Proiect

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA
LEGE
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. I. – Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002
(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 287, dispoziţia alineatului (1) se completează în final cu textul ,,altele
decît cele enumerate la art.349,”.
2. Articolul 349 va avea următorul cuprins:
,,Articolul 349. Ultragierea, opunerea de rezistență sau aplicarea violenței față de
persoana cu funcție de răspundere, persoana publică, persoana cu funcţie de demnitate
publică şi/sau persoana care îşi îndeplineşte datoria obştească
(1) Ultragierea, ameninţarea cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, cu
moartea, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcţie de răspundere, persoanei publice, a
persoanei cu funcţie de demnitate publică, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activităţii ei
de serviciu, ori schimbării caracterului acesteia în interesul făptuitorului sau al altei
persoane, precum şi aceiaşi ultragiere, ameninţare împotriva persoanei care îşi îndeplineşte
datoria obştească, rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la
prevenirea ori curmarea unei infracţiuni sau a unei fapte antisociale
se pedepsește cu amendă în mărime de la 400 la 1000 unităţi convenţionale sau cu
muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 ore, sau cu închisoare de la 1 la
3 ani.
(2) Opunerea de rezistenţă, aplicarea violenței faţă de persoana cu funcţie de
răspundere, persoana publică, persoana cu funcţie de demnitate publică, rudelor ei apropiate,
fie deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestora, în scopul sistării activităţii ei de serviciu,
ori schimbării caracterului acesteia în interesul făptuitorului sau al altei persoane, precum şi
aceleaşi acţiuni împotriva persoanei care îşi îndeplineşte datoria obştească, rudelor ei
apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei
infracţiuni sau a unei fapte antisociale
se pedepsește cu amendă în mărime de la 700 la 1000 unităţi convenţionale sau cu
muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 2
la 5 ani.
(3) Acțiunile prevăzute la alin. (2) însoțite de:
a) aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate;
b) distrugerea bunurilor prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai
multor persoane;
c) daune materiale în proporții mari;
d) alte urmări grave
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 8 ani”.

 Art. II. – Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie
2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2009, nr. 3–6, art. 15), cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. În sancţiunea articolului 336 (Articolul 336: Nesubordonarea cu reavoinţă
dispoziţiei sau cererii legitime a colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de
drept - Nesubordonarea cu rea-voinţă dispoziţiei sau cererii legitime a procurorului, a
ofiţerului de urmărire penală, a ofiţerului de informaţii şi securitate, a angajatului cu statut
special al Ministerului Afacerilor Interne, a altei persoane, aflate în exerciţiul funcţiunii sau
al datoriei obşteşti de asigurare a securităţii statului, de menţinere a ordinii publice şi de
combatere a criminalităţii se sancţionează cu amendă de la 24 la 36 de unităţi convenţionale
sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore), textul „24 la 36” se
substituie cu textul „100 – 150”.
2. Articolul 353 se exclude. (Articolul 353: Ultragierea colaboratorului organelor
de ocrotire a normelor de drept, opunerea de rezistenţă - (1) Ultragierea colaboratorului
organelor de ocrotire a normelor de drept, adică jignirea premeditată a onoarei şi demnităţii
procurorului, ofiţerului de urmărire penală, ofiţerului de informaţii şi securitate, angajatului
cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne, altei persoane, aflată în exerciţiul
funcţiunii sau al datoriei obşteşti de asigurare a securităţii statului, de menţinere a ordinii
publice şi de combatere a criminalităţii, exprimată prin acţiune, verbal sau în scris, se
sancționează cu amendă de la 6 la 15 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în
folosul comunității de la 40 la 60 de ore. (2) Opunerea de rezistenţă procurorului, ofiţerului
de urmărire penală, ofiţerului de informaţii şi securitate, angajatului cu statut special al
Ministerului Afacerilor Interne, unei alte persoane, aflată în exerciţiul funcţiunii sau al
datoriei obşteşti de asigurare a securităţii statului, de menţinere a ordinii publice şi de
combatere a criminalităţii, se sancționează cu amendă de la 21 la 45 de unități convenționale
sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore sau cu arest
contravențional de la 10 la 15 zile).
3. În sancţiunea articolului 354, textul „6 la 30” se substituie cu textul „50 la 100”, iar
textul „20 la 60” se substituie cu textul „40 la 60”. (Articolul 354: Huliganismul nu prea grav
- Huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice,
alte acţiuni similare ce tulbură ordinea publică şi liniştea persoanei fizice, se sancţionează cu
amendă de la 6 la 30 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul
comunităţii de la 20 la 60 de ore).

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

 Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr. _____
din____________________
cu privire la aprobarea proiectului de lege
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative.

