici un drept, aspect
ce rezultă în mod expres din actul de cesiune.
Prin urmare, din cronologia soluţionării dosarului de despăgubire, rezultă
că, pentru soluţionarea cu prioritate, numitul Rotaru Mihai avea interesul ca
înregistrarea cererii de despăgubire să figureze pe numele Neaţu Viorica Vana,
deoarece numai în considerarea vârstei acesteia se puteau invoca motive
medicale. Aşa fiind, până la aprobarea soluţionării cu prioritate a cererii, a figurat
ca beneficiar al despăgubirii numita Neaţu Viorica Vana, iar după acest moment,
prin cererea din data de 14.04.2010, Rotaru Mihai a adus la cunoştinţă
A.N.R.P. contractul de cesiune drepturi, pentru ca A.N.R.P. să aprobe
despăgubirile pentru acesta. Din acel moment numitul Rotaru Mihai a ţinut
legătura cu evaluatorul şi a depus diligenţe pentru aprobarea rapidă a
despăgubirilor, interesul fiind ca, la momentul aprobării despăgubirilor în
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, să se cunoască faptul că este
vorba despre dosarul său de despăgubire, căci pentru membrii acelei comisii
numele Neaţu Viorica Vana nu avea nicio conotaţie în sensul prioritizării şi
aprobării unei evaluări exorbitante.
Revenind la cronologia soluţionării dosarului de despăgubire arătăm că,
după înregistrarea dosarului nr. 46076/CC/2009 pe rolul A.N.R.P., urmând
procedura de acordare a despăgubirilor reglementată de Titlul VII din Legea nr.
247/2005, dosarul a fost aprobat în câteva luni.
La câteva zile după depunerea de către Rotaru Mihai a cererii prin care a
adus la cunoştinţă că este cesionarul drepturilor din dosarul de despăgubire nr.
46076/CC/2009 Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a dispus

15

 transmiterea dosarului la evaluatorul P.F.A. Negurici Sergiu, iar acesta la data
25.05.2010 a depus raportul de evaluare şi a stabilit suma de 108.932.000 lei.
La data de 01.06.2010, sub nr. 31942, Direcţia pentru Contencios şi pentru
Coordonarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor ia comunicat evaluatorului că sunt neconforme Standardelor Internaţionale de
Evaluare comparabilele calificate pentru analiză, prin care terenul comparabilă cu
o arie de 350 mp l-a comparat cu terenul subiect în arie de 61.857 mp.
Explicaţiile transmise de către evaluator, deşi nu lămureau observaţia, au fost
avizate şi prin decizia membrilor C.C.S.D. s-a acordat ca despăgubire suma uriaşă
de 108.932.000 lei. Apoi a fost emisă decizia nr. 8250 din 17.06.2010
reprezentând titlul de despăgubire pentru suma de 108.932.000 lei, adică mai
mult cu 87.291.596 lei decât ar fi fost justificat. Astfel, Rotaru Mihai a putut
obţine titluri de conversie în acţiuni emise de către Autoritatea Naţională pentru
Restituirea Proprietăţilor în cuantum de 108.932.000 lei deoarece, potrivit
dispoziţiilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005, Autoritatea Naţională pentru
Restituirea Proprietăţilor emitea pe numele persoanelor îndreptăţite titlul de plată
sau titlu de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce nu
depăşeau 500.000 lei şi titlu de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, pentru
sumele ce depăşeau pragul de 500.000 lei. Cum în cauză suma depăşea cu mult
500.000 lei beneficiarul a obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul
Proprietatea, fond listat la bursă începând cu data de 25.01.2010.
Dispoziţii legale ce reglementau procedura în sensul Legii nr. 247/2005
Titlul VII, aplicabilă acordării de despăgubiri, care trebuiau respectate de
membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în raport cu
dosarul de despăgubire nr. 46076/CC/2009 ce a avut ca obiect suprafaţa de
61.857 mp.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 361 din 28.04.2005, s-a reglementat
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
16

 Proprietăţilor (A.N.R.P.), ca organ de specialitate al administraţiei publice
centrale, în subordinea Cancelariei Primului Ministru.
Având în vedere modificările legislative aduse prin Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente cadrului normativ care reglementează restituirea proprietăţilor preluate
în mod abuziv de către regimul comunist, s-a impus modificarea şi completarea
H.G. 361/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea A.N.R.P.
Printre atribuţiile stabilite în sarcina A.N.R.P. prin H.G. 361/2005,
modificată şi completată prin H.G. nr. 1068/2005 se numără şi asigurarea
Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor privind
soluţionarea dosarelor care fac obiectul Titlului VII din Legea 247/2005,
regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod
abuziv şi coordonarea Direcţiei pentru acordarea despăgubirilor în numerar, ce
are ca principală atribuţie plata despăgubirilor cuvenite foştilor proprietari.
Prin Titlul VII al Legii nr. 247/2005, au fost reglementate atât sursele de
finanţare, cuantumul şi procedura de acordare a despăgubirilor aferente
imobilelor care nu pot fi restituire în natură, cât şi constituirea Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D), cu atribuţii în privinţa
emiterii deciziilor reprezentând titlurile de despăgubire.
Procedura administrativă mai sus amintită presupunea analizarea, printre
altele, sub aspectul cuantumului pretenţiilor de restituire în echivalent a dosarelor
constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 modificată şi republicată şi soluţionate
prin dispoziţia primarilor.
În cadrul acestei proceduri administrative sunt parcurse mai multe etape:
- etapa transmiterii şi a înregistrării dosarelor, prevăzută de dispoziţiile
articolului 16, alineatul 1 şi 2, capitolul V, Titlul VII din actul normativ amintit,
- etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub
aspectul posibilităţii restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării şi

17

 - etapa evaluării, în care dosarul va fi trimis evaluatorului sau societăţii de
evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare,
procedura finalizându-se prin emiterea de către Comisia Centrală a deciziei
reprezentând titlul de despăgubire.
În cuprinsul articolului 16 din Legea nr. 247/2005 se prevede :
- Alin. (4) - pe baza situaţiei juridice a imobilului pentru care s-a propus
acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la
analizarea dosarelor;
- Alin. (5) - Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea
dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2), după care acestea vor fi transmise
evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii
raportului de evaluare;
- Alin. (6) - După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori
desemnată va efectua procedura de specialitate şi va întocmi raportul de
evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conţine
cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de
despăgubire.
Normele metodologice de aplicare a Titlului VII „Regimul stabilirii şi
plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea
nr. 247/2005 aprobate prin H.G. nr. 1095/2005” prevăd coparticiparea activă a
beneficiarului la evaluare, acesta având dreptul a depune probe în susținerea
unui preț superior. Persoanele îndreptăţite să primească despăgubiri sunt
obligate să dea evaluatorului, la solicitarea acestuia, orice lămuriri în legătură cu
obiectul lucrării. Ele vor prezenta evaluatorului orice înscrisuri pe care le posedă,
de natură a furniza acestuia informaţii privind valoarea imobilului obiect al
lucrării. Evaluatorii desemnaţi sunt datori să se înfăţişeze înaintea Comisiei
Centrale spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere.

