Bd. Regina Elisabeta, nr. 40 050018 București, Sector 5 Telefon (021)3226248 / 3226249 Fax (021)3226296 / 3226240 E-mail registratura@inspectiajudiciara.r o www.inspectiajudiciara.ro Direcia de inspecie pentru procurori Nr. lucrare: 5488/IJ/1365/DIP/2018 şi 5488/IJ/2510/DIJ/2018 Data: RAPORT privind „Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea” CAPITOLUL I Aspecte generale §1. Modalitatea de stabilire a controlului şi a echipei de control Prin Ordinul nr. 81/30.07.2018, emis de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare s-a dispus efectuarea, în comun, de către inspectori de la Direcţiile de inspecţie judiciară pentru procurori şi, respectiv, judecători, a unui control tematic privind, „Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea”. Echipa de control a fost compusă din inspectorii judiciari … – coordonator, …, …, …, … şi …. Prin acelaşi ordin s-a dispus ca verificările referitoare la activitatea de urmărire penală desfășurată în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție, vizând cauzele cu magistrați sau în legătură cu acestea să fie efectuate de echipa de control alcătuită din inspectorii judiciari …, … și …, iar verificările privind activitatea instanţelor de judecată în domeniul analizat să fie efectuată de echipa de control alcătuită din inspectorii judiciari …, …şi …. 1 Document care conține date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE) 2016/679! / 304 §2. Obiectivele controlului, durata şi natura verificărilor efectuate Obiectivul general al controlului ce rezultă din Ordinul nr. 81/2018 emis de Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare vizează modul de respectare a principiilor generale care guvernează activitatea de urmărire penală, respectiv activitatea de judecată, în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie în care au fost cercetate/urmărite/judecate persoane având calitatea de magistrat şi în cauzele de pe rolul instanţelor în care trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie care au legătură cu dosarele în care au fost urmăriţi magistraţi. Referitor la acest obiectiv general, echipa de inspectori judecători a stabilit, într-o primă etapă, că au legătură cu dosarele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi:  dosarele penale soluţionate definitiv în perioada 01.01.2014-31.07.2018, precum şi dosarele penale nesoluţionate înregistrate pe rolul instanţelor în aceeaşi perioadă, în ambele situaţii condiţia fiind ca trimiterea în judecată să se fi realizat prin rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie- Structura Centrală sau Structurile Teritoriale;  dosarele având ca obiect cereri formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală sau Structurile Teritoriale, privind dispunerea unor măsuri specifice de supraveghere tehnică, în temeiul art. 139 şi urm. Cod procedură penală, înregistrate pe rolul instanţelor în perioada 01.01.2014-31.07.2018. În ceea ce privește activitatea de urmărire penală, verificările au vizat următoarele aspecte:  respectarea dispozițiilor procedurale, de drept substanțial și regulamentare în soluționarea cauzelor penale;  modalitatea de sesizare a organelor de urmărire penală, din perspectiva stabilirii existenței datelor care au justificat înregistrarea cauzelor penale;  modalitatea de repartizare a cauzelor;  modalitatea de redistribuire a cauzei penale către alt/alți procuror/procurori;  ritmicitatea actelor de urmărire penală; 2 / 304  gestionarea incidentelor procedurale: conexări, disjungeri, respectarea ordinii de conexare a cauzelor penale, modalitatea de înregistrare a disjungerilor;  modalitatea în care procurorii au delegat efectuarea unor acte de urmărire penală și modul în care au urmărit desfășurarea operativă a activităților delegate;  modalitatea de întocmire a unor acte de urmărire penală de către procurori (declarații de martori, ordonanțe de începere a urmăririi penale);  modalitatea de redactare a soluțiilor de netrimitere în judecată, din perspectiva identificării unor eventuale motivări contrare raționamentului juridic sau a lipsei totale a motivărilor;  modalitatea de comunicare către magistrații vizați a soluțiilor de clasare, din perspectiva respectării dispozițiilor art. 316 Cod procedură penală;  respectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică (modalitatea de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, desemnarea organului de executare a mandatelor emise, modalitatea de exploatare a datelor obținute, existența ordonanțelor de amânare a informării asupra supravegherii către persoanele vizate, modalitatea de comunicare a acestor informații persoanelor vizate la finalizarea cauzei, modalitatea de arhivare a datelor obținute);  solicitările adresate instanțelor de judecată de predare, punere la dispoziție a cauzelor aflate pe rolul acestora, indiferent de stadiul soluționării, în vederea efectuării actelor de urmărire penală a presupuselor fapte comise de magistrați în legătură cu aceste cauze – ca potențial factor de presiune asupra magistraților judecători. În ceea ce privește activitatea instanțelor judecătorești, prin Ordinul Inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare nr. 28/06.02.2019 prin care s-a modificat Ordinul nr. 81/2018, s-au stabilit instanţele la care se efectuează verificări directe, fiind fixate următoarele obiective pentru aceste verificări:  modalitatea de repartizare a cererilor privind dispunerea măsurilor de supraveghere şi de instrumentare a acestor cereri la instanţele la care se efectuează verificări directe;  modalitatea de repartizare a cererilor privind măsurile preventive şi de instrumentare a acestor cereri la instanţele la care se efectuează verificări directe; 3 / 304  repartizarea dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor la care se efectuează verificări directe şi modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la incidentele procedurale şi excepţiile de la repartizarea aleatorie;  identificarea eventualelor situaţii de încălcare a garanţiilor procesuale şi a dispoziţiilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii în dosarele înregistrate pe rolul instanţelor la care se efectuează verificări directe ;  orice alte verificări relevante pentru modul de respectare a principiilor generale care guvernează activitatea de judecată în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu care au fost învestite instanţele verificate direct. În ceea ce priveşte durata verificărilor, prin Ordinul nr.81/2018 al Inspectorului-şef s-a stabilit ca, pentru ambele echipe de control, acestea să aibă loc în perioada 01.08.2018 01.10.2018, iar verificările să vizeze activitatea instanţelor și parchetelor din materia analizată, în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018. Ulterior, prin Ordinul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 102/01.10.2018, Ordinul nr. 81/2018 a fost modificat, dispunându-se ca verificările echipei inspectorilor din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori să fie efectuate în perioada 01.08.2018 – 22.11.2018, iar verificările echipei inspectorilor din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru judecători să fie efectuate în perioada 01.08.2018 – 28.02.2019, astfel:  efectuarea de verificări directe la Direcția Națională Anticorupție – structura centrală și serviciile teritoriale din cadrul acestei structuri de parchet, privind activitatea desfășurată în materia analizată în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018 de către membrii echipei de control având calitatea de inspectori în cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori;  întocmirea unui raport de etapă (constatări faptice) de către membrii echipei de control având calitatea de inspectori în cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori;  o primă etapă de verificare preliminară a datelor și informațiilor transmise de instanțe și a celor comunicate de echipa de inspectori procurori, de către membrii echipei de control având calitatea de inspectori în cadrul Direcţiei de inspecţie pentru judecători;  o a doua etapă, de efectuare a verificărilor directe la instanţele de judecată şi alte instituţii de către membrii 4 / 304 echipei de control având calitatea de inspectori în cadrul Direcţiei de inspecţie pentru judecători. Prin Ordinul Inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare nr. 28/06.02.2019, prin care s-a modificat Ordinului nr. 81/2018, s-a extins perioada verificărilor directe efectuate de echipa de inspectori din cadrul Direcției de inspecție pentru judecători până la data de 15.03.2019. Pentru stabilirea strategiei de efectuare a verificărilor, au fost parcurse următoarele etape: La data de 06.08.2018, s-a desfășurat ședința de consultare a echipei de control, conform art. 62 alin. 3 și 4 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, stabilindu-se strategia de efectuare a verificărilor, astfel:  în prima etapă, fiecare dintre grupele de inspectori judiciari din cadrul Direcției de inspecție pentru procurori și, respectiv Direcţiei de inspecţie pentru judecători va solicita datele și informațiile necesare în raport cu obiectivul controlului, inspectorii din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru judecători solicitând și precizarea unor date referitoare la instituția în care au funcționat magistrații vizați în dosarele ce formează obiectul prezentului control.  în etapa a doua, după comunicarea relațiilor solicitate, se vor efectua verificări directe de către inspectorii din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori pentru analiza situației cauzelor cuprinse în situațiile transmise, verificările directe urmând a fi efectuate în perioada 30.08.2018 – 28.09.2019, la sediul Direcției Naționale Anticorupție. În cadrul acestei şedinţe s-a mai stabilit că pe parcursul efectuării controlului vor fi coroborate datele obținute de cele două grupe de inspectori din cadrul Direcției de inspecție pentru procurori și, respectiv Direcţiei de inspecţie pentru judecători. La data de 28.09.2018 s-a organizat o nouă ședință în vederea stabilirii unei modalități congruente de lucru între echipele de inspectori judiciari, ocazie cu care s-a stabilit că sunt utile echipei de inspectori judiciari de la nivelul Direcţiei de inspecţie pentru judecători, următoarele date referitoare la dosarele de urmărire penală verificate de echipa de inspectori procurori:  modalitatea de sesizare, în ipoteza care nu rezultă din tabelele comunicate de Direcția Națională Anticorupție; 5 / 304  data sesizării inițiale, în ipoteza cauzelor disjunse din alte dosare și în care nu rezultă data concretă din tabelele comunicate de Direcție Națională Anticorupție;  cauzele în care au fost emise măsuri de supraveghere tehnică privind persoana judecătorului vizat;  dacă au fost comunicate judecătorilor vizați informările privind existența măsurilor de supraveghere tehnică. Metodele de efectuare a controlului tematic de către echipa de inspectori procurori sunt cele prevăzute în lege, în regulamente şi în procedura operaţională, care conţine, în anexă, fişa de examinare a cauzelor înregistrate la parchete. Astfel, în ceea ce privește activitatea de urmărire penală, într-o primă etapă, prin adresa nr. … din data de 06.08.2018, transmisă conducerii Direcției Naționale Anticorupție, echipa de inspectori din cadrul Direcției de inspecție pentru procurori a solicitat comunicarea unor relații privind:  situația cauzelor penale în materia analizată soluționate la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv la nivelul serviciilor teritoriale din cadrul acestei structuri, în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, separat pentru fiecare dintre secțiile și, respectiv, serviciile teritoriale ce au înregistrat dosare penale din categoria celor vizate de control;  situația cauzelor penale în materia analizată aflate în lucru la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv la nivelul serviciilor teritoriale din cadrul acestei structuri, în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018, separat pentru fiecare dintre secțiile și, respectiv, serviciile teritoriale ce au înregistrat dosare penale din categoria celor vizate de control;  înscrisuri din care să rezulte înființarea Serviciului de combatere a corupției în justiție, competența acestui serviciu, numele procurorilor care au funcționat în cadrul acestui serviciu în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018 și perioadele în care și-au desfășurat efectiv activitatea;  date referitoare la orice controale, informări, analize ori alte activități realizate de către procurorii cu funcții de conducere doar în ceea ce privește dosarele ce formează obiectul prezentului control. Ulterior primirii relaţiilor solicitate s-a efectuat verificarea situației numerice a dosarelor cuprinse în listele transmise de conducerea Direcției Naționale Anticorupție și s-a stabilit 6 / 304 calendarul pentru efectuarea verificărilor directe la sediul Direcției Naționale Anticorupție și al serviciilor teritoriale, acesta fiind comunicat conducerii structurii de parchet verificate. În perioada de referință, echipa de inspectori a procedat la verificarea directă a dosarelor soluționate și a celor în curs de soluționare în materia vizată la Direcția Națională Anticorupție la serviciile teritoriale din cadrul acestei structuri de parchet. Din data de 23.10.2018, odată cu operaționalizarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, toate dosarele în curs de soluționare au fost declinate de Direcția Națională Anticorupție și structurile sale teritoriale la această secție, iar verificările după această dată au vizat urmele de casă ale acestor dosare, date relevante fiind exploatate urmare acestor verificări la nivelul nivelul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciile Teritoriale Timișoara, Oradea, Pitești, Cluj, Galați și Iași. De asemenea, s-au purtat discuții cu procurorii de caz cu privire la situația dosarelor aflate în lucru, ocazie cu care aceștia au prezentat la solicitarea inspectorilor planurile de aanchetă, volum de activitate sau note de relații punctuale, după caz. În ceea ce priveşte natura verificărilor efectuate de către echipa de inspectori din cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, trebuie menţionat că, echipa de inspectori a optat pentru efectuarea unor verificări mixte, constând atât în solicitarea de relaţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel, cât şi în verificări directe, la un număr de 10 instanţe, respectiv: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova. Astfel, în vederea întocmirii raportului de etapă, într-o primă fază, având în vedere precizările de mai sus cu privire la obiectivele controlului, în aplicarea dispoziţiilor art.73 alin.(4) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, prin adresa nr..., transmisă conducerilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel, echipa de inspectori a solicitat comunicarea unor relaţii privind:  evidenţa nominală şi numerică a dosarelor penale de competenţa în primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, aflate pe rol şi/sau soluţionate 7 / 304 definitiv în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018, în care trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie;  evidenţa nominală şi numerică, pentru fiecare Curte de apel şi fiecare instanţă din raza teritorială a acesteia, a dosarelor penale aflate pe rol şi/sau soluţionate definitiv în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018, în care trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală sau Structurile Teritoriale, inclusiv cele declinate de la alte instanţe.  