Prim-ministru

Ion CHICU

Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne

Pavel VOICU

Ministrul justiţiei

Fadei NAGACEVSCHI

 NOTĂ INFORMATIVĂ
la proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
1. Temeiul iniţierii procesului de elaborare, autorul proiectului

Prezentul proiect de lege este elaborat de către Ministerul Afacerilor Interne şi are drept
scop ajustarea sancţiunilor de ordin penal şi contravenţional pentru acţiunile ilegale de
ultragiere, opunere de rezistență sau aplicarea violenței îndreptate împotriva persoanei cu
funcție de răspundere, funcţionarul public cu statut special, precum și faţă de persoana cu
funcție de demnitate publică.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi
statutul poliţistului, Poliţia este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea
Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile
fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi
securităţii publice, de prevenire, investigare şi de descoperire a infracţiunilor şi
contravenţiilor.
Astfel, atît la nivel naţional, cît şi internaţional, rolul Poliţiei este esenţial în cadrul
comunităţii, deoarece îndeplineşte o serie de acţiuni de protecţie, ajutor, informare,
soluţionare a problemelor cetăţenilor, descoperirea actelor ilegale şi pedepsirea celor vinovaţi
etc., îndeplinind o funcţie socială importantă.
2. Scopul şi obiectivele urmărite prin adoptarea actului normativ, principalele prevederi ale proiectului

Scopul legii contravenţionale constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale
persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, în soluţionarea
cauzelor contravenţionale, precum şi în prevenirea săvîrşirii de noi contravenţii/infracţiuni.
Un rol esenţial în atingerea scopului urmărit de legiuitor este acela de a stabili
modalitatea protecţiei sporite pentru anumite categorii de persoane cu atribuţii care, prin
specificul lor, pot fi mai des subiecţi al infracţiunii de ultragiere, comparative cu alte categorii
de personae.
În activitatea cotidiană, poliţiştii sunt implicaţi în intervenţii diverse şi complexe pentru
care nu există întotdeauna o soluţie clară de soluţionare, aceștia fiind obligaţi să intervină ori
de cîte ori este necesar. Totodată, se invocă statutul de poliţist (funcţionar public cu statut
special) şi obligaţia lui profesională de a se implica în orice situaţie apărută, care de altfel,
nici nu se contestă, inclusiv şi faptul că, la orice oră din zi sau din noapte, el se află „în
serviciu”.
În pofida la toate acestea, în societate s-a format stereotipul că profesia de poliţist este
una care nu lasă loc de încredere şi respect, deseori cetăţenii nesubordonîndu-se cu rea-voinţă
dispoziţiei sau cererii legitime a acestora, opunînd rezistenţă, jignind onoarea şi demnitatea,
sau chiar ameninţînd cu moartea, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, fiind admise
situaţii în care se aplică şi violenţa în privinţa poliţiştilor.
La acest capitol, legislaţia contravenţională şi penală a Republicii Moldova, conţine
reglementări de sancţionare loială, pentru acţiunile ilegale îndreptate împotriva poliţiştilor, ce
nu descurajează persoanele să jignească sau să agreseze angajaţii organelor de drept, în
consecinţă, să nu se subordoneze cerinţelor legale ale acestora.
În context, menţionăm că conform alin. (1) al art. 353 din Codul prenotat, pentru
jignirea premeditată a onoarei şi demnităţii (ultragierea) procurorului, ofiţerului de urmărire
penală, ofiţerului de informaţii şi securitate, angajatului cu statut special al Ministerului
Afacerilor Interne, altei persoane, aflată în exerciţiul funcţiunii sau al datoriei obşteşti de
asigurare a securităţii statului, de menţinere a ordinii publice şi de combatere a criminalităţii,

 exprimată prin acţiune, verbal sau în scris, persoana se sancţionează cu amendă de la 6 la 15
de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 ore.
Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, pentru opunerea de rezistenţă persoanelor
menţionate supra, contravenientul se sancţionează cu amendă de la 21 la 45 de unități
convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore sau cu
arest contravențional de la 10 la 15 zile.
Motivarea propunerilor înaintate o constituie faptul că contravenientul atentează prin
faptele sale, asupra valorilor sociale ocrotite într-un stat de drept și anume orînduirea socială,
iar sancțiunile stabilite în redacția actuală a acestor articole sînt blînde și disproporționale în
raport cu fapta comisă.
De asemenea, în argumentarea propunerilor prezentate în vederea amendării cadrului
legal, notificăm necesitatea înăspririi sancţiunilor reieşind din principiul corectării şi
reeducării contravenientului în conformitate cu alin. (1) art. 32 din Codul contravenţional
(sancţiunea contravenţională este o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se
aplică, în numele legii, persoanei care a săvîrşit o contravenţie).