18

 Dacă Comisia Centrală nu este lămurită prin evaluarea făcută, poate
decide efectuarea unei noi expertize.
Mai mult, pentru a fi validat raportul de evaluare, conform Legii nr. 247 din
2005, trebuie să existe o decizie de validare a Raportului de Evaluare emisă de
către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor conform alin. 7 din
acelaşi articol 16.
În baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la
emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului
spre reevaluare.
Aşadar, evaluarea trebuie să aibă conform normelor metodologice
menţionate, un caracter obiectiv, iar decizia finală, definită de lege este a
membrilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, această comisie
fiind de altfel singura care are calitate procesuală în demersul de evaluare şi nu
instituţia A.N.R.P.,, ceea ce îi conferă un statut independent, tocmai pentru a fi
echitabilă, echilibrată şi pentru a realiza o evaluare reală.
Sub acest aspect, al statutului Comisiei Centrale sunt relevante: (….)
Capitolul IV: Măsuri anticorupţie
Art. 15 – În scopul evitării unor posibile fraude sau tentative de
corupere a personalului implicat în aplicarea prezentei legi se stabilesc
următoarele măsuri:
a) mandatul membrilor Comisiei Centrale va fi de 4 ani cu posibilitatea
înlocuirii a cel puţin 4 dintre membrii desemnaţi o dată la 2 ani;
b) mandatul preşedintelui este de 4 ani cu posibilitatea reînnoirii
mandatului;
c) înlocuirea membrilor Comisiei Centrale şi, după caz, a preşedintelui
acesteia se face prin decizie a primului-ministru, după prezentarea şi aprobarea
rapoartelor individuale cu privire la îndeplinirea atribuţiilor acestora;

19

 d) membrii Comisiei Centrale beneficiază de indemnizaţie de şedinţă
reprezentând 1% din salariul de încadrare sau, după caz, din indemnizaţia
lunară;
……………………………………………………………………………..
f) limitele minime şi maxime ale pedepselor aplicabile infracţiunilor
săvârşite în legătură cu activităţile prevăzute de prezenta lege, se majorează
cu jumătate.
III.4. Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este
organizată în baza REGULAMENTULUI din 30 august 2005 privind
organizarea şi funcţionarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor
aprobat de Decizia 425/2005 adoptată de Primul Ministru.
Potrivit art. 7 din Regulamentul nr. 30 din 2005, (3) „În baza raportului
de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând
titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare”.
Prevederile Legii nr. 247/2005 privind atribuţiile Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor
Capitolul III
Art. 13 - (1) Pentru analizarea şi stabilirea cuantumului final al
despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în
subordinea Cancelariei Primului - Ministru, Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia Centrală, care are, în principal,
următoarele atribuţii:
a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire;
b) ia alte măsuri legale, necesare aplicării prezentei legi.
Art. 13 – (2) Comisia Centrală este formată din 9 membri şi are
următoarea componenţă:
a) preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor;
20

 b) vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care
coordonează Direcţia pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar;
c) vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care
coordonează Direcţia pentru coordonarea şi controlul aplicării legislaţiei din
domeniul proprietăţii funciare şi vicepreşedintele Autorităţii pentru Restituirea
Proprietăţilor care coordonează Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind
acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în
proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria
semnat la 07.09.1940, republicată şi Legii nr. 290/2003 cu modificările şi
completările ulterioare;
d) un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului;
e) doi reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor;
f) doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei;
……………………………………………………………………………………
(6) Comisia Centrală are la dispoziţia sa o listă de evaluatori autorizaţi.
Condiţiile de înscriere în listă se stabilesc de către Comisia Centrală prin decizie
şi vor fi afişate pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor.
(7) Comisia Centrală, va desemna în mod aleatoriu evaluatorul care va
efectua raportul de evaluare.
Art. 131 - Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor
coordonează procesul de acordare a despăgubirilor realizând activităţile
prevăzute în acte normative speciale precum şi activităţile necesare implementării
prezentei legi, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie,
realizarea conversiei în acţiuni şi achitarea despăgubirilor în numerar.
Art. 14 - (1) Comisia Centrală funcţionează pe baza prevederilor
prezentei legi şi a regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, Comisia Centrală va emite decizii sub
semnătura preşedintelui acesteia. Comisia Centrală va lucra în şedinţă în
21

 prezenţa a minim şapte membri şi va decide cu majoritatea de voturi a celor
prezenţi.
(3) Comisia Centrală funcţionează până la emiterea tuturor titlurilor de plată a
despăgubirilor.
Finalitatea acţiunilor abuzive ale inculpaţilor a fost aceea că, datorită
încălcării flagrante a dispoziţiilor art. 16, alin. 7 din Legea 247/2005 şi art. 7
din Regulamentul nr. 30 din 2005, cei 7 membrii ai Comisiei Centrale de
Stabilire a Despăgubirilor, au procedat la emiterea deciziei, deşi rezulta cu forţa
evidenţei supraevaluarea efectuată de inculpatul NEGURICI SERGIU, care
impunea retrimiterea pentru reevaluare.
Validarea raportului supraevaluat, de către cei 7 (şapte) membrii ai
Comisiei Centrale, a determinat emiterea DECIZIEI reprezentând titlul de
despăgubire