declaraţiile de abţinere, cererile de recuzare, inclusiv cele formulate de Ministerul Public şi încheierile prin care au fost soluţionate, în cauzele cu obiectul analizat. Ulterior primirii relaţiilor solicitate s-a efectuat verificarea dosarelor cuprinse în listele transmise de instanţe, respectiv identificarea dosarelor pentru instanţele care nu au comunicat relaţii complete, în aplicaţiile Ecris şi Statis şi au fost analizate statistic aceste date, după care s-a realizat coroborarea informaţiilor transmise/obţinute, cu relaţiile comunicate de parchete, la solicitarea echipei de inspectori din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori. Urmare a acestei analize s-a întocmit raportul de etapă, fiind evidenţiată necesitatea efectuării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova, unor verificări directe cu privire la dosarele soluţionate definitiv şi nesoluţionate definitiv în perioada de referinţă, având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi cu privire la dosarele înregistrate la aceleaşi instanţe, având ca obiect cereri formulate de D.N.A. privind dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică în temeiul art. 139 şi urm. Cod procedură penală, prin Ordinul Inspectorului - şef nr.28/2019 modificânduse Ordinul nr.81/2018 al Inspectorului-şef, conform propunerilor cuprinse în raportul de etapă. La selectarea instanţelor la care să se efectueze verificări directe, s-au avut în vedere: criteriul reprezentativităţii teritoriale (au fost alese instanţe din aproape toate regiunile ţării), numărul dosarelor de urmărire penală vizând judecători 8 / 304 soluţionate şi nesoluţionate coroborat cu modalitatea de sesizare a organelor de urmărire penală şi specializarea judecătorilor vizaţi, fiind alese cu precădere acele instanţe la care au fost/sunt vizaţi judecători care funcţionează la secţiile penale. Anterior demarării verificărilor directe, prin adresă transmisă conducerilor instanţelor de mai sus, echipa de inspectori a solicitat comunicarea unor relaţii privind modul de funcţionare a sistemului de repartizare aleatorie la nivelul secţiilor penale (sub aspectul persoanelor desemnate, judecătorilor cu funcţii de conducere responsabili, constituirii şi continuităţii completelor, a modului de întocmire a planificărilor). Verificările directe efectuate de către echipa de inspectori din cadrul Direcției de inspecție pentru procurori au avut loc în perioada 30.08. – 28.09.2018, perioadă ce a fost prelungită până la data de 22.11.2018. Verificările directe efectuate de echipa de inspectori din cadrul Direcției de inspecție pentru judecători au avut loc în perioada 24.02 – 15.03.2019, la cele 10 instanţe mai sus specificate și au implicat, pe lângă analiza situaţiilor puse la dispoziţie de conducerile judiciare ale acestor instanţe şi accesarea datelor din aplicaţia ECRIS în corelaţie cu cele 12 rapoarte IJRep puse la dispoziţie de compartimentele informatică, consultarea evidenţelor instanţei referitoare la repartizarea aleatorie a cauzelor şi verificarea unor dosare selectate aleatoriu, de interes pentru domeniile în care s-a exercitat controlul. De asemenea, cu ocazia verificărilor directe s-au purtat discuţii cu persoanele care au îndeplinit şi îndeplinesc funcţii de conducere la nivelul instanţelor respective şi cu personalul implicat în repartizarea aleatorie a cauzelor. Urmare a aspectelor constatate în timpul verificărilor directe, în aplicarea dispoziţiilor art. 73 alin. 4 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată şi având în vedere precizările de mai sus referitoare la obiectivele controlului, echipa de inspectori din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru judecători a solicitat tuturor curţilor de apel relaţii suplimentare privind:  situaţia statistică, pentru perioada 01.02.2014 – 30.07.2018, defalcată pentru fiecare an, a cererilor adresate judecătorului de drepturi și libertăți, având ca obiect metode speciale de supraveghere, formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 9 / 304     Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală și Structurile Teritoriale, distinct pentru curtea de apel și fiecare instanță din raza teritorială a curții de apel, cu menționarea soluţiilor dispuse; modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, defalcat pentru fiecare an și pentru curtea de apel și fiecare instanță din raza teritorială a acesteia, cu menționarea modalității de întocmire a planificărilor pentru judecătorul de drepturi și libertăți și a hotărârilor/deciziilor prin care s-a stabilit modalitatea de repartizare (cererile se repartizează unui singur judecător de drepturi și libertăți sau aleatoriu, între cel puțin două complete, etc.); modalitatea în care se procedează (defalcat pentru fiecare an și pentru curtea de apel și fiecare instanță din raza teritorială a acesteia), în caz de incompatibilitate sau imposibilitate obiectivă a judecătorului de drepturi și libertăți planificat/desemnat aleatoriu cu soluționarea cererilor specificate la pct. a, cu menționarea hotărârilor/deciziilor prin care s-au stabilit aceste modalități; măsurile luate de conducerile administrativ-judiciare ale curții de apel și fiecărei instanțe din raza sa teritorială pentru asigurarea repartizării aleatorii a cererilor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică și, după caz, motivele pentru care aceste cereri nu au putut fi repartizate aleatoriu între cel puțin două complete de judecători de drepturi și libertăți; defalcat pentru fiecare an din perioada de referință și pentru curtea de apel și fiecare instanță din raza teritorială a acesteia, dacă în cadrul secțiilor penale s-a procedat sau nu la separarea funcțiilor judiciare (toți judecătorii secției sau care judecă în materie penală exercită atât atribuțiile judecătorului de drepturi și libertăți, cât și atribuțiile judecătorului de cameră preliminară și judecată sau, după caz, aceste funcții au fost separate, existând judecători care soluționează numai cauze de competența judecătorului de drepturi și libertăți și judecători care soluționează numai dosare de cameră preliminară și judecată) și care au fost temeiurile care au fundamentat aceste decizii. 10 / 304 Verificările directe şi cele prin intermediul relaţiilor solicitate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi centralizat de la curţile de apel, s-au finalizat la data de 15 martie 2019. CAPITOLUL II ANALIZA DATELOR STATISTICE II.1. Cadrul general – prezentarea structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție Direcția Națională Anticorupție funcționează ca o structură cu personalitate juridică și buget propriu în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice. Direcția Națională Anticorupție este specializată în combaterea infracțiunilor de corupție iar competența materială se circumscrie faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, prevăzute de Legea nr. 78/2000, dar și altor infracțiuni grave aflate în strânsă legătură cu corupția, așa cum prevede expres art. 13 din OUG nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare. Din punct de vedere funcțional Direcția Națională Anticorupție are o structură centrală și o structură teritorială. Organizarea și funcționarea structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție este reglementată prin Regulamentul de ordine interioară aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1643/C/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 350/21.05.2015, precum și prin ordinele procurorului șef direcție. Conform acestui regulament, structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, este formată din următoarele secţii și servicii, în sectorul de urmărire penală: Secţia de combatere a corupţiei (în cadrul căreia funcţionează Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie, Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie, Serviciul de combatere a corupţiei la nivel înalt), Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie (în cadrul căreia funcţionează Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie cu Biroul de combatere a infracţiunilor comisie în legătură cu achiziţiile publice; Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare cu Biroul de combatere a infracţiunilor care aduc prejudicii bugetului public și Serviciul de combatere a 11 / 304 infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene), Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari. Structura teritorială este formată din 14 servicii teritoriale, respectiv: 1. Serviciul Teritorial Alba-Iulia 2. Serviciul Teritorial Bacău 3. Serviciul Teritorial Brașov 4. Serviciul Teritorial Cluj, în cadrul căruia funcționează Biroul Teritorial Baia Mare 5. Serviciul Teritorial Constanța 6. Serviciul Teritorial Craiova 7. Serviciul Teritorial Galați 8. Serviciul Teritorial Iași 9. Serviciul Teritorial Oradea 10. Serviciul Teritorial Pitești 11. Serviciul Teritorial Ploiești 12. Serviciul Teritorial Suceava 13. Serviciul Teritorial Timișoara 14. Serviciul Teritorial Târgu Mureș În perioada supusă controlului conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost asigurată de doamna procuror șef …. Conducerea Secției de combatere a corupției a fost asigurată de procurorul şef … și de procurorul şef adjunct …. Această secţie a fost coordonată şi controlată direct de procurorul şef adjunct …, potrivit Ordinului nr. 88/11 iulie 2018, emis în vederea organizării activităţii DNA. Potrivit aceluiași ordin, Serviciile teritoriale Alba – Iulia, Brașov, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara s-au aflat în coordonarea și sub controlul procurorului şef adjunct …. Conducerea Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție a fost asigurată de procurorul șef … şi de procurorul şef adjunct secţie …. Această secţie a fost coordonată şi controlată direct de procurorul şef adjunct …, potrivit Ordinului nr. 88/11 iulie 2018, emis în vederea organizării activităţii DNA. Potrivit aceluiași ordin, Serviciile teritoriale Bacău, Craiova, Oradea și Pitești s-au aflat în coordonarea și sub controlul procurorului şef adjunct …. Prin Ordinul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție nr. 10 din data de 21 ianuarie 2014 a fost înființat Serviciul de combatere a corupției din justiție în cadrul Secției de combatere a corupție, începând cu data de 03.03.2014. 12 / 304 Procurorul şef al Serviciului de combatere a corupției în justiție – …, iniţial a fost delegată în funcția de conducere, prin Ordinele nr. 475/11.02.2014 și nr. 1846/18.08.2014 ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, apoi numită prin Hotărârea nr. 647/12.11.2014 a Secției pentru procurori, pe o perioadă de 3 ani. În cadrul acestui serviciu și-au desfășurat activitatea următorii procurori: … – începând cu data de 03.03.2014, … – 03.03.2014 – 17.05.2018, … - 03.03.2014 – 16.05.2017, … 07.10.2015 – 31.01.2017, … - 07.10.2015 – 31.10.2015, … 15.02.2017 – 14.07.2017, … – iulie 2017 – 16.01.2018, … – iulie 2017 – august 2018. În ceea ce privește activitatea de control/informare/analiză, din relațiile transmise de conducerea Direcției Naționale Anticorupție rezultă că nu au fost realizate astfel de activități strict pe cauzele vizând magistrații, însă au fost puse la dispoziția echipei de inspectori din cadrul Direcției de inspecție pentru procurori toate controalele, informările, analizele, precum și alte activități realizate de procurorii cu funcții de conducere de la nivelul Secției de combatere a corupției și al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție care privesc și cauzele cu magistrați. II.2.Dosare de urmărire penală în care au fost vizați judecători și procurori Analiza datelor comunicate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie Structura Centrală şi Structurile Teritoriale urmează să fie prezentată, pe fiecare unitate de parchet, avându-se în vedere următoarele: modalitatea de sesizare a unităţii de parchet, dosarele soluţionate/nesoluţionate la data raportării, numărul total al judecătorilor și al procurorilor vizaţi în aceste dosare, instanţa sau unitatea de parchet la care funcţionau şi materia în care judecătorii îşi desfăşurau activitatea (în măsura în care datele comunicate permit), precum şi dosarele în care figurează judecători și procurori neidentificaţi, cu următoarele precizări: - cu privire la modalitatea de sesizare menţionăm că modul incomplet de transmitere a datelor de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie nu a permis în toate situaţiile identificarea modalităţii exacte de sesizare, dat fiind că sunt dosare care s-au format urmare fie a unei disjungeri dintr-un alt dosar, prin 13 / 304 ordonanţă sau prin actul de sesizare al instanţei, fie a unor disjungeri succesive din alte dosare, fie urmare a unor declinări/conexări ale unor dosare provenind de la alte unităţi de parchet sau de la structuri teritoriale diferite ale direcţiei şi înregistrate sub număr nou de dosar. Prin urmare, aceste dosare au fost înglobate în categoria dosarelor formate urmare a unei plângeri/denunţ; o altă modalitate de sesizare prezentată lacunar este cea a lucrărilor înregistrate sub indicativul „VIII/1” şi care ulterior au stat la baza formării şi înregistrării unui dosar penal; - cu privire la numărul total al judecătorilor și procurorilor vizaţi, instanţa/parchetul la care funcţionau şi materia în care judecătorii îşi desfăşurau activitatea, menţionăm că datorită unor cauze obiective ce se vor prezenta în continuare, nu se poate efectua un calcul exact al acestora. Astfel, există judecători și procurori care au fost vizaţi în mai multe dosare, la aceeaşi sau mai multe structuri teritoriale (unele soluţionate şi altele nesoluţionate la data raportării); există un număr semnificativ de dosare în care plângerile/denunţurile au avut un caracter generic, judecătorii și procurorii nefiind identificaţi nici nominal, nici numeric; în cursul verificărilor directe efectuate de echipa de inspectori procurori au fost identificate și alte dosare de urmărire penală vizând magistrați, în afara celor raportate în situațiile statistice transmise inițial; unii dintre judecătorii și procurorii vizaţi nu mai sunt parte a sistemului judiciar; au fost identificate situaţii în care judecătorii/procurorii vizaţi în aceste cauze nu îşi mai desfăşoară activitatea la instanţele/parchetele la care au funcţionat în momentul înregistrării dosarelor, urmare a unor cereri de transfer sau a promovării, sau situații în care ulterior formării dosarului penal, au fost numiţi în funcţia de procuror/judecător. II.2.1.Dosare de urmărire penală care au vizat procurori Analizând situaţia datelor puse la dispoziţia Inspecţiei Judiciare în vederea realizării activităţii de control, având ca obiect cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrații sau în legătură cu acestea, soluționate în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, respectiv aflate în lucru, se reţin următoarele: Situaţia desfăşurată pe secții și serviciile teritoriale din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se prezentă astfel: SECȚIA DE COMBATERE A CORUPȚIEI 14 / 304 Au fost înregistrate 319 dosare care îi vizează pe procurori dintre care 233 sunt soluţionate şi 86 nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, în 34 cauze (23 soluţionate şi 11 nesoluţionate) cercetările au fost demarate ca urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 285 dosare (dintre care 210 soluționate şi 75 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. Trebuie menționat că în 5 dosare nesoluţionate, plângerile aveau caracter generic, procurorii nefiind identificați. Mai mult, 2 dosare nesoluționate au fost formate în baza unor sesizări din oficiu, referitoare la procurori nenominalizați sau la unități de parchet neidentificate (dosarul penal nr.642/P/2016 și dosarul penal nr.421/P/2016). În cele 233 cauze soluționate au fost vizați în total 208 de procurori. În cele 86 cauze nesoluționate au fost vizaţi în total 116 procurori. Dosarele înregistrate și soluționate la această secție în perioada de referință au vizat procurori de la următoarele parchete: Consiliul Superior al Magistraturii - 2 membri ai Secţiei pentru procurori, Inspecţia Judiciară - 1 inspector din cadrul Direcţiei de Inspecţie pentru procurori, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 16 procurori, DNA Structura Centrală – 9 procurori, DNA ST Pitești - 1 procuror, DNA ST. Timișoara - 2 procurori, DNA ST Oradea 4 procurori, DNA ST Galați - 4 procurori, DNA ST Iași - 2 procurori, DNA ST Alba - 3 procurori, DNA ST Brașov - 2 procurori, DNA ST Constanța - 1 procuror, DNA ST Suceava 5 procurori, DIICOT Structura Centrală - 11 procurori, DIICOT BT. Tulcea - 1 procuror, DIICOT ST. Pitești - 1 procuror, DIICOT ST. Craiova - 3 procurori, DIICOT ST. Suceava - 1 procuror, DIICOT ST. Bacău - 3 procurori, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti – 11 procurori, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa - 5 procurori, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova – 2 procurori, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti (1 procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava 2 procurori, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău – 4 procurori, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti 1 procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti - 17 procurori, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov - 3 procurori, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor – 1 15 / 304 procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad – 2 procurori, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu - 5 procurori, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa (5 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava – 1 procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani - 4 procurori, Parchetul de pe Tribunalul Mureş – 1 procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi – 8 procurori, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt - 3 procurori, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț – 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu - 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 - 11 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 - 4 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 - 4 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin din Vale - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.Vâlcea – 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița – 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea – 4 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin – 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși – 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani – 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oravița – 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin – 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești – 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârșova - 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară – 1 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești – 4 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea – 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni - 4 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle - 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu – 1 procuror. În perioada vizată de verificări s-a întocmit un număr de 6 rechizitorii în dosare care să vizeze procurori, după cum urmează: dosar penal nr…. soluționat la 24.09.2015, dosar penal nr…. soluționat la 25.02.2015, dosar penal nr…. soluționat la 28.09.2015, nr…. soluționat la 12.12.2014, nr…. soluționat la 23.11.2015 și nr…. soluționat la 13.12.2014. 