Astfel că, prin proiectul enunţat, se propun amendamente şi la art. 287 „Huliganismul“
din Codul penal şi art. 354 „Huliganismul nu prea grav“ din Codul contravenţional. În primul
rînd, dispoziția alin. (1) al art. 287 din Codul penal, se propune a fi completată în final cu
textul ,,altele decît cele enumerate la art. 349”, și în continuare după text.
Totodată, în redacția propusă se va exclude posibilitatea calificării acțiunii de
ultragiere, opunere de rezistență sau aplicare de violența față de o persoană cu funcție de
răspundere, de un funcţionar public cu statut special, precum și faţă de persoana cu funcție de
demnitate publică ca fiind infracțiunea de huliganism. Or, trăsătura esenţială a huliganismului
este încălcarea grosolană a ordinii publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect faţă de
societate. În cel de-al doilea rînd, latura obiectivă a huliganismului conţine în sine şi opunerea
de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care curmă actele
huliganice.
Totodată, majorarea cuantumului sancţiunilor propuse pentru contravenția de la art.
354, se impune pentru prevenirea şi curmarea acţiunilor huliganice (reieşind din datele
statistice reflectate mai sus).
Subsecvent, proiectul prevede şi amendarea art. 349 din Codul penal, care presupune
incriminarea faptei de ultragiere, opunere de rezistență sau aplicarea violenței față de
persoana cu funcție de răspundere, de funcţionarul public cu statut special precum și faţă de
persoana cu funcție de demnitate publică și excluderea contravenției de la art. 353 din Codul
contravențional ,,ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept,
opunerea de rezistenţă”.
Infracţiunea de ultragiere, opunere de rezistență sau aplicarea violenței față de persoana
cu funcție de răspundere sau funcţionarul public cu statut special, persoana cu funcție de
demnitate publică este o infracţiune complexă având un obiect juridic protejat - relaţiile
sociale referitoare la respectul datorat autorităţii de stat, prin săvârşirea unei astfel de
infracţiuni aducîndu-se atingere ordinii de drept.
Această infracțiune are un subiect pasiv – Statul – apărător al ordinii de drept şi un
subiect activ – persoana cu funcție de răspundere sau funcţionarul public cu statut special – ce
îndeplineşte o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
Astfel, prin săvârşirea unei infracţiuni de ultragiere, opunere de rezistență sau aplicarea
violenței față de categoriile de persoane invocate supra, sunt lezate valori sociale recunoscute
de lege. În primul rînd onoarea și demnitarea respectivelor categorii de persoane, viaţa,

 sănătatea, integritatea persoanelor atestate în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcționale, și
în al doilea rînd statul şi ordinea de drept.
Totodată, ținînd cont că latura subiectivă a infracțiunii propuse în proiectul de lege se
caracterizează prin intenție directă, această faptă necesită a fi incriminată ca fiind infracțiune.
În context, relevantă în acest sens este şi practica altor state, spre exemplu în România,
la art. 257 ,,Ultrajul“, alin. (1) din Codul penal prevede că, ameninţarea săvîrşită nemijlocit
sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală,
lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, savîrşite împotriva unui funcţionar
public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu
pedeapsă prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu
o treime. Totodată, în conformitate cu alin. (4) al aceluiaşi articol, faptele menţionate supra,
comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în
legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsă prevăzută de lege pentru
acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.
În Estonia, conform art. 274 din Codul penal al Republicii Estonia, comiterea unui act
de violenţă împotriva unui reprezentant al autorităţii de stat sau împotriva altei persoane care
menţine ordinea publică, în cazul în care este comis în procesul executării atribuţiilor de
serviciu, se sancţionează cu o pedeapsă pecuniară sau privaţiune de libertate de până la 5 ani
de închisoare. Potrivit art. 275 din Codul penal al Estoniei, defăimarea sau insultarea unui
reprezentant al autorităţii de stat sau altei persoane care menţine ordinea publică, dacă sunt
săvîrşite în procesul de executare a atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu o pedeapsă
pecuniară sau cu privaţiune de libertate de până la 2 ani de închisoare. Iar conform art. 276
din Codul prenotat, nerespectarea ordinului legal emis de către reprezentantul autorităţii de
stat se sancţionează cu o pedeapsă în mărime de pînă la 200 puncte de penalitate sau detenţie.
Potrivit Codului penal al Germaniei, pentru tulburarea ordinii publice cu consecinţe
deosebit de grave (persoana are asupra sa o armă de foc, jefuieşte sau cauzează pagube
însemnate), se aplică pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 10 ani.
3. Descrierea constatărilor expertizei anticorupţie

Proiectul va fi expediat CNA pentru efectuarea expertizei în rezultatul coordonării cu
instituţiile interesate.
4. Fundamentarea economico-financiară

Implementarea amendamentelor propuse nu implică cheltuieli financiare şi alocarea
mijloacelor financiare suplimentare.
5. Respectarea transparenţei în procesul decizional

În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind
transparenţa în procesul decizional, anunţul privind iniţierea procesului de elaborare a
proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative este plasat pe
pagina oficială a Ministerului Afacerilor Interne, în directoriul Transparenţa decizională
/Consultări publice/Organizarea consultărilor publice.

Ministru

Pavel VOICU