şi

astfel

beneficiarul

a

primit

acţiuni

la

FONDUL

PROPRIETATEA şi a realizat un profit exorbitant, în timp ce A.N.R.P. s-a găsit
în situaţia de a lăsa nesoluţionate alte mii de dosare de despăgubire (a se
vedea datele publice ale raportului Curţii de Conturi din care rezultă că în anii
2009 -2011 existau 9711 dosare rămase nesoluţionate; fila nr. 14 din raport).
Analizând obligaţiile membrilor Comisiei Centrale inclusiv cele ale
inculpatului TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN, prin raportare la
dispoziţiile exprese ale art. 7 din Regulamentul nr. 30 din 2005, (3) potrivit
cărora „În baza raportului de evaluare Comisia centrală va proceda fie la
emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului
spre reevaluare”, va rezulta că activitatea, actele acestora de dispoziţie erau
decisive.
S-a arătat în doctrina şi practica judiciară că, prin expresia „atribuţia de
emitere decizie” se înţelege o activitate complexă de verificare şi analiză pe
care o efectuează un decident referitor la activităţile şi competenţele altor
executanţi şi pe care le confirmă ori pentru care dispune refacerea.

22

 Aşadar, membri Comisiei Centrale, deci şi inculpatul TEODORESCU
CĂTĂLIN FLORIN, aveau sarcini şi atribuţii de autoritate curentă, dar ei
reprezentau autoritatea decizională cu o competenţă expresă rezultată din spiritul
dispoziţiilor art. 7 din Regulamentul nr. 30 din 2005, care prevede: „În baza
raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei,
reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare”.
Succint, atribuţiile membrilor Comisiei Centrale, aşa cum sunt menţionate
în

Regulament,

presupun

verificarea

în

mod

riguros

a raportului

evaluatorului, analiza pertinenţei, verosimilităţii şi concludenţei metodelor
folosite pentru evaluare deoarece numai astfel puteau decide în mod concret în
sensul emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire sau trimiterii
dosarului spre reevaluare.
Concluzia se impune deoarece raportul evaluatorului era singura probă,
singurul element pe care se baza decizia membrilor Comisiei Centrale.
Importanţa raportului de evaluare rezultă din întregul spirit al dispoziţiilor legale
aplicabile acestui domeniu, care prevede:
- Desemnarea aleatorie a evaluatorului;
- Independenţa totală Comisiei Centrale ai cărei membrii sunt desemnaţi de
la nivelul tuturor instituţiilor statului;
- Personalitatea juridică acordată prin statut acestei Comisii;
- Plata cu o indemnizaţie consistentă a membrilor Comisiei Centrale tocmai
în considerarea acestei munci desfăşurate dar şi pentru a fi înlăturate
vulnerabilităţi de tip coruptiv.
Deci tot cadrul normativ asigură stabilitatea, independenţa şi autoritatea
membrilor acestei Comisii Centrale de Despăgubiri.
O primă lecturare a atribuţiilor membrilor Comisiei Centrale poate induce
imaginea unor îndatoriri generale şi neconcretizate, care s-ar baza pe aprecieri
subiective neverificabile însă, chiar şi la o analiză sumară, rezultă cu certitudine
principiul fundamental ce guvernează atributul fundamental, respectiv acela că
23

 membrii Comisiei reprezintă autorităţile statului care asigură respectarea
drepturilor cetăţenilor la reparaţii în urma violării dreptului de proprietate.
În calitatea acestora de reprezentanţi ai statului, membrii Comisiei decid
relaţia dintre stat şi persoana care solicită drepturile corespunzătoare legilor
de reparaţie, decid sumele pe care le acordă din bugetul public şi care trebuie să
fie direct proporţionale cu prejudiciul suferit , nu să reprezinte o îmbogăţire fără
just temei aşa cum au dispus cei 7 (şapte) membri ai acestei Comisii, deci şi
inculpatul TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN.
Aşa cum am menţionat, Comisia Centrală are o particularitate care îi
asigură statutul de autoritate independentă ce reprezintă STATUL ROMÂN,
această Comisie fiind practic STATUL ROMÂN, deoarece este similară unei
persoane juridice ce are capacitate juridică deplină şi foloseşte un patrimoniu
propriu. Potrivit art. 19 din Legea nr. 247 din 2005, deciziile adoptate de către
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate în condiţiile
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Comisia Centrală
pentru Stabilirea Despăgubirilor, deci Comisia reprezintă statul nu A.N.R.P.,
aşadar, iată autoritatea fundamentală cu care au fost învestiţi membrii
Comisiei.
Rezultă aşadar, că responsabilitatea şi atribuţiile fiecărui membru al
Comisiei sunt mai mult decât concrete şi au un scop precis respectiv validarea
raportului evaluatorului şi deci soluţionarea favorabilă a cererii de despăgubiri,
prin aplicarea corectă a legislaţiei şi gestionarea onestă a bugetului public. Dacă
aceste condiţii nu sunt îndeplinite de raportul de evaluare, membrii comisiei au o
singură variantă – trimiterea la evaluator pentru reevaluare!
În condiţiile în care legislaţia privind imobilele preluate abuziv prevede
măsuri reparatorii pentru persoanele îndreptăţite, Comisia şi deci fiecare membru
trebuie să se raporteze la interesul public, al tuturor cetăţenilor şi nu doar la acela
al unui grup restrâns cu care ar putea avea interese, căci au fost desemnaţi pe
24