16 / 304 De asemenea, au fost verificate cauzele penale cu magistrați soluționate la nivelul Direcției Naționale Anticorupție – SERVICIUL TERITORIAL BUCUREȘTI, în perioada 01.01.2014 martie 2014. Au fost soluționate un număr de 5 cauze care au vizat procurori, 2 dintre ele finalizate cu rechizitoriu, după cum urmează: dosarul penal nr. … la 28.01.2014 și dosarul penal nr. … soluționat la 23.01.2014. În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet la data de 30.07.2018 distribuția pe procurori este următoarea: Inspecţia Judiciară (5 inspectori judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (5 procurori), DNA – Structura Centrală (14 procurori), DNA – ST Constanța (un procuror), DNA ST Craiova (un procuror), DNA- ST Ploiești (3 procurori), DNA –ST Galați (2 procurori), DNA – ST Brașov (2 procurori), DNA-ST Iași (un procuror), DNA – ST Teleorman (un procuror), DIICOT – Structura Centrală (5 procurori), DIICOT – ST Mehedinți(2 procurori), DIICOT – ST Craiova (un procuror), DIICOT – ST Bacău (un procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (6 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova (2 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi (3 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti (un procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi (5 procurori ), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș (2 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța (7 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov (un procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (4 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman (3 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea (3 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava (3 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui (un procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița (un procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 Bucureşti (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov (4 procurori), Parchetul de pe lângă 17 / 304 Judecătoria Târgoviște (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani (un procuror) și Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani (un procuror). Se constată aşadar, că la nivelul Secției de combatere a corupției din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost înregistrate, în total, 319 dosare care vizează 324 procurori, din care 233 dosare sunt soluţionate şi 86 dosare nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. SECȚIA DE COMBATERE A INFRACȚIUNILOR ASIMILATE INFRACȚIUNILOR DE CORUPȚIE La nivelul acestei secții au fost înregistrate în total 204 dosare din categoria celor vizate de control, dintre care 147 soluționate în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018 și 57 dosare ce se aflau în curs de soluţionare. Alte 20 de cauze penale vizând magistrații au fost conexate la dosare deja înregistrate la nivelul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Ulterior, în perioada 30.07. – 28.09.2018 au fost soluționate 28 de dosare din categoria celor vizate de control, în două dintre cauze fiind dispusă reunirea la alte dosare. În dosarele de mai sus, într-un număr de 26 dosare, dintre care 18 soluționate, cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 178 dosare - urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În 80 de dosare din cele 175 dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 129 procurori. Dosarele înregistrate şi soluţionate la acest serviciu, în perioada de referinţă, au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (4 procurori), DNA – Structura Centrală (7 procurori), DNA – ST Oradea (2 procurori), DNA - ST Iași (2 procurori), DNA - ST Pitești (4 procurori), DNA – ST Suceava (1 procuror), DNA – ST Craiova (1 procuror), DNA - ST Constanța (2 procurori), DIICOT – Structura Centrală (10 procurori), DIICOT – ST Alba (3 procurori), DIICOT – ST Bacău 18 / 304 (1 procuror), DIICOT – ST Buzău (2 procurori), DIICOT – ST Craiova (1 procuror), DIICOT – ST Suceava (1 procuror), DIICOT – ST Bihor (1 procuror), DIICOT – ST Ploiești (1 procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (8 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj (1 procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași (3 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti (1 procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara (3 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești (1 procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța (2 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (1 procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (6 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman (4 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 Bucureşti (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti (5 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 Bucureşti (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 Bucureşti (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu (9 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei (1 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria 19 / 304 Alexandria (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu (1 procuror) și Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci (1 procuror) și Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina (1 procuror). În 13 dosare din cele 29 dosare nesoluţionate sunt vizaţi, în total, 16 procurori. În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această secție la data de 30.07.2018 distribuția pe procurori este următoarea: Direcția Națională Anticorupție și Serviciile Teritoriale Craiova, Constanța și Pitești (7 procurori), DIICOT – ST Craiova (1 procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj (1 procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele (1 procuror) și Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei (1 procuror). În perioada analizată, au fost soluționate un număr de 7 cauze vizând procurori, finalizate cu rechizitoriu, după cum urmează: dosarul penal nr. … la 17.12.2014, dosarul penal nr. … la 29.06.2015, dosarul penal nr. … la 04.12.2014, dosarul penal nr. … la 21.12.2017, dosarul penal nr. … la 29.06.2015, dosarul penal nr. … la 17.06.2015 și dosarul penal nr. … la 20.07.2016. SERVICIUL PENTRU EFECTUAREA URMĂRIRII PENALE ÎN CAUZE PRIVIND INFRACȚIUNILE DE CORUPȚIE SĂVÂRȘITE DE MILITARI La nivelul acestui serviciu au fost înregistrate, în total, 26 dosare din categoria celor vizate de control, dintre care 16 dosare soluționate în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iunie 2018 și 10 dosare ce se aflau în curs de soluţionare. Până la data de 28.09.2018, data efectuării verificărilor directe la Direcția Națională Anticorupție – structura centrală, au mai fost soluționate 3 dintre cele 10 dosare. În dosarele de mai sus, într-un număr de 6 dosare, dintre care 5 soluționate, cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 20 dosare (dintre care 14 dosare soluţionate şi 6 dosare nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice. 20 / 304 În cele 19 dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 9 procurori, două dintre aceste cauze vizând magistrați procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, fără a fi precizat numărul acestora. În cele 7 dosare nesoluţionate sunt vizaţi, în total, 5 procurori, unul dintre aceste dosare vizând un număr neprecizat de procurori. Dosarele înregistrate şi soluţionate la acest serviciu, în perioada de referinţă, au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel (2 procurori), Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuare urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari (un procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești (1 procuror), Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara (1 procuror), Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași (1 procuror), Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj (1 procuror), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția parchetelor militare (2 procurori), precum și un număr neprecizat de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția parchetelor militare. În ceea ce priveşte dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, distribuţia pe unități de parchet este următoarea: Secția militară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (un procuror), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (un procuror), Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București (un procuror), Direcția Națională Anticorupție (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Panciu (un procuror) și un număr neprecizat de procurori din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara. Nu s-au întocmit rechizitorii care să vizeze procurori. SERVICIUL TERITORIAL ALBA IULIA Au fost înregistrate în total 55 dosare care vizează un număr de 34 procurori, din care 53 dosare sunt soluţionate şi 2 dosare nu erau soluţionate. În dosarele de mai sus, într-un număr de 4 dosare (dintre care 3 dosare soluţionate şi un dosar nesoluţionat) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr 21 / 304 de 51 de dosare (soluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială, în perioada de referinţă, au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Timișoara (1 procuror), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (6 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia (5 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeş (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara (12 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva (6 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Haţeg (1procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani (5 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Avrig (3 procurori), DNA Serviciul Teritorial Alba (1 procuror), DIICOT ST. Alba Iulia (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Brad ( 1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud (1 procuror), DIICOT ST. Hunedoara (1 procuror). În ceea ce priveşte dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, acesta vizează un procuror de la PICCJ şi un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg. Nu s-au întocmit rechizitorii care să vizeze procurori. SERVICIUL TERITORIAL BACĂU La nivelul acestei unităţi au fost înregistrate, în total, 87 dosare din categoria celor vizate de control, dintre care 85 dosare soluționate în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iunie 2018 și 2 dosare ce se aflau în curs de soluţionare. Până la data de 24.10.2018, când au fost efectuate verificările directe cu privire la dosarele înregistrate la nivelul Serviciului Teritorial Bacău, și aceste 2 dosare au fost soluționate. În dosarele de mai sus, într-un număr de 2 dosare, soluționate, cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 85 de asemenea, soluţionate) urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În 31 de dosare din cele 87 dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 22 procurori. 22 / 304 Dosarele înregistrate şi soluţionate la acest serviciu, în perioada de referinţă, au vizat procurori de la următoarele parchete: Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Bacău (5 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț (4 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău (2 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Onești (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman (1 procuror), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Galați (1 procuror) și Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău (1 procuror). Nu s-au întocmit rechizitorii în cauze care să vizeze procurori. SERVICIUL TERITORIAL BRAȘOV Au fost înregistrate în total 40 dosare, vizând un număr total de 27 de procurori. Din totalul de dosare, 37 sunt soluţionate (în care sunt incluse şi dosarele cu procurori neidentificaţi - 3 dosare, din care un dosar vizează procuror de la PICCJ) şi 3 nu erau soluţionate. În dosarele de mai sus, într-un număr de 2 dosare soluționate, și un dosar nesoluționat, cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 37 dosare (dintre care 35 soluţionate şi 2 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. Dosarele înregistrate la această secţie în perioada de referinţă au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov (6 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov (8 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc (2 procurori), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (1 procuror), DIICOT BT. Covasna (1 procuror), DNA St.Brașov (1 procuror), DIICOT ST. Brașov (1 procuror). 23 / 304 Nu s-au întocmit rechizitorii în cauze care să vizeze procurori. SERVICIUL TERITORIAL CLUJ Au fost înregistrate în total 17 dosare, vizând un număr total de 19 procurori. Din totalul de dosare, 16 sunt soluţionate vizând 18 procurori şi un singur dosar vizând un procuror nu era soluţionat la data de 30 iulie 2018. Nu au fost identificate dosare vizând magistrații formate ca urmare a unor sesizări din oficiu. Dosarele înregistrate la această secţie în perioada de referinţă au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul BistriţaNăsăud (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomireşti (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare (1 procuror). Nu s-au întocmit rechizitorii în cauze care să vizeze procurori. SERVICIUL TERITORIAL CONSTANȚA La nivelul acestei unităţi au fost înregistrate, în total, 58 dosare din categoria celor vizate de control, dintre care 48 dosare soluționate în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iunie 2018 și 10 dosare ce se aflau în curs de soluţionare. Până la data de 22.10.2018, când au fost efectuate verificările directe cu privire la dosarele înregistrate la nivelul Serviciului Teritorial Constanța, au mai fost soluționate 8 dosare (în perioada 01.08.2018 – 17.10.2010), urmând ca în cele 2 dosare rămase nesoluționate să se dispună declinarea competenței, odată cu operaționalizarea Secției pentru Investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În dosarele de mai sus, într-un număr de 6 dosare, soluționate, cercetările au fost demarate urmare a sesizării din 24 / 304 oficiu şi într-un număr de 52 de asemenea, soluţionate) urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice. În 28 de dosare din cele 58 dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 21 procurori, în 3 dosare magistrații nefiind nominalizați. Dosarele înregistrate şi soluţionate la acest serviciu, în perioada de referinţă, au vizat procurori de la următoarele parchete: Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța (2 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța (8 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța (3 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârșova (3 procurori) și Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia (nenominalizați). În perioada analizată s-a întocmit un rechizitoriu care să vizeze procuror, în dosarul nr. …. SERVICIUL TERITORIAL CRAIOVA Au fost înregistrate în total 76 dosare care îi vizează pe procurori dintre care 69 sunt soluţionate şi 7 dosare nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. Au fost vizați un nr. de 59 de procurori. În dosarele de mai sus, în 3 cauze (soluţionate) cercetările au fost demarate ca urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 73 dosare (dintre care 66 soluționate şi 7 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice, a declinărilor şi a disjungerilor din alte cauze. Trebuie menționat că în 13 dosare soluţionate plângerile aveau caracter generic, procurorii nefiind identificaţi. Dosarele înregistrate și soluționate la această structură teritorială în perioada de referință au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova – 4 procurori, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj - 2 procurori, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi - 4 procurori, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt - 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova - 3 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina - 7 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu - 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru -3 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin 25 / 304 - 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Balş - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal - 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia - 2 procurori, DIICOT Craiova - 2 procurori, DIICOT Mehedinți - 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea - 2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Băilești - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Olt -2 procurori, Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă -1 procuror, PICCJ - 3 procurori. În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet distribuția pe parchete este următoarea: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 București – 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Severin - 1 procuror, DIICOT Mehedinți 1 procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș - 1 procuror, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova – 2 procurori, un dosar cu procuror nenominalizat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Cărbunești. În perioada analizată s-a întocmit un rechizitoriu care să vizeze procuror, în dosarul nr. …. SERVICIUL TERITORIAL GALAȚI Au fost înregistrate în total 76 dosare, din care 69 dosare sunt soluţionate şi 7 dosare nu fuseseră soluționate până la data de 23.10.2018 (data operaționalizării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție), aspecte constatate la data de 22 noiembrie 2018 (data efectuărilor directe la sediul serviciului teritorial). În dosarele de mai sus, într-un număr de 3 dosare - toate soluţionate, cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 73 dosare (dintre care 66 dosare soluţionate şi 7 dosare nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 69 dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 77 procurori. În cele 7 dosare nesoluţionate sunt vizaţi, în total 11 procurori. Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială, în perioada de referinţă, au vizat procurori de la 26 / 304 următoarele parchete şi autorităţi: Inspecţia Judiciară (1 procuror inspector), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (3 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați (10 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați (5 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați (11 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci (8 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila (5 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăţei (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei (3 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea (11 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani (5 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Panciu (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș (1 procuror), DIICOT - ST PLOIEȘTI (un procuror), DIICOT - ST Galați (un procuror), DIICOT - BT Brăila (un procuror), DNA – Structura centrală (un procuror), DNA - ST Galați (4 procurori). În ceea ce priveşte dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, distribuţia pe parchete este următoarea: Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci (un procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila ( un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei (un procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani (3 procurori). SERVICIUL TERITORIAL IAȘI Au fost înregistrate în total 40 dosare care vizează procurori, dintre care 35 sunt soluţionate şi 5 nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. Dintre acestea în 6 dosare soluţionate cercetările au fost demarate ca urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 34 dosare (dintre care 29 soluționate şi 5 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 35 cauze soluționate au fost vizați în total 32 de procurori. În cele 5 cauze nesoluționate au fost vizaţi în total 8 procurori. 27 / 304 Dosarele înregistrate și soluționate la această structură teritorială în perioada de referință au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi (5 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi (7 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău (2 procurori), DNA ST - Iași (un procuror), DIICOT - ST Iași (3 procurori) și DIICOT – BT Vaslui (un procuror). În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet distribuția pe parchete este următoarea: Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși (un procuror), DIICOT - ST Galați (4 procurori) și DNA ST - Iași (un procuror). SERVICIUL TERITORIAL ORADEA La nivelul acestei unităţi au fost înregistrate, în total, 107 dosare din categoria celor vizate de control, dintre care 91 dosare soluționate în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018 și 16 dosare ce se aflau în curs de soluţionare. Până la data de 14.11.2018, data efectuării verificărilor directe cu privire la dosarele înregistrate la nivelul acestei structuri, au fost soluționate toate cele 16 dosare. În dosarele de mai sus, într-un număr de 18 dosare, cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi întrun număr de 89 dosare - urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În 49 de dosare din cele 107 dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 27 procurori, în două dintre cauze nefiind nominalizați procurorii vizați. Dosarele înregistrate şi soluţionate la acest serviciu, în perioada de referinţă, au vizat procurori de la următoarele parchete: Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Oradea (4 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea (3 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor (3 procurori), Parchetul de pe lângă 28 / 304 Tribunalul Satu Mare (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare (4 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita (1 procuror) și Direcția Națională Anticorupție + Serviciul Teritorial Oradea (5 procurori, într-unul dintre dosare procurorii nefiind nominalizați). În perioada analizată, s-a întocmit un rechizitoriu care să vizeze procuror, în dosarul nr. …. În dosarul nr. … s-a dispus renunțarea la urmărire penală. SERVICIUL TERITORIAL PITEȘTI Au fost înregistrate în total 54 dosare, din care 48 de dosare sunt soluţionate şi 6 dosare nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, cercetările au fost demarate urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 48 de dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 45 procurori. În cele 6 dosare nesoluţionate sunt vizaţi, în total, 10 procurori. Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială, în perioada de referinţă au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti (7 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş (5 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti (9 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung (3 procurori), Judecătoria Topoloveni (5 judecători), Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria RâmnicuVâlcea (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălceşti (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu (8 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Topoloveni (3 procurori) și Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi (4 procurori). În ceea ce priveşte dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, distribuţia pe parchete este următoarea: DIICOT BT- Vâlcea (un procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti (un procuror), Parchetul de pe lângă 29 / 304 Judecătoria Brezoi (2 procurori) și Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani (2 procurori). SERVICIUL TERITORIAL PLOIEȘTI La nivelul acestei unităţi au fost înregistrate, în total, 205 dosare din categoria celor vizate de control, dintre care 168 soluționate în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018 și 37 dosare ce se aflau în curs de soluţionare. Conform adreselor nr. … transmise la data de 23.10.2018 și, respectiv 24.10.2018, rezultă că în perioada 31.07.2018 – 23.10.2018 au fost soluționate 27 dosare din categoria celor vizate de control, iar alte 2 dosare au fost preluate la Direcția Națională Anticorupție – structura centrală. În dosarele de mai sus, într-un număr de 16 dosare, cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi întrun număr de 189 dosare - urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În 112 dosare din cele 205 dosare înregistrate au fost vizaţi, în total, 70 procurori, în 6 dintre cauze nefiind nominalizați procurorii vizați. Dosarele înregistrate şi soluţionate la acest serviciu, în perioada de referinţă, au vizat procurori de la următoarele parchete: Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, inclusiv Serviciul Teritorial Dâmbovița, Serviciul Teritorial Buzău și Serviciul Teritorial Tulcea (7 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești (8 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova (4 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău (5 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița (2 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești (10 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște (6 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Găești (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina (6 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte (5 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat (1 procuror), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (1 procuror) și Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție (1 procuror). 30 / 304 În perioada analizată, au fost soluționate un număr de 10 cauze finalizate cu rechizitoriu, după cum urmează: dosarul penal nr. …, dosarul penal nr. …, dosarul penal nr. …, dosarul penal nr. …, dosarul penal nr. …, dosarul penal nr. …, dosarul penal nr. …, dosarul penal nr. …, dosarul penal nr. … și dosarul penal nr. …. Și la nivelul Serviciului Teritorial Ploiești, echipa de inspectori a constatat că un număr de 14 dosare au fost înregistrate ca urmare a unor sesizări din oficiu, iar pentru stabilirea existenței datelor care au justificat înregistrarea cauzelor penale, s-a procedat, în cadrul compartimentului BDS, la verificări privind actele sau datele care au stat la baza acestor sesizări, constatând că 4 cauze au avut la bază informări SRI valorificate prin intermediul Cabinetului procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, ce au fost restituite pe circuit după sesizare, sau informări provenite de la DGPI, DIPI și DGA (3 cauze), restituite de asemenea după valorificare. În alte 3 cauze, procurorii au solicitat SRI să comunice date și informații cu privire la persoanele/magistrații vizați, într-una dintre solicitări fiind invocat Protocolul de cooperare între PÎCCJ și SRI nr. …/04.02.2009 pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale. SERVICIUL TERITORIAL SUCEAVA Au fost înregistrate în total 32 dosare, dintre care 28 soluționate și 4 cauze nesoluționate, care vizează un număr total de 41 procurori. Trebuie menționat că într-un dosar plângerile aveau caracter generic, procurorii nefiind identificaţi, ci doar unitatea de parchet. Într-un număr de 4 dosare (dintre care 3 soluţionate şi unul nesoluţionat) cercetările au fost demarate urmare sesizării din oficiu şi într-un număr de 28 dosare (dintre care 26 soluţionate şi 2 nesoluţionate), urmare a plângerilor /denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. De menţionat că în 6 dosare, D.N.A. - ST Suceava a fost investit prin ordonanţe de declinare de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, iar într-un dosar, urmare emiterii unei ordonanţe de disjungere. În cele 28 cauze soluţionate sunt vizaţi în total 33 de procurori. În cele 2 cauze nesoluţionate sunt vizaţi în total 2 procurori . 31 / 304 Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială în perioada de referinţă au vizat procurori de la următoarele parchete și autorități: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava (3 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava (3 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani (12 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava (1procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi (11 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei (procurori nenominalizați), DNA - ST Suceava (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humorului (2 procurori). În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, distribuția este următoarea: Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani (2 procurori). S-a întocmit un singur rechizitoriu în cauză care să vizeze procuror, în dosarul nr. …. SERVICIUL TERITORIAL TIMIȘOARA Au fost înregistrate în total 40 dosare, dintre care 33 erau soluționate și 7 nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, într-un număr de 4 dosare soluţionate cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 36 dosare (dintre care 30 soluționate şi 6 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice, a declinărilor sau a disjungerilor. În cele 33 cauze soluționate au fost vizați în total 31 procurori. În cele 7 cauze nesoluționate au fost vizaţi în total 6 procurori. Dosarele înregistrate și soluționate la această structură teritorială în perioada de referință au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara (4 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș (4 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad (3 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș Severin (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu (un procuror), Judecătoria Reșița (1 32 / 304 judecător), Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș (2 procurori), Judecătoria Oravița (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Gurahonț (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș (un procuror) și DNA ST-Timișoara (un procuror). În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet distribuția pe parchete este următoarea: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Oravița (un procuror) și Parchetul de pe lângă Judecătoria (3 procurori). De asemenea, constatând că un număr de 8 dosare au fost înregistrate ca urmare a unor sesizări din oficiu, iar pentru stabilirea existenței datelor care au justificat înregistrarea cauzelor penale, inspectorii judiciari au procedat la verificarea, în cadrul compartimentului BDS împreună cu dnul proc.șef …, actelor sau datelor care au stat la baza acestor sesizări. S-a constatat că cea mai mare parte (6 cauze) au avut la bază informări SRI, valorificate prin intermediul Cabinetului proc.șef DNA, ce au fost restituite pe circuit după sesizare sau informări provenite de la Administrația Națională a Penitenciarelor prin Ministerul justiției, restituite de asemenea după valorificare. Constatând că au fost prezentate inspectorilor judiciari un număr de 10 cauze care nu existau în raportările inițiale și care făceau obiectul controlului, am solicitat dnului proc.șef … notă de relații, în care acesta a arătat în esență că fie în baza de date electronice a ST Timișoara, pe baza căreia au fost întocmite raportările inițiale, nu existau și mențiuni privind fapte comise de magistrați, fie ulterior procurorul de caz studiind actele și lucrările dosarelor a constatat că se impune pronunțarea unei soluții și față de denunțător, care era magistrat sau că sesizările vizau și presupuse fapte ale magistraților (situația dosarelor nr…., …, .., …., …, …, …, … ȘI …). SERVICIUL TERITORIAL TÂRGU MUREȘ Au fost înregistrate în total 23 dosare, dintre care 19 erau soluționate și 4 nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. 33 / 304 În dosarele de mai sus, într-un număr de 3 dosare (soluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 20 dosare (16 soluţionate şi 4 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice, disjungerilor. În cele 19 cauze soluționate au fost vizați în total 26 procurori. În cele 4 cauze nesoluționate au fost vizaţi în total 4 procurori. Dosarele înregistrate și soluționate la această structură teritorială în perioada de referință au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș (7 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș(2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureș (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighișoara (6 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni (3 procurori), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba - Iulia (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin (un procuror) și Parchetul de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc (un procuror). În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet distribuția pe parchete este următoarea: Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni (un procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin (un procuror) și Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighișoara (un procuror). II.2.2. Dosare de urmărire penală care au vizat judecători STRUCTURA CENTRALĂ - SECŢIA DE COMBATERE A INFRACŢIUNILOR ASIMILATE INFRACŢIUNILOR DE CORUPŢIE Au fost înregistrate în total 120 dosare care au vizat judecători, din care 89 de dosare sunt soluţionate şi 31 de dosare nu erau soluţionate. În dosarele de mai sus, într-un număr de 10 dosare (5 dosare soluţionate şi 5 dosare nesoluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi în 110 de dosare (dintre care 84 de dosare soluţionate şi 26 de dosare 34 / 304 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 89 de dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 190 de judecători, (24 în materie penală şi 163 în materie civilă la care se adaugă un membru al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi 2 judecători, inspectori judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare. În cele 31 dosare nesoluţionate sunt vizaţi, în total, 60 de judecători (13 în materie penală şi 47 în materie civilă). Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială în perioada de referinţă, au vizat judecători de la următoarele instanţe şi autorităţi: Consiliul Superior al Magistraturii (1 judecător), Inspecţia Judiciară (2 judecători inspectori), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (23 de judecători), Judecătoria Haţeg (2 judecători), Curtea de Apel Bucureşti (43 de judecători), Tribunalul Bucureşti (41 de judecători), Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (2 judecători), Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti (4 judecători), Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti (5 judecători), Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti (5 judecători), Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti (1 judecător), Tribunalul Călăraşi (4 judecători), Judecătoria Călăraşi (un judecător), Judecătoria Olteniţa (2 judecători), Tribunalul Ilfov (2 judecători), Judecătoria Buftea (3 judecători), Judecătoria Cornetu (3 judecători), Tribunalul Giurgiu (6 judecători), Judecătoria Giurgiu (1 judecător), Judecătoria Bolintin Vale (1 judecător), Tribunalul Ialomiţa (1 judecător), Tribunalul Teleorman (1 judecător), Tribunalul Cluj (2 judecători), Tribunalul Bistriţa Năsăud (2 judecători), Curtea de Apel Constanţa (1 judecător), Tribunalul Tulcea (1 judecător), Curtea de Apel Craiova (1 judecător), Judecătoria Slatina (1 judecător), Tribunalul Galaţi (1 judecător), Tribunalul Vrancea (3 judecători), Judecătoria Focşani (1 judecător), Judecătoria Tecuci (1 judecător), Tribunalul Bihor (1 judecător), Tribunalul Argeş (3 judecători), Judecătoria Piteşti (un judecător), Judecătoria Horezu (1 judecător), Tribunalul Buzău (1 judecător), Tribunalul Prahova (3 judecători), Judecătoria Ploieşti (6 judecători), Judecătoria Rădăuţi (1 judecător), Judecătoria Târgu Mureş (1 judecător), Curtea de Apel Timişoara (2 judecători), Tribunalul Timiş (1 judecător), Judecătoria Timişoara (1 judecător). În ceea ce priveşte dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, distribuţia pe instanţe este 35 / 304 următoarea: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (10 judecători), Curtea de Apel Bucureşti (7 judecători), Tribunalul Bucureşti (7 judecători), Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (2 judecători), Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti (2 judecători), Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti (1 judecător), Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti (2 judecători), Judecătoria Buftea (1 judecător), Tribunalul Giurgiu (3 judecători), Judecătoria Giurgiu (1 judecător), Judecătoria Turnu Măgurele (1 judecător), Judecătoria Zimnicea (3 judecători), Tribunalul Bistriţa Năsăud (1 judecător), Curtea de Apel Constanţa (1 judecător), Tribunalul Dolj (6 judecători), Curtea de Apel Iaşi (2 judecători), Tribunalul Iaşi (1 judecător), Judecătoria Râmnicu Vâlcea (1 judecător), Curtea de Apel Suceava (1 judecător), Tribunalul Suceava (2 judecători), Curtea de Apel Timişoara (2 judecători), Tribunalul Timiş (1 judecător). SERVICIUL PENTRU EFECTUAREA URMĂRII PENALE ÎN CAUZE PRIVIND INFRACŢIUNI DE CORUPŢIE SĂVÂRŞITE DE MILITARI Au fost înregistrate în total 8 dosare, vizând 4 judecători. Din totalul de dosare, 4 sunt soluţionate şi 4 nu erau soluţionate la data de 30.07.2018. În dosarele de mai sus, într-un număr de 2 dosare (1 dosar soluţionat şi un dosar nesoluţionat) cercetările au fost demarate urmare sesizării din oficiu şi într-un număr de 6 dosare (dintre care 3 soluţionate şi 3 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. Dosarele înregistrate la această secţie în perioada de referinţă au vizat judecători de la următoarele instanţe: Curtea Militară de Apel Bucureşti (3 judecători) şi Tribunalul Militar Cluj (1 judecător), o parte din aceştia regăsindu-se în mai multe dosare. SERVICIUL TERITORIAL BUCUREŞTI (1 IANUARIE MARTIE 2014) Au fost înregistrate în total 8 dosare, dintre care unul vizează judecători, fiind soluţionat. În dosarul sus-amintit cercetările au fost demarate urmare plângerii unor persoane fizice sau juridice. Trebuie menționat că în alte 2 dosare soluţionate plângerile aveau caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi. 36 / 304 Dosarul vizează 1 judecător de la Judecătoria Olteniţa şi 1 judecător de la Tribunalul Călăraşi, ambii în materie civilă. SECŢIA DE COMBATERE A CORUPŢIEI Au fost înregistrate 259 dosare care îi vizează pe judecători, dintre care 208 sunt soluţionate şi 51 nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, în 31 cauze (19 soluţionate şi 12 nesoluţionate) cercetările au fost demarate ca urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 228 dosare (dintre care 162 soluționate şi 39 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. Trebuie menționat că în alte 4 dosare nesoluţionate respectiv 47 dosare soluţionate plângerile aveau caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi. În cele 208 cauze soluționate au fost vizați în total 304 judecători (97 în materie penală și 195 în materie civilă la care se adaugă 9 membri ai Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi 3 inspectori judiciari din cadrul Direcţiei de Inspecţie judiciară pentru judecători). În cele 51 cauze nesoluționate au fost vizaţi în total 105 judecători (21 în materie penală şi 78 în materie civilă la care se adaugă 1 membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi 5 inspectori judiciari din cadrul Direcţiei de Inspecţie judiciară pentru judecători. Dosarele înregistrate și soluționate la această secţie au vizat judecători de la următoarele instanţe şi instituţii: Consiliul Superior al Magistraturii - 9 membri ai Secţiei pentru judecători, Inspecţia Judiciară - 3 inspectori din cadrul Direcţiei de Inspecţie judiciară pentru judecători, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 22 judecători (10 în materie penală şi 12 în materie civilă), Curtea de Apel Bucureşti - 31 judecători (6 în materie penală şi 25 în materie civilă), Curtea de Apel Timişoara (5 judecători în materie penală), Curtea de Apel Constanţa - 5 judecători (3 în materie penală şi 2 în materie civilă), Curtea de Apel Iaşi - 3 judecători (2 în materie penală şi 1 în materie civilă), Curtea de Apel Ploieşti (3 judecători în materie civilă), Curtea de Apel Oradea - 6 judecători (unul în materie penală şi 5 în materie civilă), Curtea de Apel Suceava - (2 judecători în materie penală), Curtea de Apel Bacău - 9 judecători (5 în materie penală şi 4 în materie civilă), Curtea de Apel Târgu Mureş (2 judecători în materie civilă, Curtea de Apel Galaţi - 4 judecători (3 în materie 37 / 304 penală şi 1 în materie civilă), Curtea de Apel Piteşti (1 judecător în materie civilă), Curtea de Apel Braşov - 5 judecători (unul în materie penală şi 4 în materie civilă), Curtea Militara de Apel - 1 judecător în materie penală, Tribunalul Bucureşti - 41 judecători (4 în materie penală şi 37 în materie civilă), Tribunalul Ilfov (2 judecători în materie civilă), Tribunalul Vrancea (1 judecător în materie civilă, Tribunalul Gorj (4 judecători în materie civilă), Tribunalul Bihor - 3 judecători (2 în materie penală şi 1 în materie civilă), Tribunalul Bacău - 4 judecători (unul în materie penală şi 3 în materie civilă), Tribunalul Giurgiu (2 judecători în materie civilă), Tribunalul Sibiu -3 judecători în materie civilă, Tribunalul Constanţa (2 judecători în materie penală), Tribunalul Suceava - 2 judecători (1 judecător în materie penală şi 1 în materie civilă), Tribunalul Botoşani (1 judecător în materie civilă), Tribunalul Mureş (1 judecător în materie civilă), Tribunalul Ialomiţa - 4 judecători (1 în materie penală şi 3 în materie civilă), Tribunalul Dâmboviţa (1 judecător în materie civilă), Tribunalul Cluj (1 judecător în materie penală), Tribunalul Galaţi 5 judecători (2 în materie penală şi 3 în materie civilă), Tribunalul Teleorman (1 judecător în materie civilă), Tribunalul Hunedoara (1 judecător în materie civilă), Tribunalul Argeş (1 judecător în materie civilă), Tribunalul Călăraşi (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Sector 1 Bucureşti (5 judecători în materie civilă), Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - 3 judecători (1 în materie penală şi 2 în materie civilă), Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - 4 judecători (unul în materie penală şi 3 judecători în materie civilă, din care 1 judecător detaşat la C.S.M. ca purtător de cuvânt), Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti (3 judecători în materie civilă), Judecătoria Sector 6 Bucureşti (8 judecători în materie civilă), Judecătoria Sibiu (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Iaşi (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Timişoara (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Craiova (1 judecător în materie penală), Judecătoria Constanta (1 judecător în materie penală), Judecătoria Piteşti (1 judecător în materie penală), Judecătoria Bicaz (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Câmpina (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Răcari (un judecător în materie civilă), Judecătoria Zimnicea (un judecător în materie civilă), Judecătoria Videle (un judecător în materie civilă), Judecătoria Giurgiu - 2 judecători (unul în materie penală şi unul în materie civilă), Judecătoria Focşani (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Negreşti Oaş (1 38 / 304 judecător în materie penală), Judecătoria Oneşti - 2 judecători (unul în materie penală şi 2 în materie civilă), Judecătoria Olteniţa (3 judecători în materie civilă), Judecătoria Oradea (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Panciu (2 judecători în materie penală), Judecătoria Moldova Nouă (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Slobozia (1 judecător în materie penală), Judecătoria Lehliu Gara (1 judecător în materie penală, Judecătoria Făgăraş (1 judecător în materie penală) Judecătoria Cornetu (2 judecători în materie civilă), Judecătoria Drăgăşani (2 judecători în materie civilă), Judecătoria Bolintin Vale (un judecător în materie civilă), Judecătoria Miercurea Ciuc (un judecător în materie civilă), Judecătoria Buftea (1 judecător în materie civilă, Judecătoria Feteşti (1 judecător în materie civilă). În plus, cele 30 dosare neraportate iniţial înregistrate la Secţia pentru combaterea corupţiei,toate soluţionate, au vizat judecători de la următoarele instanţe şi autorităţi: Înalta Curte de Casaţie şi justiţie (3 judecători), Judecătoria Haţeg (1 judecător), Curtea de Apel Bucureşti (12 judecători), Tribunalul Bucureşti (7 judecători), Judecătoria Sector 1 Bucureşti (1 judecător), Judecătoria Sector 2 Bucureşti (2 judecători), Judecătoria Sector 4 Bucureşti (1 judecător), Judecătoria Cornetu (2 judecători), Curtea de Apel Craiova (3 judecători), Curtea de Apel Galaţi (2 judecători), Tribunalul Galaţi (1 judecător), Judecătoria Focşani (2 judecători), Judecătoria Panciu (1 judecător), Tribunalul Bihor (1 judecător), Curtea de Apel Ploieşti (10 judecători), Tribunalul Buzău (1 judecător) şi Tribunalul Dâmboviţa (1 judecător). În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet sau alte autorităţi distribuția pe instanțe este următoarea: Consiliul Superior al Magistraturii (1 membru al Secţiei pentru judecători), Inspecţia Judiciară (5 inspectori judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (5 judecători în materie penală şi 9 judecători în materie civilă) , Curtea de Apel Bucureşti (3 judecători în materie penală şi 8 în materie civilă), Curtea de Apel Craiova (2 judecători în materie penală şi 2 în materie civilă), Curtea de Apel Iaşi (1 judecător în materie penală), Curtea de Apel Ploieşti (1 judecător în materie penală), Curtea de Apel Suceava (3 judecători în materie civilă), Curtea de Apel Galaţi (1 judecător în materie penală), Tribunalul Bucureşti (4 judecători în materie penală 39 / 304 şi 10 în materie civilă), Tribunalul Ilfov (3 judecători în materie civilă), Tribunalul Dolj (1 judecător în materie penală şi 1 în materie civilă), Tribunalul Constanţa (2 judecători în materie civilă), Tribunalul Călăraşi (5 judecători în materie civilă), Tribunalul Bistriţa (5 judecători în materie civilă), Tribunalul Buzău (2 judecători în materie civilă), Tribunalul Vrancea (2 judecători în materie penală şi unul în materie civilă), Tribunalul Suceava (1 judecător în materie civilă), Tribunalul Iaşi (1 judecător în materie civilă), Tribunalul Botoşani (1 judecător în materie civilă), Tribunalul Mureş (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti (4 judecători în materie civilă), Judecătoria Sector 1 Bucureşti (2 judecători în materie civilă), Judecătoria Iaşi (1 judecător în materie penală şi 2 în materie civilă), Judecătoria Satu Mare (2 judecători în materie civilă), Judecătoria Râmnicu Vâlcea (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Craiova (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Braşov (3 judecători în materie civilă), Judecătoria Roşiori de Vede (1 judecător în materie civilă), Tribunalul Dâmboviţa (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Rădăuţi (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Timişoara (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Constanta (1 judecător în materie civilă), Judecătoria Piteşti (2 judecători în materie civilă). Se constată aşadar, că la nivelul Structurii Centrale a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie au fost înregistrate, în total, 388 dosare care vizează judecători, din care 302 dosare sunt soluţionate şi 86 dosare nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. Dintre acestea, într-un număr de 43 dosare (25 dosare soluţionate şi 18 dosare nesoluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 345 de dosare (dintre care 277 dosare soluţionate şi 68 dosare nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 302 dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 500 judecători, 125 în materie penală şi 360 în materie civilă la care se adaugă 10 membri ai Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi 5 inspectori judiciari din cadrul Direcţiei de Inspecţie judiciară pentru judecători. 40 / 304 În cele 86 dosare nesoluţionate sunt vizaţi, în total, 165 judecători (34 în materie penală şi 125 în materie civilă, la care se adaugă 1 membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi 5 inspectori judiciari). Spre exemplu la Secţia de Combatere a Corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura Centrală, potrivit datelor comunicate, pe lângă dosarele indicate anterior, în perioada de referinţă au fost înregistrate alte 51 dosare din care 4 dosare erau nesoluţionate şi 47 dosare soluţionate, în care plângerile aveau caracter generic, iar judecătorii nu erau identificaţi. De asemenea la Serviciul Teritorial Bucureşti (perioada 01.01.2014 -31.03.2014) au fost înregistrate 2 dosare în care plângerile aveau caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi. SERVICIUL TERITORIAL ALBA IULIA Au fost înregistrate 65 dosare care vizează judecătorii, din care 64 dosare sunt soluţionate şi un dosar nu era soluţionat. În dosarele de mai sus, într-un număr de 6 dosare (dintre care 5 dosare soluţionate şi un dosar nesoluţionat) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 59 de dosare (toate soluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 64 de dosare soluţionate au fost vizaţi 94 de judecători (19 în materie penală şi 75 în materie civilă). În singurul dosar nesoluţionat sunt vizaţi, în total, 4 judecători (toţi în materie civilă). Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială, în perioada de referinţă, au vizat judecători de la următoarele instanţe şi autorităţi: Tribunalul Harghita (1 judecător), Curtea de Apel Alba Iulia (24 de judecători), Tribunalul Alba (21 judecători), Judecătoria Alba Iulia (5 judecători), Judecătoria Aiud (6 judecători), Judecătoria Blaj (un judecător), Judecătoria Câmpeni (3 judecători), Judecătoria Sebeş (2 judecători), Tribunalul Hunedoara (10 judecători), Judecătoria Deva (2 judecători), Judecătoria Haţeg (2 judecători), Judecătoria Petroşani (un judecător), Tribunalul Sibiu (13 judecători), Judecătoria Sibiu (1 judecător), Judecătoria Mediaş (1 judecător), Judecătoria Sălişte (1 judecător). În ceea ce priveşte dosarul aflat în lucru la această structură de parchet, acesta vizează 1 judecător de la 41 / 304 Judecătoria Aleşd şi 3 judecători de la Curtea de Apel Braşov. SERVICIUL TERITORIAL BACĂU La această structură au fost înregistrate 59 dosare vizând 51 judecători (40 în materie civilă şi 11 în materie penală). Dintre acestea, 58 sunt soluţionate (vizează 50 judecători, din care 11 judecători în materie penală şi 39 în materie civilă) şi un dosar este nesoluţionat şi vizează un judecător în materie civilă. În dosarele de mai sus, într-un număr de 3 dosare (din categoria celor soluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi în 56 dosare (dintre care 55 dosare sunt soluţionate şi unul nesoluţionat), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. Dosarele înregistrate în perioada de referinţă, la această structură au vizat judecători de la următoarele instanţe: Curtea de Apel Bacău (10 judecători), Tribunalul Bacău (7 judecători), Judecătoria Bacău (9 judecători), Judecătoria Oneşti (4 judecători), Judecătoria Podu Turcului (1 judecător), Tribunalul Neamţ (7 judecători), Judecătoria Piatra Neamţ (4 judecători), Judecătoria Bicaz (2 judecători), Judecătoria Roman (1 judecător), Judecătoria Târgu Neamţ (2 judecători), Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (3 judecători) şi Curtea de Apel Târgu Mureş (1 judecător). SERVICIUL TERITORIAL BRAȘOV Au fost înregistrate în total 94 dosare, vizând un număr total de 89 judecători (73 judecători cercetaţi pentru modul de soluţionare a unor dosare civile şi 16 în materie penală - inclus şi judecătorul delegat la PNT Codlea). Din totalul de dosare, 61 sunt soluţionate, în care sunt incluse şi dosarele cu judecători neidentificaţi - 9 dosare, din care un dosar vizează judecători de la Curtea de Apel Ploieşti (70 judecători cercetaţi pentru modul de soluţionare a unor dosare civile şi 16 în materie penală - inclus şi judecătorul delegat la PNT Codlea) şi 33 nu erau soluţionate la data de 30.07.2018 (4 judecători în materie penală şi 45 judecători în materie civilă, cu menţiunea că o parte dintre aceştia figurează şi în cauzele soluţionate). În dosarele de mai sus, într-un număr de 4 dosare (dintre care 3 soluţionate şi 1 dosar nesoluţionat) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 90 42 / 304 dosare (dintre care 58 soluţionate şi 32 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. Dosarele înregistrate la această secţie în perioada de referinţă au vizat judecători de la următoarele instanţe: Curtea de Apel Braşov (21 judecători în care sunt incluşi un membru Consiliul Superior al Magistraturii şi un inspector judiciar - la data sesizării), Tribunalul Braşov (16 judecători), Judecătoria Braşov (17 judecători), Judecătoria Făgăraş (3 judecători), Judecătoria Rupea (1 judecător), Judecătoria Zărneşti (4 judecători), Tribunalul Covasna (10 judecători), Judecătoria Sfântu Gheorghe (5 judecători), Judecătoria Târgu Secuiesc (3 judecători), Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (2 judecători), Judecătoria Aleşd (1 judecător), Tribunalul Bucureşti (2 judecători), Curtea de Apel Bucureşti (3 judecători). SERVICIUL TERITORIAL CLUJ Au fost înregistrate 31 dosare, vizând un număr total de 41 judecători (36 în materie civilă şi 5 în materie penală). Din totalul de dosare, 30 sunt soluţionate (1 dosar cu judecători neidentificaţi) şi un singur dosar vizând un judecător nu era soluţionat la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, într-un singur dosar soluţionat cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi întrun număr de 30 dosare (dintre care 29 soluţionate şi 1 dosar nesoluţionat), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice/disjungeri prin rechizitoriu din alte dosare penale. Dosarele înregistrate la această secţie în perioada de referinţă au vizat judecători de la următoarele instanţe: Curtea de Apel Cluj (8 judecători), Tribunalul Cluj (7 judecători), Judecătoria Cluj-Napoca (6 judecători), Judecătoria Turda (2 judecători), Judecătoria Huedin (1 judecător), Tribunalul Bistriţa-Năsăud (1 judecător), Judecătoria Bistriţa (1 judecător), Judecătoria Năsăud (2 judecători), Tribunalul Sălaj (1 judecător), Judecătoria Vişeu de Sus (3 judecători), Judecătoria Dragomireşti (1 judecător), Tribunalul Specializat Cluj (2 judecători), Tribunalul Braşov (2 judecători), Tribunalul Prahova (3 judecători) şi Tribunalul Satu Mare (1 judecător). SERVICIUL TERITORIAL CONSTANȚA Au fost înregistrate 37 dosare, din care 32 de dosare sunt soluţionate şi 5 dosare nu erau soluţionate. 