 criterii stricte, atribuţii şi competenţe punctuale cu scopul de a reprezenta statul,
adică întreaga societate, iar pregătirea şi funcţia deţinută de fiecare membru al
comisiei sunt argumente solide pentru a concluziona că aceştia aveau obligaţia
legală să facă cea mai pertinentă analiză a raportului de evaluare.
Cu toate acestea, TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN şi ceilalţi
membrii nu au făcut niciun demers din cele stipulate, nici măcar demersul minim
şi firesc de a analiza explicaţiile evaluatorului. Ba mai mult, lipsa de rigoare a
acestora a mers atât de departe, încât deşi au avut la dosarul de despăgubire
solicitarea aparatului tehnic al comisiei, ce i-a fost adresată evaluatorului de a
explica comparabilele folosite şi motivaţia pentru care nu a folosit metode
conforme Standardelor Internaţionale de Evaluare, nu au decis nici măcar
invitarea acestuia pentru a da explicaţii. Ori, această obligaţie a membrilor
C.C.S.D. este expresă în cuprinsul art.16, alin.7, putând dispune chiar efectuarea
unei noi expertize.
În acelaşi timp, nu pot fi invocate nici aspecte de ambiguitate
legislativă ori lipsă de pregătire a membrilor Comisiei, deoarece fiecare membru
reprezintă autorităţi publice ale statului, aşa cum am dezvoltat supra.
De asemenea, nu pot invoca presiuni de timp, exercitate în cadrul
procedurii de despăgubire, datorită multitudinii de cereri, care ar putea
favoriza apariţia unor erori, atât timp cât legiuitorul nu a prevăzut un termen
pentru analizarea şi soluţionarea acestor dosare. Desigur că, durata acestor
proceduri nu poate fi atât de mare încât să aducă atingere dreptului reclamanţilor
la aceste măsuri reparatorii, ea trebuind să se înscrie într-un termen rezonabil,
termen care se consacră în practică în funcţie de anumite situaţii de fapt, de
greutăţi întâmpinate în soluţionarea cererilor, de numărul acestora, de măsura în
care ele sunt imputabile instituţiei ş.a.m.d. În cauză nu era un asemenea risc,
deoarece cererea a fost înregistrată la Comisie în luna decembrie 2009 iar în
17.06.2010 au fost aprobate despăgubirile, un timp record faţă de dosare de
despăgubiri înregistrate la aceeaşi dată care nu sunt nici în prezent soluţionate!
25

 Aşadar, funcţia deţinută de fiecare membru al comisiei implică, în primul
rând, respectarea legii, susţinerea interesului public şi gestionarea onestă a
banului public. Nu în ultimul rând, întreaga legislaţie aferentă restituirii
proprietăţilor reglementează modalitatea de reparare, prin acordare de
despăgubiri pentru abuzuri săvârşite în perioada regimului comunist, dar toate
aceste măsuri trebuie puse în aplicare fără a nedreptăţi pe ceilalţi titulari de
drepturi.
Mai precis, legiuitorul, prin ideea de reparaţie pentru acte abuzive din
trecut, nu a acordat puteri discreţionare funcţionarilor desemnaţi în cadrul
Comisiei Centrale de Evaluare în sensul validării unor rapoarte de evaluare
absolut nerealiste. Faptul că raportul de evaluare poate fi, fie validat, fie retrimis
la evaluator pentru reevaluare trebuia să atragă şi mai mult implicarea,
seriozitatea

funcţionarilor,

membrii

ai

comisiei,

inclusiv

a

numitului

TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN.
Aceştia şi-au încălcat, negat şi nesocotit tocmai obligaţia de statut ce
presupunea analiza, dezbaterea asupra raportului de evaluare, astfel încât,
DECIZIA bazată pe acest raport să fie riguroasă. Dar raportul a fost unul eronat
grosolan supraevaluat în scopul îmbogăţirii fără drept a cesionarului Rotaru Mihai
aşa încât, acesta să aibă rezerve băneşti pentru plata celor care l-au ajutat.
Sub acest aspect cercetările efectuate până în prezent au relevat că deputatul
Olteanu Ioan şi-a traficat influenţa la nivelul preşedintei A.N.R.P. contra sumei de
600.000 euro în interesul beneficiarului despăgubirii. Efectele acestor activităţi
abuzive se răsfrâng asupra unei colectivităţi de persoane îndreptăţite la
despăgubiri, dar care a fost tratată doar formal, prin înregistrarea dosarului şi
lăsarea într-o aşteptare nedeterminată.
O prezentare sintetică a acestor atribuţii relevă faptul că membri
Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, implicit TEODORESCU

26

 CĂTĂLIN FLORIN, ar fi trebuit să execute următoarele activităţi prealabile
validării raportului de evaluare prin care au statuat suma exorbitantă:
- verificarea stadiului dosarului anterior transmiterii acestuia la evaluator.
Dacă membrii Comisiei ar fi efectuat această verificare sumară atunci când
au primit ordinea de zi ar fi constatat că dosarul a fost prematur introdus pe lista
de şedinţă, deoarece clarificările solicitate de la Primăria Piteşti nu au fost
comunicate, aşadar dosarul era incomplet şi deci inapt pentru a fi transmis spre
evaluare.
Din probele administrate a rezultat că dosarul nr. 46076/CC/2009 a fost
înregistrat la A.N.R.P. împreună cu alte şapte dosare. Potrivit dispoziţiilor interne
referitoare la procedura de soluţionare a dosarelor acestea, fiind înregistrate în
acelaşi timp, trebuiau să fie soluţionate concomitent, dar s-a acordat prioritate
dosarului nr.46076/CC/2009.
Fără ca această împrejurare să reprezinte în sine un abuz al membrilor
comisiei, în contextul derulării faptelor prezintă relevanţă aşa cum se va arăta în
cele ce urmează.
Astfel, deşi s-a constatat că dosarul este incomplet şi în acest sens s-au
solicitat clarificări de la Primăria Piteşti a fost inclus pe lista şedinţei Comisiei şi,
ulterior, s-au solicitat clarificările. În aceste condiţii, membrii Comisiei la
primirea ordinii de zi şi a dosarelor, constatând că dosarul nu este complet nu
trebuiau să-l transmită evaluatorului, dar cu toate acestea l-au transmis. Acest
aspect este însă unul minor pe lângă celelalte neregularităţi evidenţiate în
exercitarea atribuţiilor de către membrii Comisiei Centrale de Stabilire a
Despăgubirilor şi, deci şi de către inculpatul TEODORESCU CĂTĂLIN
FLORIN.
- verificarea situaţiei juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea
de despăgubiri;

27

 Dacă membrii Comisiei ar fi efectuat această verificare sumară atunci când
au primit ordinea de zi ar fi constatat că terenul de 61.857 mp a fost comparat cu
un teren de 350 mp.
Aşadar, evaluarea efectuată de către evaluator trebuia, în mod
obligatoriu, să vizeze un teren similar.
- asigurarea desfăşurării activităţilor specifice pentru aplicarea prevederilor
Legii nr. 10/2001 şi a Legii nr. 247/2005;
Dacă membrii Comisiei ar fi efectuat această verificare sumară atunci când
au primit ordinea de zi ar fi constatat că terenul a fost evaluat prin metoda
tehnică de comparare a vânzării neconformă Standardelor Internaţionale de
Evaluare.
Trecând la certitudini dovedite pe baza datelor strânse prin administrarea
de probe a rezultat că aceste verificări nu au fost făcute deoarece era dosarul unui
protejat, ROTARU MIHAI, care a avut în cursul anului 2009 „inspiraţie” şi simţ
al afacerilor şi a cesionat drepturi litigioase în condiţii a cărora transparenţă se
pierde (nu ştie nici măcar Neaţu Viorica Vana cum a găsit-o Rotaru Mihai!),
apoi ca urmare a unor evaluări extrem de favorabile realizate de către evaluator,
validate de membrii comisiei care s-au folosit de autoritatea şi decizia cu care au
fost învestiţi în folosul acestuia, a obţinut venituri considerabile, fiind în prezent
proprietar al unor terenuri şi deţinător de acţiuni.
Activitatea desfăşurată de inculpaţi a constat într-un cumul infracțional
prin care bugetul public a fost irosit și practic furat în interesul unei singure
persoane beneficiare şi favorite, consecinţa fiind nedreptăţirea altor titulari de
drepturi ale căror dosare de despăgubire nu au fost soluţionate şi care nu puteau
spera la aşa supraevaluări dacă nu cunoşteau filiera.
Se poate afirma că, matematic, cu această sumă se puteau acorda
multiple despăgubiri maxime de 500.000 lei în cele peste 9000 dosare în care
persoanele îndreptăţite încă aşteaptă!

28

 Este relevant pentru a sublinia pericolul social al faptelor să subliniem
că, potrivit datelor publice ale A.N.R.P., această instituţie a plătit despăgubiri
civile totale în cuantum de 391.408.564 lei în 2010, respectiv 249.882.000 lei în
2011, puţin peste dublul sumei acordate acestui beneficiar „norocos”, aşa încât
rezultă că gestionarea banului public fost concentrată și subordonată interesului
privat al acestui beneficiar şi altor câtorva favoriţi.
În faţa acestei realităţi de netăgăduit, cadrul faptic este completat prin
declaraţiile martorilor audiaţi, funcţionari cu diverse atribuţii la A.N.R.P. care au
arătat expres că singurii care puteau aproba rapoartele de evaluare erau membrii
C.C.S.D. a căror decizie era suverană:
- Dinescu Diana Mariana care, audiată la data de 15.10.2015, a
declarat că: „Lucrez în cadrul A.N.R.P. din anul 2006 în funcţia de consilier…
mă ocupam cu soluţionarea dosarelor de despăgubire care îmi erau repartizate. Ca
atribuţii, verificam dosarele repartizate pentru a constata dacă sunt complete, în
vederea transmiterii lor către evaluator. Dacă constatam că un dosar nu este
complet întocmeam adrese către instituţia emitentă a dispoziţiei de acordare a
despăgubirilor, către persoanele îndreptăţite să obţină despăgubiri sau către
diferite instituţii ale statului. După ce dosarul era complet, completam o anexă, în
format electronic în care menţionam adresa imobilului care trebuia evaluat şi
suprafaţa acestuia. În continuare dosarul era fotocopiat şi scanat de către
consilieri anume desemnaţi, iar apoi era transmis către evaluator. Directorul
Priboi Mihai Septimiu întocmea o anexă la contractul cadru de prestări servicii
încheiat cu evaluatorul, în care erau trecute menţiunile făcute de mine în anexa
completată în format electronic. După ce evaluatorul finaliza raportul de evaluare,
acesta era depus la A.N.R.P. unde era verificat sub aspectul respectării obiectului
evaluării şi sub aspectul respectării standardelor internaţionale de evaluare... Dacă
persoana nu contesta raportul într-un termen de 30 de zile sau dacă declara că este
de acord cu concluziile raportului de evaluare, acesta îmi era transmis şi, după ce
mai verificam încă o dată dosarul, îl introduceam pe ordinea de zi a şedinţei
29

 Comisiei Centrale a Stabilirii Despăgubirilor. Până la jumătatea anului 2007
dosarele care ne veneau de la primării nu erau complete şi presupuneau un volum
mare de muncă pentru a le completa în vederea transmiterii la evaluator. Având în
vedere acest lucru, în anul 2007 a fost adoptată O.U.G. 81/2007 care a introdus
controlul de legalitate exercitat de prefect asupra dispoziţiei primarului. După
acest moment dosarele transmise A.N.R.P. erau mai complete şi puteau fi
transmise mult mai repede evaluatorului. La momentul adoptării ordonanţei
susmenţionate, la A.N.R.P. erau înregistrate aproximativ 40.000 de dosare de
despăgubire. După apariţia ordonanţei lucram în paralel atât dosarele înregistrate
anterior acesteia cât şi la cele nou înregistrate. Ordinea de soluţionare a dosarelor
de despăgubire era stabilită de Comisia Centrală. Aceasta era cea care putea să
aprobe cazurile speciale, în baza cererilor persoanelor îndreptăţite de soluţionare
cu prioritate a dosarelor.
Începând cu anul 2010 au apărut foarte multe persoane, cesionare de
drepturi litigioase, modă care anterior a existat într-o foarte mică măsură, fapt ce
a creat nemulţumiri în rândul colegilor mei datorită faptului că aceste
persoane erau cei mai insistenţi în rezolvarea cu prioritate a dosarelor lor .
Persoanele cesionare de drepturi litigioase erau de multe ori cam aceleaşi. Modul
în care aceste persoane făceau presiuni pentru rezolvarea dosarelor lor era
obţinerea de audienţe la conducerea A.N.R.P. (preşedinte, vicepreşedinţi,
directori). De multe ori, în urma audienţelor, eram întrebată de directorul Priboi
Mihai despre motivele nesoluţionării unui anume dosar.( …) cât şi de o altă
persoană din conducerea A.N.R.P., dar nu mai reţin cine, cred că unul din
vicepreşedinţi, lucru care mi s-a părut ciudat. Aceste două dosare le-am trimis
retur, o dată primăriei şi o dată prefecturii încât, din punctul meu de vedere,
nu făceau obiectul Legii 10/2001. După ce dosarele au revenit la A.N.R.P., deşi
eu mi-am menţinut punctul de vedere, directorul Priboi Mihai mi-a solicitat să îl
trimit la evaluare, lucru pe care l-am făcut. Înainte ca dosarele să intre pe ordinea
de zi a şedinţei Comisiei Centrale am făcut menţiune în tabelele de şedinţă că
30