43 / 304 În dosarele de mai sus, într-un număr de 3 dosare (toate soluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi în 34 dosare (29 soluţionate şi 5 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 32 de dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 44 judecători, (6 în materie penală şi 38 în materie civilă). În cele 5 dosare nesoluţionate sunt vizaţi, în total, 11 judecători (toţi în materie civilă). Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială, în perioada de referinţă, au vizat judecători de la următoarele instanţe şi autorităţi: Inspecţia Judiciară (5 judecători inspectori), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (un judecător), Tribunalul Bucureşti (un judecător), Curtea de Apel Constanţa (12 judecători), Tribunalul Constanţa (11 judecători), Judecătoria Constanţa (7 judecători), Judecătoria Medgidia (2 judecători), Tribunalul Tulcea (5 judecători). În ceea ce priveşte dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, distribuţia pe instanţe este următoarea: Curtea de Apel Constanţa (6 judecători), Tribunalul Constanţa (3 judecători), Judecătoria Mangalia (1 judecător), Tribunalul Tulcea (1 judecător). SERVICIUL TERITORIAL CRAIOVA Au fost înregistrate în total 128 dosare care îi vizează pe judecători dintre care 121 sunt soluţionate şi 7 dosare nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, în 5 cauze (5 soluţionate şi 0 nesoluţionate) cercetările au fost demarate ca urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 123 dosare (dintre care 116 soluționate şi 7 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice, a declinărilor şi a disjungerilor din alte cauze. Trebuie menționat că în 33 dosare soluţionate plângerile aveau caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi. În cele 121 cauze soluționate au fost vizați în total 127 de judecători (26 în materie penală și 101 în materie civilă) În cele 7 cauze nesoluționate au fost vizaţi în total 5 judecători (toţi în materie civilă) în alte două dosare fiind vorba de judecători nenominalizaţi de la instanţe de pe raza Curţii de Apel Craiova. Dosarele înregistrate și soluționate la această structură teritorială în perioada de referință au vizat 44 / 304 judecători de la următoarele instanţe: Curtea de Apel Craiova - 14 judecători (2 în materie penală şi 12 în materie civilă), Tribunalul Dolj -28 judecători (3 în materie penală şi 25 în materie civilă), Tribunalul Gorj-7 judecători (toţi în materie civilă), Tribunalul Mehedinţi - 7 judecători (toţi în materie civilă), Tribunalul Olt -21 judecători (10 în materie penală şi 11 în materie civilă), Judecătoria Craiova-11 judecători (1 în materie penală şi 10 în materie civilă), Judecătoria Slatina-5 judecători toţi în materie penală, Judecătoria Târgu Jiu -8 judecători (1 în materie penală şi 7 în materie civilă), Judecătoria Motru - 5 judecători (2 în materie penală şi 3 în materie civilă), Judecătoria Drobeta Turnu Severin-4 judecători (1 în materie penală şi 3 în materie civilă), Judecătoria Novaci -2 judecători (ambii în materie civilă), Judecătoria Balş -3 judecători (toţi în materie civilă), Judecătoria Caracal -5 judecători (1 în materie penală şi 4 în materie civilă), Judecătoria Vânju Mare -2 judecători (ambii în materie civilă), Judecătoria Târgu Cărbuneşti (2 judecători în materie civilă, Judecătoria Calafat (1 judecător în materie civilă, Judecătoria Corabia -2 judecători (în materie civilă). În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet distribuția pe instanțe este următoarea: Tribunalul Dolj (1 judecător), Tribunalul Gorj (1 judecător), Tribunalul Mehedinţi (1 judecător), Judecătoria Craiova (1 judecător), Judecătoria Novaci (1 judecător), în alte două dosare fiind vorba de judecători nenominalizaţi de la instanţe de pe raza Curţii de Apel Craiova. SERVICIUL TERITORIAL GALAȚI Au fost înregistrate în total 115 dosare, din care 103 dosare sunt soluţionate şi 12 dosare nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, într-un număr de 12 dosare (dintre care 9 dosare soluţionate şi 3 dosare nesoluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 103 dosare (dintre care 94 dosare soluţionate şi 9 dosare nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 103 dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 154 judecători, (33 în materie penală şi 121 în materie civilă). În cele 12 dosare nesoluţionate sunt vizaţi, în total, 46 judecători (4 în materie penală şi 42 în materie civilă). Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială, în perioada de referinţă, au vizat judecători de la 45 / 304 următoarele instanţe şi autorităţi: Inspecţia Judiciară (3 judecători inspectori), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (un judecător), Curtea de Apel Iaşi (un judecător), Judecătoria Sector 6 Bucureşti (un judecător), Judecătoria Bacău (1 judecător), Curtea de Apel Galaţi (37 de judecători), Tribunalul Galaţi (30 de judecători), Judecătoria Galaţi (18 judecători), Judecătoria Târgu Bujor (un judecător), Judecătoria Tecuci (3 judecători), Judecătoria Lieşti (2 judecători), Tribunalul Brăila (2 judecători), Judecătoria Brăila (4 judecători), Judecătoria Însurăţei (un judecător), Judecătoria Făurei (3 judecători), Tribunalul Vrancea (23 de judecători), Judecătoria Focşani (16 judecători), Judecătoria Adjud (un judecător), Judecătoria Panciu (5 judecători). În ceea ce priveşte dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, distribuţia pe instanţe este următoarea: Tribunalul Buzău (4 judecători), Judecătoria Buzău (1 judecător), Tribunalul Bucureşti (2 judecători), Tribunalul Covasna (un judecător), Judecătoria Râmnicu Vâlcea (un judecător), Curtea de Apel Galaţi (9 judecători), Tribunalul Galaţi (2 judecători), Judecătoria Galaţi (3 judecători), Judecătoria Tecuci (2 judecători), Tribunalul Brăila (2 judecători), Judecătoria Brăila (un judecător), Tribunalul Vrancea (10 judecători), Judecătoria Focşani (4 judecători), Judecătoria Panciu (4 judecători). SERVICIUL TERITORIAL IAȘI Au fost înregistrate în total 34 dosare care vizează judecători, dintre care 29 sunt soluţionate şi 5 nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. Dintre acestea într-un dosar (soluţionat) cercetările au fost demarate ca urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 33 dosare (dintre care 28 soluționate şi 5 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 29 cauze soluționate au fost vizați în total 56 de judecători (5 în materie penală și 51 în materie civilă) În cele 5 cauze nesoluționate au fost vizaţi în total 8 judecători (4 în materie penală şi 4 în materie civilă). Dosarele înregistrate și soluționate la această structură teritorială în perioada de referință au vizat judecători de la următoarele instanţe: Curtea de Apel Iaşi (10 judecători), Tribunalul Iaşi (16 judecători), Tribunalul Vaslui (3 judecători), Judecătoria Iaşi (15 judecători), Judecătoria Paşcani (3 judecători), Judecătoria Bârlad (3 judecători), Judecătoria Vaslui (1 judecător) şi Judecătoria Sibiu (5 judecători). 46 / 304 În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet distribuția pe instanțe este următoarea: Curtea de Apel Iaşi (3 judecători), Tribunalul Vaslui (2 judecători), Judecătoria Paşcani (1 judecător), Judecătoria Bârlad (1 judecător) şi Judecătoria Huşi (1 judecător). SERVICIUL TERITORIAL ORADEA Au fost înregistrate în total 73 dosare, din care 63 de dosare sunt soluţionate şi 10 dosare nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, într-un număr de 8 dosare (dintre care 3 dosare soluţionate şi 5 dosare nesoluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 65 de dosare (dintre care 60 de dosare soluţionate şi 5 dosare nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 63 de dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 93 de judecători, 10 în materie penală şi 83 în materie civilă). În cele 10 dosare nesoluţionate sunt vizaţi, în total, 16 judecători (2 în materie penală şi 14 în materie civilă). Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială, în perioada de referinţă, au vizat judecători de la următoarele instanţe şi autorităţi: Inspecţia Judiciară (1 judecător inspector), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1 judecător), Curtea de Apel Oradea (25 de judecători), Tribunalul Bihor (26 de judecători), Judecătoria Oradea (6 judecători), Judecătoria Aleşd (2 judecători), Judecătoria Beiuş (4 judecători), Judecătoria Marghita (2 judecători), Judecătoria Salonta (1 judecător), Tribunalul Satu-Mare (14 judecători), Judecătoria Satu-Mare (10 judecători), Judecătoria Carei (un judecător). În ceea ce priveşte dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, distribuţia pe instanţe este următoarea: Curtea de Apel Oradea (4 judecători), Tribunalul Bihor (8 judecători), Judecătoria Oradea (3 judecători), Judecătoria Marghita (1 judecător). SERVICIUL TERITORIAL PITEȘTI Au fost înregistrate în total 112 dosare, din care 86 de dosare sunt soluţionate şi 26 de dosare nu erau soluţionate la data de 30.07.2018. În dosarele de mai sus, într-un număr de 4 dosare (dintre care un dosar soluţionat şi 3 dosare nesoluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr 47 / 304 de 108 dosare (dintre care 85 de dosare soluţionate şi 23 de dosare nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. În cele 86 de dosare soluţionate au fost vizaţi, în total, 103 judecători (8 în materie penală şi 95 în materie civilă). În cele 26 de dosare nesoluţionate sunt vizaţi, în total, 39 judecători (2 în materie penală şi 37 în materie civilă). Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială, în perioada de referinţă au vizat judecători de la următoarele instanţe şi autorităţi: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1 judecător), Curtea de Apel Craiova (2 judecători), Tribunalul Dâmboviţa (1 judecător), Curtea de Apel Piteşti (18 judecători), Tribunalul Argeş (27 de judecători), Tribunalul Specializat Argeş (2 judecători), Judecătoria Piteşti (13 judecători), Judecătoria Câmpulung (2 judecători), Judecătoria Topoloveni (5 judecători), Tribunalul Vâlcea (22 de judecători), Judecătoria Râmnicu-Vâlcea (4 judecători), Judecătoria Bălceşti (1 judecător), Judecătoria Drăgăşani (1 judecător), Judecătoria Horezu (4 judecători). În ceea ce priveşte dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, distribuţia pe instanţe este următoarea: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1 judecător), Curtea de Apel Craiova (1 judecător), Tribunalul Mehedinţi (1 judecător), Curtea de Apel Piteşti (4 judecători), Tribunalul Argeş (7 judecători), Judecătoria Piteşti (4 judecători), Judecătoria Costeşti (2 judecători), Judecătoria Topoloveni (1 judecător), Tribunalul Vâlcea (9 judecători), Judecătoria Brezoi (3 judecători), Judecătoria Drăgăşani (6 judecători), Judecătoria Horezu (4 judecători). SERVICIUL TERITORIAL PLOIEȘTI Au fost înregistrate în total 127 dosare vizând un număr total de 125 judecători (105 în materie civilă şi 20 în materie penală, inclusiv judecătorul delegat la PNT). Menţionăm că alte 6 dosare soluţionate au vizat judecători şi procurori neidentificaţi. Din acest total, 103 sunt soluţionate (96 judecători în materie civilă şi 10 în materie penală) şi 24 dosare (care vizează 45 judecători - 7 judecători în materie penală, 36 judecători în materie civilă, din care 26 judecători figurează şi în dosarele soluţionate şi 2 judecători în alte structuri) nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, în 15 dosare (dintre care 11 soluţionate şi 4 nesoluţionate) cercetările au fost demarate 48 / 304 urmare a sesizării din oficiu şi în 122 dosare (dintre care 102 soluţionate şi 20 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice şi disjungerilor prin rechizitoriu din alte dosare penale. Dosarele înregistrate la această secţie în perioada de referinţă au vizat judecători de la următoarele instanţe: Curtea de Apel Ploieşti (16 judecători), Tribunalul Prahova (16 judecători), Judecătoria Ploieşti (9 judecători), Judecătoria Sinaia (2 judecători), Judecătoria Câmpina (5 judecători), Judecătoria Vălenii de Munte (4 judecători), Tribunalul Dâmboviţa (13 judecători), Judecătoria Târgovişte (9 judecători), Judecătoria Răcari (2 judecători), Judecătoria Pucioasa (3 judecători), Judecătoria Găeşti (2 judecători), Judecătoria Moreni (3 judecători), Tribunalul Buzău (18 judecători), Judecătoria Buzău (11 judecători), Judecătoria Pogoanele (1 judecător), Judecătoria Pătârlagele (4 judecători), Tribunalul Vâlcea (1 judecător), Curtea de Apel Piteşti (1 judecător), Judecătoria Aleşd (1 judecător), Curtea de Apel Bucureşti (4 judecători), Curtea de Apel Iaşi (5 judecători). Alţi judecători sunt la alte instituţii respectiv Curtea Constituţională (1 judecător), Consiliul Superior al Magistraturii (1 membru). SERVICIUL TERITORIAL SUCEAVA Au fost înregistrate în total 37 dosare, dintre care 32 soluționate și 5 cauze nesoluționate, care vizează un număr total de 46 judecători (43 în materie civilă şi 3 judecători în materie penală). Trebuie menționat că în 4 dosare plângerile aveau caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi, ci doar instanţele. Într-un număr de 2 dosare (dintre care 1 soluţionat şi unul nesoluţionat) cercetările au fost demarate urmare sesizării din oficiu şi într-un număr de 35 dosare (dintre care 31 soluţionate şi 4 nesoluţionate), urmare a plângerilor /denunţurilor unor persoane fizice sau juridice. De menţionat că în 11 dosare D.N.A. - ST Suceava a fost investit prin ordonanţe de declinare de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, iar într-un dosar, urmare emiterii unei ordonanţe de disjungere. În cele 32 cauze soluţionate sunt vizaţi în total 25 de judecători (3 în materie penală şi 22 în materie civilă). În cele 5 cauze nesoluţionate sunt vizaţi în total 21 de judecători (toţi în materie civilă). 49 / 304 Dosarele înregistrate şi soluţionate la această structură teritorială în perioada de referinţă au vizat judecători de la următoarele instanţe și autorități: Curtea de Apel Suceava (8 judecători), Tribunalul Suceava (1 judecător), Tribunalul Botoşani (1 judecător), Judecătoria Suceava (2 judecători), Judecătoria Fălticeni (6 judecători), Judecătoria Rădăuţi (5 judecători), Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (2 judecători), Judecătoria Vatra Dornei (un dosar într-o plângere generică). În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet, distribuția este următoarea: Curtea de Apel Suceava (2 judecători), Tribunalul Botoșani (11 judecători), Tribunalul Suceava (7 judecători), Judecătoria Rădăuți (1 Judecător). SERVICIUL TERITORIAL TIMIȘOARA Au fost înregistrate în total 99 dosare, dintre care 84 erau soluționate și 15 nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, într-un număr de 4 dosare (dintre care 4 soluţionate şi 0 nesoluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 95 dosare (dintre care 80 soluționate şi 15 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice, a declinărilor sau a disjungerilor. În cele 84 cauze soluționate au fost vizați în total 65 de judecători (53 în materie civilă și 12 în materie penală). În cele 15 cauze nesoluționate au fost vizaţi în total 11 judecători (toţi in materie civilă și un inspector judiciar de la Direcția de inspecție judiciară pentru judecători). Dosarele înregistrate și soluționate la această structură teritorială în perioada de referință au vizat judecători de la următoarele instanţe: Curtea de Apel Timișoara (10 judecători), Tribunalul Timiș (9 judecători), Tribunalul Arad (4 judecători), Tribunalul Caraș Severin (3 judecători), Judecătoria Timișoara (15 judecători), Judecătoria Arad (5 judecători), Judecătoria Ineu (4 judecători), Judecătoria Reșița (1 judecător), Judecătoria Caransebeș (2 judecători), Judecătoria Oravița (4 judecători), Curtea de Apel Oradea (plângere generica), Tribunalul Bihor (1 judecător), Tribunalul Hunedoara (1 judecător), Tribunalul Tulcea (3 judecători), Judecătoria Sânnicolau Mare (1 judecător), Judecătoria Brașov (2 judecători). 