 terenul pentru care au fost propuse despăgubiri nu face obiectul Legii 10 şi am
subliniat faptul că îmi menţin punctul de vedere din adresele de retur a dosarelor.
Cu toate acestea, Comisia Centrală a decis acordarea de despăgubiri. Numele de
Rotaru Mihai îmi este cunoscut, l-am auzit vehiculat de colegii mei în
perioada 2009 - 2010. Despre acesta am auzit că ar fi avut dosare de despăgubire
la A.N.R.P., dar nu cunosc alte detalii”.
- Munteanu Sorin Ionuţ care, audiat la data de 16.10.2015, a declarat
că: „Lucrez în cadrul A.N.R.P. din anul 2004 şi am deţinut succesiv funcţiile de
coordonator al Serviciului Control, consilier în cadrul Serviciului de acordare a
despăgubirilor, coordonator şi şef serviciu în cadrul aceluiaşi serviciu, iar în
prezent sunt consilier. În perioada 2009 - 2010 eram şef serviciu în cadrul
Serviciului de acordare a despăgubirilor din Direcţia pentru aplicarea Legii
10/2001. Atribuţiile mele de serviciu erau următoarele: coordonarea activităţii
secretariatului Comisiei Centrale, care includea preluarea dosarelor de la
instituţiile care le trimiteau către A.N.R.P., respectiv de la prefecturi, analiza şi
avizarea dosarelor respectiv a deciziilor emise de către comisie, participarea la
şedinţele Comisie Centrale, participarea la întocmirea mapelor de şedinţă,
oferirea de informaţii către persoanele îndreptăţite în cadrul programului cu
publicul. După ce un dosar de despăgubire era înregistrat la A.N.R.P., în funcţie
de categoria din care făcea parte, era repartizat de către directorul Priboi Mihai
unui consilier. Consilierul analiza dosarul, în funcţie de situaţia juridică. Interesa
imposibilitatea restituirii în natură a imobilului şi eventualele acte ce trebuiau
depuse în completare, în vederea soluţionării cererii (certificate de moştenitor,
date suplimentare privind situaţia juridică, situaţia despăgubirilor acordate cu
ocazia exproprierilor, situaţia despăgubirilor acordate de către alte state care
aveau acord cu România, despăgubiri acordate în temeiul Legii 112/1995,
incidenţa in speţă a prevederilor art. 8 din Legea 10 privind situarea terenurilor în
intravilan/extravilan la data depunerii notificării ori la data exproprierii). Dacă
dosarul era complet, consilierul completa o anexă în format electronic, în baza de
31

 date internă a A.N.R.P. şi îl trimitea la evaluare. Înainte era fotocopiat şi scanat, în
vederea transmiterii către evaluator. De aceste proceduri se ocupau persoane
anume desemnate. Persoana care se ocupa de transmiterea dosarului în format
electronic şi a altor documente către evaluator era Niţu George. După ce
evaluatorul întocmea raportul de evaluare, îl înregistra la A.N.R.P., apoi acesta era
transmis unor consilieri care aveau atribuţii de evaluare a respectării. obiectului
raportului. Persoanele care se ocupau de acest lucru au fost Nistor Alina şi Iacob
Simona. Raportul mai era verificat şi de către Vişoiu Gheorghe sub aspectul
respectării standardelor internaţionale de evaluare. Acesta nu se putea pronunţa
asupra preţului stabilit de evaluator. După ce raportul de evaluare era verificat,
acesta era predat consilierului de caz în vederea supunerii atenţiei Comisie
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Dosarul era introdus într-un tabel
care conţinea numărul de dosar, obiectul dosarului, suma din raportul de evaluare,
situaţia despăgubirilor acordate la momentul preluării imobilului în proprietatea
statului, eventuale observaţii ale consilierului, eventuale observaţii ale
evaluatorului Vişoiu Gheorghe, categoria din care făcea parte dosarul şi numele
consilierului care l-a introdus în şedinţă. După ce Comisia Centrală aproba
mapa ce cuprindea rubricile cu dosarele introduse în şedinţă se proceda la
redactarea şi avizarea deciziilor în vederea transmiterii către persoanele
îndreptăţite (…). În prima parte a activităţii mele nu am observat o pondere
însemnată a depunerii de contracte de cesiune de drepturi litigioase, acesta
situaţie s-a amplificat considerabil în perioada când preşedinta A.N.R.P. era
Dumitrean Crinuţa. Am constatat că apăruseră cam aceleaşi persoane care
erau cesionare de drepturi litigioase. Au fost situaţii în care conducerea
A.N.R.P. se interesa în mod special de dosarele persoanelor cesionare de
drepturi litigioase, înainte ca acestea să intre în şedinţele Comisiei, ori se
interesa de un anumit dosar cu privire la care constatam ulterior că se depunea
contract de cesiune. Exista la nivelul A.N.R.P., în cadrul procedurilor interne de
lucru, o reglementare a situaţiei în care, în măsura în care un dosar era aprobat de
32