50 / 304 În ceea ce privește dosarele aflate în lucru la această structură de parchet distribuția pe instanțe este următoarea: Inspecția judiciară (un inspector judiciar), Curtea de Apel Timișoara (2 judecători), Tribunalul Timiș (un judecător), Tribunalul Arad (un judecător), Tribunalul Caraș Severin (4 judecători), Judecătoria Arad (1 judecător), Judecătoria Ineu (6 dosare care vizează același judecător), Judecătoria Aleșd (un judecător). SERVICIUL TERITORIAL TÂRGU MUREȘ Au fost înregistrate în total 44 dosare, vizând un număr total de 69 judecători (63 în materie civilă şi 6 în materie penală). Din totalul de dosare, 40 sunt soluţionate (au vizat 4 judecători în materie penală şi 55 judecători în materie civilă) şi 4 dosare nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018 (vizau 2 judecători în materie penală şi 9 judecători în materie civilă). În dosarele de mai sus, într-un număr de 2 dosare (ambele soluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 42 dosare (40 soluţionate şi 2 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice, disjungerilor. Dosarele înregistrate la această secţie în perioada de referinţă au vizat judecători de la următoarele instanţe: Curtea de Apel Târgu Mureş (17 judecători), Tribunalul Specializat Mureş (4 judecători), Tribunalul Mureş (13 judecători), Judecătoria Târgu Mureş (8 judecători), Judecătoria Sighişoara (5 judecători), Judecătoria Târnăveni (1 judecător), Judecătoria Luduş (3 judecători), Tribunalul Harghita (8 judecători), Judecătoria Miercurea Ciuc (2 judecători), Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Judecătoria Topliţa(1 judecător), Judecătoria Reghin (1 judecător). Judecători de la alte instanţe şi instituţii: Inspecţia Judiciară (1 judecător) Tribunalul Cluj (4 judecători), Tribunalul Covasna (3 judecători) şi Tribunalul Maramureş (1 judecător). II.2.3.Dosare având ca obiect măsuri speciale de supraveghere prevăzute de art. 138 Cod procedură penală Urmare a relaţiilor transmise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi centralizat de curţile de apel a rezultat că, în perioada de referinţă, au fost înregistrate dosare având ca obiect măsuri speciale de supraveghere solicitate de Parchetul de pe lângă 51 / 304 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală şi Structurile Teritoriale, după cum urmează: La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost înregistrate în total 953 de cereri formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie, având ca obiect măsuri speciale de supraveghere: 314 cereri în anul 2014 (313 admise şi una respinsă), 413 cereri în anul 2015 (412 admise şi una trimisă instanţei competente), 148 de cereri (toate admise) în anul 2016, 52 de cereri în anul 2017 (48 admise şi 4 respinse) şi 26 de cereri în anul 2018 (21 admise, 3 respinse şi 2 trimise instanţelor competente). De menţionat că nu au făcut obiectul verificărilor mandatele de siguranţă naţională emise în baza Legii nr.51/1991 a siguranţei naţionale. Se observă din datele mai sus prezentate că numărul cererilor formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie având ca obiect măsuri de supraveghere a scăzut începând cu anul 2016, în anii 2017 şi 2018 înregistrându-se o scădere semnificativă a numărului cererilor cu acest obiect, faţă de anii 2014 şi 2015. Din analiza datelor puse la dispoziţie a rezultat şi că din totalul de 953 de cereri înregistrate, 942 de cereri au fost admise, reprezentând un procent de 98,85%. La curţile de apel şi instanţele din raza teritorială a acestora, situaţia se prezintă după cum urmează: La Curtea de Apel Alba Iulia, în anul 2014 au fost înregistrate 5 cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere (toate admise), în anul 2015 fiind înregistrate 29 astfel de cereri (28 admise şi una respinsă). În anii 2016, 2017 şi 2018 au fost înregistrate, 14 cereri, 3 cereri şi respectiv o cerere, toate fiind admise. Prin urmare, în total, la Curtea de Apel Alba Iulia au fost înregistrate 52 de cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la cererea D.N.A. Serviciul Teritorial Alba. De asemenea, la Tribunalul Alba, în anul 2014 au fost înregistrate 65 de cereri (toate admise), în anul 2015 un număr de 44 de cereri (41 admise, una admisă în parte şi două respinse), în anul 2016 un număr de 37 de cereri (35 admise, una admisă în parte şi una respinsă), iar în anii 2017 şi 2018 au fost înregistrate 8 cereri şi respectiv 3 cereri (toate admise). Totalul cererilor cu obiectul analizat, înregistrate pe rolul Tribunalului Alba este de 157. La Tribunalul Hunedoara şi Tribunalul Sibiu nu au fost înregistrate cereri de natura celor analizate. 52 / 304 Prin urmare, la Curtea de Apel Alba Iulia şi instanţele din raza teritorială a acesteia au fost înregistrate, în total, 209 cereri formulate de DNA - Structura Teritorială Alba, având ca obiect măsuri speciale de supraveghere, din care 203 cereri au fost admise. Din analiza datelor se constată că numărul solicitărilor D.N.A. - Structura Teritorială Alba privind dispunerea unor măsuri de supraveghere a scăzut semnificativ în anii 2017 şi 2018 faţă de perioada 2014-2016. De asemenea, rezultă că un procent de 97,13% din cererile având ca obiect măsuri de supraveghere cu care au fost învestite instanţele din raza teritorială a Curţii de Apel Alba Iulia au fost admise. La Curtea de Apel Bacău au fost înregistrate în total 13 cereri adresate judecătorului de drepturi şi libertăţi de către D.N.A. - Structura Teritorială Bacău: 8 cereri în anul 2014 (7 admise şi una respinsă), 4 cereri în anul 2015 (toate admise), o cerere admisă înregistrată în anul 2017, în anii 2016 şi 2018 nefiind înregistrate astfel de cereri. Din raza teritorială a Curţii de Apel Bacău se constată că la Tribunalul Bacău au fost înregistrate, în total, în perioada de referinţă, 208 cereri cu obiectul analizat, formulate de D.N.A. Serviciul Teritorial Bacău, toate admise (24 de cereri în anul 2014, 79 de cereri în anul 2015, 48 de cereri în anul 2016, 52 de cereri în anul 2017 şi 5 cereri în anul 2018), iar la Tribunalul Neamţ au fost înregistrate în total numai 2 asemenea cereri, ambele în anul 2014 şi ambele admise. Din analiza datelor de mai sus rezultă că, la Curtea de Apel Bacău şi tribunalele din raza sa de competenţă au fost înregistrate în total 223 de cereri, din care au fost admise 22 de cereri (un procent de 99,55%). De asemenea, se observă că la Curtea de Apel Bacău a fost înregistrat un număr relativ mic de cereri cu obiectul analizat în perioada de referinţă, La Tribunalul Neamţ un număr nesemnificativ de cereri, iar la Tribunalul Bacău a existat o creştere a numărului cererilor în anul 2015 şi o scădere semnificativă a numărului acestor cereri în anul 2018. La Curtea de Apel Braşov au fost înregistrate în total, în perioada de referinţă, 51 de cereri formulate de D.N.A. Structura Teritorială Braşov, având ca obiect metode speciale de supraveghere tehnică: 6 cereri în anul 2014 (5 admise şi una respinsă), 31 de cereri în anul 2015 (toate admise), 4 cereri în anul 2016 (toate admise), 6 cereri în anul 2017 (toate admise), 53 / 304 4 cereri în anul 2018 (3 admise şi una trimisă la instanţa competentă). La Tribunalul Braşov, în perioada de referinţă, au fost înregistrate în total 150 de cereri cu obiectul analizat, din care 149 au fost admise (31 în anul 2014, 55 în anul 2015, 22 în anul 2016, 26 în anul 2017 şi 16 în anul 2018), iar la Tribunalul Covasna au fost înregistrate în total 14 asemenea cereri, din care 13 au fost admise şi una admisă în parte (o cerere în anul 2014, nicio cerere în anul 2015, 10 cereri în anul 2016, 2 cereri în anul 2017 şi o cerere în anul 2018). Din analiza datelor mai sus prezentate rezultă că, în perioada de referinţă, atât la Curtea de Apel Braşov, cât şi la Tribunalul Braşov numărul cererilor cu obiectul analizat a fost cel mai mare în anul 2015, pe parcursul anilor următori numărul cererilor de acest tip înregistrate pe rolul celor două instanţe fiind în scădere, în timp ce la Tribunalul Covasna numărul cel mai mare de cereri privind dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică s-a înregistrat în anul 2016, în ceilalţi ani din perioada de referinţă numărul cererilor de acest timp fiind nesemnificativ. De asemenea, din datele prezentate rezultă şi că, din numărul total de 215 cereri înregistrate pe rolul Curţii de Apel Braşov, Tribunalului Braşov şi Tribunalului Covasna, au fost admise 211 cereri, reprezentând un procent de 98,14%. La Curtea de Apel Bucureşti, pe rolul celor două secţii penale au fost înregistrate, în perioada de referinţă, în total 326 de cereri formulate de D.N.A. - structura centrală sau structurile teritoriale, având ca obiect dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică (175 de cereri pe rolul Secţiei I penală - 16 cereri în anul 2014, 72 de cereri în anul 2015, 44 de cereri în anul 2016, 34 de cereri în anul 2017 şi 9 cereri în anul 2018 - şi 151 de cereri pe rolul Secţiei a II - a penală - 19 cereri în anul 2014, 86 de cereri în anul 2015, 26 de cereri în anul 2016, 12 cereri în anul 2017 şi 8 cereri în anul 2018). Din numărul total de 326 de cereri au fost admise 319, pentru 2 cereri dispunându-se soluţii de admitere în parte şi pentru 4 cereri soluţii de respingere. La Tribunalul Bucureşti, în perioada de referinţă au fost înregistrate în total 1565 de cereri având obiectul analizat (374 de cereri în anul 2014, 683 de cereri în anul 2015, 327 de cereri în anul 2016, 152 de cereri în anul 2017 şi 29 de cereri în anul 2018), din acestea, pentru 1505 cereri fiind pronunţate soluţii de admitere, pentru 35 de cereri soluţii de respingere, pentru 21 de cereri soluţii de admitere în parte şi 4 cereri fiind retrase. 54 / 304 Pe rolul Tribunalelor Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov şi Teleorman nu au fost înregistrate în perioada de referinţă, cereri cu obiectul analizat. Din datele prezentate mai sus rezultă că, atât la Curtea de Apel Bucureşti, cât şi la Tribunalul Bucureşti, cel mai mare număr cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică s-a înregistrat în anul 2015, în anii 2016 şi 2017 numărul acestora reducându-se la jumătate în fiecare an, iar în anul 2018 înregistrându-se o scădere semnificativă a numărului cererilor cu acest obiect. Se observă şi că, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru 98,46% din cererile înregistrate au fost dispuse soluţii de admitere, iar la Tribunalul Bucureşti acest procent este de 96,17%. Prin urmare, din datele analizate rezultă că din numărul total de 1894 de cereri înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi Tribunalului Bucureşti, 1824 de cereri au fost admise, reprezentând un procent de 96,3%. La Curtea de Apel Cluj, în perioada de referinţă au fost înregistrate, în total, 24 de cereri formulate de D.N.A. Structura Teritorială Cluj Napoca, având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică (11 cereri în anul 2014, 2 cereri în anul 2015, 6 cereri în anul 2016, 4 cereri în anul 2017 şi o cerere în anul 2018), în toate situaţiile dispunându-se soluţii de admitere. Din raza teritorială a Curţii de Apel Cluj au fost învestite cu cereri având obiectul analizat numai Tribunalul Cluj şi Tribunalul Maramureş, la Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi Tribunalul Sălaj nefiind înregistrate cereri cu acest obiect. În perioada de referinţă, Tribunalul Cluj a fost învestit, în total, cu 181 de cereri formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj (56 de cereri în anul 2014, 79 de cereri în anul 2015, 41 de cereri în anul 2016, 5 cereri în anul 2017 şi nicio cerere în anul 2018), pentru toate cererile formulate fiind dispuse soluţii de admitere. La Tribunalul Maramureş au fost înregistrate în total 84 de cereri cu obiectul analizat, toate admise (16 cereri în anul 2014, 30 de cereri în anul 2015, 18 cereri în anul 2016, 12 cereri în anul 2017 şi 8 cereri în anul 2018). Din analiza datelor transmise rezultă un procentaj de admitere de 100% al cererilor formulate de D.N.A. - Structura Teritorială Cluj Napoca, având ca obiect măsuri de supraveghere, înregistrate pe rolul Curţii de Apel Cluj şi al celor două tribunale mai sus menţionate şi că numărul cel mai mare 55 / 304 de cereri de acest tip, la Tribunalul Cluj şi Tribunalul Maramureş, a fost înregistrat în anul 2015, când numărul solicitărilor s-a dublat faţă de anul precedent, după care s-a înregistrat o scădere constantă a numărului acestor cereri. De asemenea, se observă că la Curtea de Apel Cluj numărul solicitărilor cu obiectul analizat, în perioada de referinţă, a fost destul de mic. Procentul de admitere a cererilor cu obiectul analizat, înregistrate pe rolul Curţii de Apel Cluj, Tribunalului Cluj şi Tribunalului Maramureş este de 100%, toate cele 289 de cereri cu care au fost învestite cele trei instanţe fiind admise. Pe rolul Curţii de Apel Constanţa au fost înregistrate, în perioada de referinţă, în total, 27 de cereri având ca obiect solicitări ale D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa (4 cereri în anul 2014, 11 cereri în anul 2015, 8 cereri în anul 2016, 4 cereri în anul 2017 şi nicio cerere în anul 2018), pentru 25 din aceste cereri dispunându-se soluţii de admitere (un procent de 92,6%). Din raza teritorială a acestei curţi, din relaţiile transmise rezultă că pe rolul Tribunalului Tulcea nu au fost înregistrate cereri cu obiectul analizat, iar la Tribunalul Constanţa au fost înregistrate, în total, 143 de asemenea cereri (14 cereri în anul 2014, 77 de cereri în anul 2015, 29 de cereri în anul 2016, 12 cereri în anul 2017 şi 11 cereri în anul 2018), pentru toate fiind dispuse soluţii de admitere. Din analiza datelor statistice mai sus prezentate rezultă că numărul cel mai mare de cereri, atât la Curtea de Apel Constanţa, cât şi la Tribunalul Constanţa, s-a înregistrat în anul 2015, ulterior numărul cererilor reducându-se semnificativ şi că procentajul mediu de admitere a unor asemenea solicitări este de 98,82% (din numărul total de 170 de cereri cu care au fost învestite cele două instanţe, 168 fiind admise). Din datele transmise rezultă că, la Curtea de Apel Craiova, în perioada de referinţă, au fost înregistrate în total 10 cereri având ca obiect solicitări ale D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova de dispunere a unor măsuri speciale de supraveghere tehnică (5 cereri în anul 2014 şi 5 cereri în anul 2015, în ceilalţi ani nefiind formulate astfel de cereri), 9 dintre acestea fiind admise (un procent de 90%). La Tribunalul Dolj au fost înregistrate în total 130 de cereri cu obiectul specificat (16 cereri în anul 2014, 68 de cereri în anul 2015, 20 de cereri în anul 2016, 19 cereri în anul 2017, 7 cereri în anul 2018), pentru toate dispunându-se soluţii de admitere. La celelalte tribunale din raza Curţii de Apel Craiova nu au fost înregistrate cereri cu obiectul analizat. 56 / 304 Se observă că, la Tribunalul Dolj, numărul cel mai mare de cereri s-a înregistrat în anul 2015, în anii următori numărul cererilor scăzând semnificativ iar procentul mediul de admitere a solicitărilor în discuţie, la nivelul Curţii de Apel Craiova şi instanţelor arondate este de 99,28% (din cele 140 de cereri înregistrate în total, 139 au fost admise). La Curtea de Apel Galaţi au fost înregistrate, în perioada de referinţă, 39 de cereri având ca obiect metode speciale de supraveghere tehnică, la solicitarea D.N.A. - Serviciul Teritorial Galaţi (3 cereri în anul 2014, 14 cereri în anul 2015, 15 cereri în anul 2016, 6 cereri în anul 2017 şi o cerere în anul 2018). În privinţa soluţiilor dispuse, se constată că 35 din cele 39 de cereri au fost admise (un procent de 89,74%), pentru 3 cereri dispunându-se respingerea şi pentru una admiterea în parte. Din circumscripţia teritorială a acestei curţi de apel, cereri cu obiectul analizat au fost înregistrate numai pe rolul Tribunalului Galaţi, Tribunalul Vrancea nefiind învestit cu asemenea cereri. Pe rolul Tribunalului Galaţi s-au înregistrat 326 de cereri formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Galaţi având obiectul specificat mai sus (118 cereri în anul 2014, 90 în anul 2015, 50 în anul 2016, 35 în anul 2017 şi 23 în anul 2018), 98,16% (320 de cereri) din acestea fiind admise, în timp ce pentru 6 sesizări s-au dispus soluţii de respingere. Se observă că numărul cererilor cu care au fost sesizate cele două instanţe a început să scadă semnificativ începând cu anul 2016, iar procentajul mediu de admitere a acestor cereri este de 97,53% (din numărul total de 364 de cereri, 355 au fost admise). În perioada de referinţă, Curtea de Apel Iaşi a fost învestită cu 46 de cereri formulate de DNA - Serviciul Teritorial Iaşi, având ca obiect dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică (9 în anul 2014, 14 în anul 2015, 15 în anul 2016, 6 în anul 2017 şi 2 în anul 2018), pentru 39 dintre solicitări (un procent de 84,78%) dispunându-se soluţii de admitere, 3 solicitări fiind admise în parte şi 4 solicitări respinse. Din raza de competenţă a Curţii de Apel Iaşi, la Tribunalul Iaşi s-au înregistrat 177 de cereri având obiectul specificat (16 cereri în anul 2014, 58 de cereri în anul 2015, 56 de cereri în anul 2016, 38 de cereri în anul 2017 şi 9 cereri în anul 2018), pentru 150 de cereri dispunându-se soluţii de admitere (un procent de 84,75%), pentru 18 solicitări soluţii de admitere în parte şi pentru 9 solicitări soluţii de respingere. 