 către comisie pe numele persoanei îndreptăţite şi ulterior la dosar era depus
contractul de cesiune, emiterea deciziei trebuia să se facă pe numele cesionarului.
Pe IOAN OLTEAN l-am văzut în sediul A.N.R.P. în mai multe rânduri, cu
ocazia vizitelor pe care acesta le făcea preşedintei Dumitrean Crinuţa. Au
existat situaţii când anumite dosare au intrat în şedinţa Comisiei cu obiecţiuni din
partea consilierilor de caz sau a expertului evaluator al A.N.R.P. şi cu toate
acestea ele au fost aprobate. Menţionez în acest sens dosarele nr. 4307/CC/,
4313/CC şi 21288/CC. De acestea îmi aduc aminte în acest moment. Numele de
Rotaru Mihai îmi este cunoscut, a avut un dosar de despăgubire la A.N.R.P.,
în calitate de cesionar de drepturi litigioase, dosar care a făcut obiectul unei
verificări din partea Curţii de Conturi. Ţin minte că în acest dosar am avizat
o adresă prin care se cereau lămuriri privind situaţia juridică a imobilului, în
vederea completării dosarului, la acea dată eu fiind şef de serviciu. Nu cunosc alte
amănunte în legătură cu aprobarea dosarului. În cadrul discuţiilor purtate de
colegii mei se vehicula ideea că Rotaru Mihai ar avea mai multe dosare la
A.N.R.P. prin interpuşi, dar nu pot preciza cu certitudine dacă acest lucru
este adevărat…”.
Faptele de abuz în serviciu sunt dovedite şi rezultă inclusiv din
următoarele mijloace de probă:
- procesul-verbal de şedinţă al Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor din
data de 17.06.2010 în care a fost aprobat în unanimitate, de către toţi cei 7 (şapte)
membri, raportul de evaluare pentru stabilirea despăgubirilor, raportul Curţii de
Conturi a României, poziţia membrilor comisiei care în şedinţa de aprobare nu au
avut obiecţiuni, declaraţiile martorilor:
- Bică Mihai care a precizat cu ocazia audierii în dosar 393/P/2013 că
procedura derulată la nivelul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor a
cărei decizie de a aproba raportul evaluatorului era suverană: „…în perioada
2009 - 2013 a fost angajat al A.N.R.P., iar până în luna octombrie 2013 a fost
director al Direcţiei pentru coordonarea şi controlul aplicării legislaţiei din
33

 domeniul restituirii proprietăţii funciare (Direcţia funciară). În această calitate
avea ca atribuţii de serviciu: semnarea mapelor de şedinţă, coordonarea
serviciului petiţii şi relaţii cu publicul şi serviciul control. În perioada 2010 2011, deşi Serviciul despăgubiri era coordonat de către vicepreşedintele
DIACOMATU SERGIU IONUŢ. …După întocmirea raportului de evaluare,
acesta era transmis către Serviciul Despăgubiri din cadrul A.N.R.P., serviciu
care îl propunea pentru următoarea întrunire a C.C.S.D. Odată ajuns în
comisie, dosarul era fie aprobat, fie transmis spre reevaluare dacă membrii
comisiei aveau neclarităţi cu privire la sumă şi modul de întocmire a
raportului de evaluare. În momentul în care raportul de evaluare era aprobat de
către Comisie se proceda la redactarea deciziei de către fiecare consilier care
avusese anterior în lucru dosarul. Decizia era semnată de către preşedintele
instituţiei, de vicepreşedintele, de directorul acestei instituţii, de Şeful serviciului
despăgubiri, de un consilier care se ocupa de raportul de evaluare şi de altul care
verifica conformitatea standardelor de evaluare folosite de către evaluator.
Semnăturile aveau doar o valoare administrativă pe respectiva decizie,
neputându-se interveni în legătură cu suma stabilită ca despăgubire sau
beneficiar;
- Stanciu Angelica Georgeta, audiată la data de 19.10.2015, Iacob
Simona, audiată la data de 14.10.2015 şi Vasilescu Luminiţa, audiată la data
de 20.10.2015, care au detaliat atribuţiile pe care le au în legătură cu soluţionarea
dosarelor de despăgubire şi care au declarat expres că, numai C.C.S.D. aproba
dosarul de despăgubire, că cesionarii de drepturi litigioase erau cam aceeaşi.
Sub acest aspect, din depoziţiile martorilor menţionaţi a rezultat că: în
calitate de consiliere în cadrul C.C.S.D. le erau repartizate dosare de despăgubire
şi se indica obiectul evaluării, după care documentaţia în format electronic era
trimisă evaluatorului desemnat…când evaluatorul depunea raportul de evaluare
verificarea raportului sub aspectul respectării standardelor internaţionale de
evaluare era în sarcina numitului Vişoiu Gheorghe, iar Nistor Alina şi Iacob
34

 Simona verificau dacă expertul a respectat obiectul evaluării aşa cum i-a fost
transmis…C.C.S.D. era cea care aproba dosarul de despăgubiri şi cea studia
dosarul de despăgubire…în 2010 - 2011 persoanele care aveau calitatea de
cesionari de drepturi litigioase erau c-am aceeaşi…o parte din colegi erau
iritaţi de numărul mare de cesionari de drepturi litigioase întrucât se crea impresia
că angajaţii A.N.R.P. practic munceau pentru interesele acestora….l-am văzut pe
IOAN OLTEAN la sediul A.N.R.P. în câteva rânduri ….am auzit de la colegi
că IOAN OLTEAN venea în A.N.R.P…;
- Daia Ana Maria Mădălina, care audiată la data de 13.10.2015, a
declarat: din 01.04.2010 a deţinut funcţia de şef serviciu pentru stabilirea şi
acordarea despăgubirilor iar în anul 2009 – 2010 i-a fost repartizat dosarul de
despăgubire nr. 46076/CC ca urmare a aprobării de către C.C.S.D. a cererii de
tratare cu prioritate a acestui dosar formulată de către Neaţu Viorica…iar ulterior
aprobării acestei cereri de tratare cu prioritate a fost înregistrat contractul de
cesiune drepturi litigioase încheiat între Rotaru Mihai şi Neaţu Viorica…a
constatat că dosarul nu este complet şi a solicitat lămuriri Primăriei Municipiului
Piteşti…după primirea completărilor a întocmit demersurile necesare pentru
transmiterea dosarului expertului desemnat de către C.C.S.D. Acest expert a fost
desemnat în cadrul şedinţei în care s-a aprobat cererea de soluţionare cu prioritate
a dosarului…raportul de evaluare întocmit de evaluator era verificat de către
Vişoiu Gheorghe….iar C.C.S.D. era cea care decidea dacă emite decizia pe baza
raportului de evaluare sau solicită refacerea raportului…decizia reprezentând
titlul de despăgubire trebuia semnată de toţi membrii C.C.S.D. şi era înaintată pe
bază de proces verbal de predare - primire Cabinetului Preşedintelui A.N.R.P. în
vederea comunicării persoanei îndreptăţite…Rotaru Mihai figura ca cesionar
de drepturi litigioase şi avea mai multe dosare de despăgubire;
- Petrescu Simona care, audiată la data de 14.10.2015, a declarat că:
analiza din punct de vedere juridic existenţa tuturor documentelor din care reieşea
că dosarul de despăgubire este complet…dacă nu era complet puteam solicita
35

 lămuriri instituţiei emitente a dispoziţiei de despăgubire, persoanei îndreptăţite la
despăgubire, altor instituţii…apoi se pregătea prin scanare, xeroxare pentru a fi
trimis evaluatorului…rapoartele de evaluare întocmite erau verificate de către
Vişoiu Gheorghe, expert evaluator A.N.R.P…dosarele aflate pe rolul A.N.R.P.
erau soluţionate în ordinea înregistrării lor începând cu anul 2008, cu excepţia
celor care aveau aprobate cereri de soluţionare cu prioritate….pe OLTEAN
IOAN l-am întâlnit în perioada 2010 – 2011 în A.N.R.P. când m-am întâlnit
cu el în lift.
x

Sunt îndeplinite toate condiţiile legale iar motivele pe care le vom dezvolta
în continuare sunt argumente insurmontabile care relevă existența temeiurilor
pentru luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul TEODORESCU
CĂTĂLIN FLORIN.
Din probele administrate în cauză până în acest moment al urmăririi
penale rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile
reţinute în sarcina lor.
Pentru infracţiunile reținute, conform art. 223, alin. 2 din Cod procedură
penală, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani şi pe baza evaluării
gravităţii concrete a faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere, precum
şi a împrejurărilor concrete privind persoana inculpaţilor, considerăm că privarea
de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea
publică, o stare de pericol reală și actuală, faptele fiind de o maximă gravitate
întrucât au vizat siguranța bugetului public alocat măsurilor reparatorii, problemă
stringentă a României, aspru sancţionată de C.E.D.O.
În absenţa unui răspuns ferm al autorităţii judiciare, lăsarea în libertate a
celor acuzaţi de fapte de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetățenilor un
sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că valorile sociale nu pot
fi protejate în mod eficient în situaţia unor fapte de același gen.

36

 Într-o cauză similară, prin încheierea nr. 1016 din 22.11.2014 a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, s-a dispus arestarea preventivă a membrilor C.C.S.D.
pentru acelaşi gen de infracţiuni comise în legătură cu aprobarea dosarului de
despăgubire al cesionarului Gheorghe Stelian pentru despăgubiri supraevaluate în
cuantum de 263.327.559 lei, echivalentul a 61.714.021,6 euro.
x

Măsura arestării preventive răspunde cerinţelor de actualitate,
oportunitate şi proporţionalitate, nicio altă măsură, la acest moment,
neputând îndeplini scopul urmărit de legiuitor.
În raport cu art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 23
din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune
atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există
motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni,
fiind necesară astfel pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.
Analiza acestei condiţii în raport cu gravitatea faptelor săvârşite, reacţia
opiniei publice, rezonanţa şi gravitatea faptelor denotă că în speţă sunt îndeplinite
exigenţele pentru a putea fi dispusă privarea de libertate. Este incontestabil că
fenomenul corupţiei reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile
omului, care erodează principiul echităţii şi al justiţiei sociale, punând în pericol
însăşi stabilitatea instituţiilor democratice şi a fundamentelor morale ale
societăţii. Totodată, instituţia legiuitoare pe care o reprezintă deputatul
TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN este un serviciu public, de autoritate şi
legalitate care necesită comportament demn și responsabil.
Ori, în prezenta cauză, urmărirea penală efectuată ne obligă să analizăm
particularităţile şi consecinţele unor fapte de abuz în serviciu săvârşite de către
funcţionari desemnaţi cu exerciţiul autorităţii publice. Distinct de semnificaţia
cu caracter general a abuzului în serviciu, trebuie avute în vedere aspectele
concrete rezultate din comiterea faptei pentru care au fost formulate acuzaţii

37

 penale, aşa încât apreciem că se impune luarea măsurii arestării preventive şi
datorită următoarelor motive:
- indiferenţa profesională şi superficialitatea în îndeplinirea atribuţiilor de care au
dat dovadă inculpaţii, puse în evidenţă de validarea unor despăgubiri exorbitante
fără un minim efort de verificare a documentelor depuse la dosar,
- alterarea prestigiului A.N.R.P. şi, implicit, a instituţiilor publice pe care le
reprezentau membri, întrucât facilitarea obţinerii unei despăgubiri exorbitante are
potenţialul de a oferi beneficiarilor soluţiilor încrederea că e o afacere profitabilă
cesiunea de drepturi litigioase, cu consecinţa sporirii gradului de vulnerabilitate a
sistemului de reparaţie,
- dispreţul manifestat faţă de solicitanţii ale căror dosare de despăgubiri au rămas
nesoluţionate sunt de natură să potenţeze efectele negative produse, prin creşterea
riscului de popularizare în masă a ideii că reparaţia pentru abuzul asupra
proprietăţii s-ar putea obţine tot printr-un abuz.
Faţă de considerentele arătate, apreciem că luarea măsurii arestării
preventive este proporţională cu acuzaţia adusă inculpaţilor şi necesară pentru
realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia şi, în consecinţă, în temeiul
prevederilor art.72 alin.2 din Constituţia României şi ale art. 195 alin. 1 şi 2
din Regulamentul Camerei Deputaţilor, apreciem că se impune încuviinţarea
arestării preventive a deputatului: TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN –
fiul lui Emil şi Lucia, născut la data de 07.04.1965, în municipiul Curtea de
Argeş, jud. Argeş, domiciliat în Curtea de Argeş, str. Negru Vodă, nr. 65, jud.
Argeş, posesor al CI seria AS, nr. 974436, CNP: 1650407400177, de cetăţenie
română, fără antecedente penale, faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală în
prezenta cauză prin ordonanţa din data de 26.11.2015, cercetat pentru comiterea
infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă
funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă

38

 prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 297, alin. 1 din Cod
pen. şi art. 309 din Cod pen.
Prezentul referat împreună cu dosarul cauzei, în copie certificată, se
înaintează Parlamentului României - Camera Deputaţilor.

PROCUROR ŞEF SECŢIE,
GHEORGHE POPOVICI

PROCUROR,
DANA BELCIUG

39