57 / 304 La Tribunalul Vaslui, în perioada de referinţă, au fost înregistrate în total 149 de cereri (46 în anul 2014, 73 în anul 2015, 22 în anul 2016, 8 în anul 2017, niciuna în anul 2018), toate solicitările de acest tip fiind admise. Din analiza datelor statistice rezultă că la Curtea de Apel Iaşi şi Tribunalul Iaşi numărul cel mai mare de solicitări a fost înregistrat în anii 2015 şi 2016, iar la Tribunalul Vaslui în anul 2015, în anii următori numărul acestor solicitări înregistrând o scădere semnificativă. Procentul mediu de admitere a solicitărilor formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi, având ca obiect dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică, cu care au fost învestite instanţele din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi a fost, în perioada de referinţă, de 90,86% (din 372 de solicitări înregistrate, 338 au fost admise). La Curtea de Apel Oradea au fost înregistrate solicitări de dispunere a unor măsuri speciale de supraveghere formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea, în număr total de 36 (5 în anul 2014, 19 în anul 2015, 6 în anul 2016, 6 în anul 2017 şi niciuna în anul 2018), 33 dintre acestea fiind admise (un procent de 91,67%), iar pentru 2 cereri fiind dispuse soluţii de admitere în parte şi pentru o cerere soluţie de respingere. Din raza Curţii de Apel Oradea, numai pe rolul Tribunalului Bihor au fost înregistrate cereri având obiectul analizat, pe rolul Tribunalului Satu-Mare nefiind înregistrate astfel de cereri. Astfel, pe rolul Tribunalului Bihor au fost înregistrate 127 de solicitări privind emiterea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică (43 în anul 2014, 58 în anul 2015, 19 în anul 2016, 4 în anul 2017 şi 3 în anul 2018), pentru toate dispunându-se soluţii de admitere. Pentru ambele instanţe (Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor), anul cu cele mai multe solicitări a fost 2015, în anii următori solicitările scăzând semnificativ ca număr, iar procentul mediu de admitere este de 98,16% (din cele 163 de cereri, 160 au fost admise). La Curtea de Apel Piteşti, D.N.A. - Serviciul Teritorial Piteşti a învestit instanţa în perioada de referinţă cu 5 cereri privind dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică (câte o cerere în anii 2014 şi 2016 şi 3 cereri în anul 2015, în anii 2017 şi 2018 nefiind înregistrate astfel de cereri), pentru toate solicitările dispunându-se soluţii de admitere. În ceea ce priveşte tribunalele din raza teritorială a acestei curţi, la Tribunalul Argeş au fost înregistrate în perioada de referinţă 98 de cereri cu obiectul analizat (29 în anul 2014, 25 58 / 304 în anul 2015, 25 în anul 2016, 8 în anul 2017 şi 11 în anul 2018), în toate situaţiile dispunându-se soluţii de admitere. La Tribunalul Vâlcea, în perioada de referinţă, nu au fost înregistrate cereri având ca obiect dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică. Se constată, din analiza datelor transmise, că în anul 2017 şi 2018 a scăzut numărul solicitărilor D.N.A. pentru dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, faţă de perioada anilor 2014-2016 şi că procentul de admitere a cererilor înregistrate este de 100% (toate cele 103 cereri înregistrate au fost admise). În perioada de referinţă, Curtea de Apel Ploieşti a fost învestită cu 26 de cereri formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Ploieşti, privind dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică (13 în anul 2014, 6 în anul 2015, 5 în anul 2014, 2 în anul 2017, niciuna în anul 2018), numărul solicitărilor scăzând constant de la an la an. Pentru 25 din cele 26 de solicitări de tipul celor analizate s-au dispus soluţii de admitere, iar pentru una o soluţie de admitere în parte, procentul de admitere fiind de 96,15%. Din raza teritorială a acestei curţi, au fost înregistrate solicitări formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Ploieşti doar la Tribunalul Prahova, la celelalte două tribunale (Tribunalul Dâmboviţa şi Tribunalul Buzău), nefiind înregistrate asemenea cereri. La Tribunalul Prahova s-au înregistrat, în total, 189 de cereri de natura celor analizate (31 în anul 2014, 78 în anul 2015, 39 în anul 2016, 34 în anul 2017 şi 7 în anul 2018), din totalul cererilor înregistrate, pentru 185 fiind dispuse soluţii de admitere (un procent de 97,88%), pentru o cerere soluţie de admitere în parte, pentru 2 cereri soluţie de respingere şi pentru o cerere soluţie de trimitere la instanţa competentă. Se constată, din analiza datelor de mai sus că la Tribunalul Prahova cel mai mare număr de cereri s-a înregistrat în anul 2015, când numărul solicitărilor s-a dublat faţă de anul 2014, iar ulterior anului 2015 numărul solicitărilor a scăzut constant, o scădere semnificativă fiind înregistrată pentru anul 2018. Procentul mediu de admitere a cererilor formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Ploieşti pentru dispunerea unor măsuri de supraveghere, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti este de 93,33% (din totalul de 225 de cereri, 210 au fost admise). La Curtea de Apel Suceava, în perioada de referinţă, au fost înregistrate 37 de cereri formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, pentru dispunerea unor măsuri speciale de 59 / 304 supraveghere tehnică (în anul 2014 nici o cerere, 9 cereri în anul 2015, 13 cereri în anul 2016, 11 cereri în anul 2017 şi 4 cereri în anul 2018), pentru 31 dintre acestea (un procent de 83,78%) dispunându-se soluţii de admitere, pentru 2 cereri soluţii de admitere în parte şi pentru 4 cereri soluţii de respingere. Dintre tribunalele din raza teritorială a acestei curţi, în perioada de referinţă, la Tribunalul Botoşani nu au fost înregistrate cereri formulate de D.N.A - Serviciul Teritorial Suceava, pentru dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică, iar la Tribunalul Suceava au fost înregistrate în total 154 de cererilor de acest tip (27 în anul 2014, 29 în anul 2015, 39 în anul 2016, 44 în anul 2017, 15 în anul 2018), pentru 148 dintre acestea (un procent de 96,1%) fiind dispuse soluţii de admitere, pentru 5 soluţii de admitere în parte şi pentru o cerere soluţie de respingere. Din analiza datelor transmise rezultă că, la Curtea de Apel Suceava numărul cererilor formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, pentru dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică a fost relativ constant în perioada 20152017, în anul 2018 fiind înregistrată o scădere a numărului acestor cereri, iar la Tribunalul Suceava numărul cererilor a crescut în perioada 2014-2016 cu câte două cereri pe an, iar în anul 2017 cu 5 cereri faţă de anul anterior, o scădere a numărului cererilor fiind înregistrată pentru anul 2018. Procentul mediu de admitere al cererilor din categoria analizată, pentru Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava este de 93,72% (din cele 191 de cereri înregistrate au fost admise 179). În perioada de referinţă, Curtea de Apel Târgu Mureş a avut pe rol 13 cereri formulate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Mureş (o cerere în anul 2014, 5 în anul 2015, 2 în anul 2016, 2 în anul 2017, 3 în anul 2018), dintre acestea 10 fiind admise (un procent de 76,92%), 2 respinse şi una admisă în parte. Din raza teritorială a acestei curţi, la Tribunalul Harghita au fost înregistrate doar 2 cereri cu obiectul analizat, ambele în anul 2014 şi ambele fiind admise, iar la Tribunalul Mureş au fost înregistrate 218 asemenea cereri (86 în anul 2014, 83 în anul 2015, 36 în anul 2016, 9 în anul 2017 şi 4 în anul 2018), din aceste cereri fiind admise 2017 (un procent de 94,95%), iar pentru 7 dispunându-se soluţii de admitere în parte şi pentru 4 soluţii de respingere. Din analiza datelor statistice rezultă că un număr relativ mic de cereri s-au înregistrat pe rolul Curţii de Apel Târgu 60 / 304 Mureş, fără ca acest număr să sufere variaţii semnificative de la un an la altul, în timp ce la Tribunalul Mureş numărul cererilor de tipul analizat s-a redus semnificativ în anul 2017 şi 2018 faţă de perioada 2014-2016. Procentul mediu de admitere a cererilor la nivelul instanţelor din raza teritorială a acestei curţi este de 98,28% (din totalul de 233 de cereri, s-au admis 229). La Curtea de Apel Timişoara au fost înregistrate, în perioada de referinţă, 45 de cereri având ca obiect solicitări ale D.N.A. - Serviciul Teritorial Timiş, de dispunere a unor măsuri speciale de supraveghere tehnică (23 în anul 2014, 8 în anul 2015, 8 în anul 2016, 6 în anul 2017, niciuna în anul 2018), procentajul de admitere fiind de 100%. Din raza teritorială a acestei curţi, numai la Tribunalul Timiş au fost înregistrate cereri cu obiectul analizat, la celelalte tribunale (Tribunalul Arad, Tribunalul Caraş-Severin) nefiind înregistrate asemenea cereri. La Tribunalul Timiş au fost înregistrate în total 127 de cereri (31 în anul 2014, 39 în anul 2015, 22 în anul 2016, 17 în anul 2017 şi 18 în anul 2018), procentul de admitere fiind de 100%. Din analiza datelor statistice rezultă că, la Curtea de Apel Timişoara un număr mai mare de cereri s-a înregistrat în anul 2014, ulterior numărul anual al cererilor fiind relativ constant, fără variaţii semnificative, iar la Tribunalul Timiş s-a constatat o scădere a numărului cererilor înregistrate, pentru anul 2017 şi 2018, faţă de anii 2014-2016, fără însă ca această scădere să fie una semnificativă. Procentul de admitere a cererilor la nivelul Curţii de Apel Timişoara şi Tribunalului Timiş este de 100% (toate cele 172 de cereri înregistrate în total au fost admise/admise în parte - 4 cereri). La Curtea Militară de Apel, în perioada de referinţă nu au fost înregistrate cereri formulate de D.N.A. pentru dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică, aceeaşi situaţie fiind întâlnită şi în cazul Tribunalului Militar Iaşi, Tribunalului Militar Cluj şi Tribunalului Militar Timişoara. La Tribunalul Militar Bucureşti au fost înregistrate, în perioada de referinţă, 19 cereri formulate de D.N.A. pentru dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică (3 în anul 2014, 10 în anul 2015, 2 în anul 2016, 4 în anul 2017), 18 dintre acestea fiind admise (un procent de 94,73%). Din datele statistice anterior prezentate rezultă că această instanţă a fost 61 / 304 învestită cu un număr mic de cereri, în anul 2018 nefiind înregistrată nicio cerere de acest tip. II.4.Dosare înregistrate pe rolul instanţelor având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie Defalcat, pe curţi de apel şi instanţa supremă, situaţia se prezintă după cum urmează: ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au înregistrat, în perioada de referinţă, în total 68 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, din care 19 dosare cu inculpaţi magistraţi. Dintre acestea, 39 dosare (dintre care 13 dosare cu inculpaţi magistraţi) sunt soluţionate definitiv şi 29 dosare (din care 6 dosare cu inculpaţi magistraţi) se aflau pe rol la data de 30 iulie 2018. CURTEA DE APEL ALBA IULIA Pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 10 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie (în fond: 6 dosare pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, 2 dosare pe rolul Tribunalului Alba, un dosar pe rolul Tribunalului Sibiu, un dosar pe rolul Tribunalului Hunedoara, cele 4 dosare înregistrate în fond pe rolul Tribunalelor Alba, Hunedoara şi Sibiu, fiind înregistrate în calea de atac a apelului la Curtea de Apel Alba Iulia), din care s-a identificat o singură cauză vizând magistraţi, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia şi soluţionată definitiv. Din numărul total de dosare înregistrate, 3 dosare (dintre care unul cu inculpaţi magistraţi) au fost soluţionate definitiv, 7 dosare (care nu vizează magistraţi) nefiind soluţionate definitiv la data de 30 iulie 2018. CURTEA DE APEL BACĂU Pe rolul Curţii de Apel Bacău şi instanţelor arondate au fost înregistrate, în total, 84 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi 62 / 304 Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, într-un singur dosar (soluţionat definitiv) fiind trimis în judecată 1 judecător. Dintre acestea 51 dosare sunt soluţionate definitiv la data raportării, respectiv: 9 dosare la Tribunalul Neamţ, 1 dosar la Tribunalul Bacău, 38 dosare la Curtea de Apel Bacău şi 3 dosare au fost declinate în calea de atac şi soluţionate de alte curţi de apel (Iaşi, Braşov şi Alba Iulia). Cele 33 dosare aflate încă pe rolul instanţelor la data raportării sunt repartizate astfel: 10 dosare pe rolul Curţii de Apel Bacău (7 dosare în calea de atac şi 3 fonduri), 10 dosare pe rolul Tribunalului Bacău, 12 dosare pe rolul Tribunalului Neamţ şi un dosar a fost declinat în cursul judecăţii căii de atac în favoarea Curţii de Apel Braşov. CURTEA DE APEL BRAŞOV Pe rolul Curţii de Apel Braşov şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 55 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, în 3 dosare fiind trimişi în judecată 1 judecător (soluţionat definitiv) şi 2 procurori (2 dosare nesoluţionate). Dintre acestea, 26 dosare sunt soluţionate definitiv la data raportării, respectiv: 1 dosar la Tribunalul Braşov, 4 dosare la Tribunalul Covasna, 21 dosare la Curtea de Apel Braşov. Cele 29 dosare aflate încă pe rolul instanţelor la data raportării, sunt repartizate astfel: 6 dosare pe rolul Curţii de Apel Braşov, 19 dosare pe rolul Tribunalului Braşov, 3 dosare pe rolul Tribunalului Covasna şi un dosar a fost declinat în cursul judecăţii căii de atac în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia. CURTEA DE APEL BUCUREŞTI Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 447 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, 9 dosare dintre acestea vizând magistraţi (în fond: 59 dosare pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, 308 dosare pe rolul Tribunalului Bucureşti, 13 dosare pe rolul Tribunalului Călăraşi, 12 dosare pe rolul Tribunalului Giurgiu, 4 dosare pe rolul Tribunalului Ialomiţa, 22 dosare pe rolul Tribunalului Ilfov şi 29 dosare pe rolul Tribunalului Teleorman. Din cele 388 dosare înregistrate în fond pe rolul Tribunalelor Bucureşti, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov şi 63 / 304 Teleorman, 247 cauze au fost înregistrate în calea de atac a apelului la Curtea de Apel Bucureşti. Din numărul total de dosare înregistrate, 250 dosare (dintre care 6 cu inculpaţi magistraţi înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti) au fost soluţionate definitiv, 197 dosare (dintre care 3 cu inculpaţi magistraţi înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti) nefiind soluţionate definitiv la data de 30 iulie 2018. CURTEA DE APEL CLUJ Pe rolul Curţii de Apel Cluj şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 114 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, în 5 dosare (soluţionate definitiv la data raportării) fiind trimişi în judecată 8 judecători şi procurori, iar în 2 dosare aflate încă pe rol sunt trimişi în judecată 3 judecători şi 1 procuror. Dintre acestea, 80 dosare sunt soluţionate definitiv la data raportării, respectiv: 3 dosare înregistrate în fond pe rolul la Tribunalului Bistriţa-Năsăud, 1 dosar la Tribunalul Sălaj, 1 dosar la Judecătoria Cluj-Napoca şi 75 dosare la Curtea de Apel Cluj. Cele 34 dosare aflate încă pe rolul instanţelor la data raportării, sunt repartizate astfel: 9 dosare pe rolul Curţii de Apel Cluj (4 la judecata în fond şi 5 în calea de atac a apelului), 3 dosare pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, 13 dosare pe rolul Tribunalului Cluj şi 9 dosare pe rolul Tribunalului Maramureş. CURTEA DE APEL CONSTANŢA Pe rolul Curţii de Apel Constanţa şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 19 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie (în fond: 9 dosare pe rolul Curţii de Apel Constanţa, 8 dosare pe rolul Tribunalului Constanţa şi două dosare pe rolul Tribunalului Tulcea, cele 10 dosare înregistrate în fond pe rolul Tribunalelor Constanţa şi Tulcea fiind înregistrate în calea de atac a apelului la Curtea de Apel Constanţa), din care s-au identificat 2 dosare vizând magistraţi, înregistrate în fond pe rolul Curţii de Apel Constanţa şi soluţionate definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 64 / 304 Din numărul total de dosare înregistrate, 6 dosare (dintre care două cu inculpaţi magistraţi) au fost soluţionate definitiv, 13 dosare (care nu vizează magistraţi) nefiind soluţionate definitiv la data de 30.07.2018. CURTEA DE APEL CRAIOVA Pe rolul Curţii de Apel Craiova şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 74 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie (în fond: 11 dosare pe rolul Curţii de Apel Craiova, 20 dosare pe rolul Tribunalului Dolj, 26 dosare pe rolul Tribunalului Gorj, 13 dosare pe rolul Tribunalului Olt, un dosar pe rolul Judecătoriei Craiova, un dosar pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu şi 2 dosare pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin. Din cele 63 dosare înregistrate în fond pe rolul instanţelor arondate Curţii de Apel Craiova 30 au fost înregistrate în calea de atac a apelului la Curtea de Apel Craiova, fiind identificate 4 cauze privind magistraţi înregistrate pe rolul Curţii de Apel Craiova şi soluţionate definitiv. Din numărul total de dosare înregistrate, 45 dosare (dintre care trei cu inculpaţi magistraţi) au fost soluţionate definitiv, 29 dosare (dintre care unul cu inculpat magistrat) nefiind soluţionate definitiv la data de 30.07.2018. CURTEA DE APEL GALAŢI Pe rolul Curţii de Apel Galaţi şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 71 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie (în fond: 7 dosare pe rolul Curţii de Apel Galaţi, 32 de dosare pe rolul Tribunalului Galaţi, două dosare pe rolul Judecătoriei Galaţi, un dosar pe rolul Judecătoriei Tecuci, 22 de dosare pe rolul Tribunalului Brăila şi 7 dosare pe rolul Tribunalului Vrancea, cele 64 de dosare înregistrate în fond pe rolul tribunalelor şi judecătoriilor anterior menţionate, fiind înregistrate în calea de atac a apelului la Curtea de Apel Galaţi), din care s-au identificat două cauze vizând magistraţi, înregistrate în fond pe rolul Curţii de Apel Galaţi, unul fiind soluţionat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unul fiind pe rol la data de 30 iulie 2018. Din numărul total de dosare înregistrate, 36 de dosare (din care unul cu inculpaţi magistraţi) au fost soluţionate definitiv, 65 / 304 35 de dosare (din care unul cu inculpaţi magistraţi) nefiind soluţionate definitiv la data de 30 iulie 2018. CURTEA DE APEL IAŞI Pe rolul Curţii de Apel Iaşi şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 102 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie (17 în fond la Curtea de Apel Iaşi, 46 în fond la Tribunalul Iaşi, 29 în fond - la Tribunalul Vaslui, 4- în fond la Judecătoria Iaşi, 1 în fond la Judecătoria Hârlău, 4 in fond la Judecătoria Vaslui, 1 în fond la Judecătoria Bârlad), din care a fost identificată o cauză vizând inculpaţi magistraţi. Din cele 85 dosare înregistrate în fond pe rolul Tribunalului Iaşi, Tribunalului Vaslui, Judecătoriei Iaşi, Judecătoria Hârlău şi Judecătoriei Bârlad, 41 dosare au fost înregistrate în calea de atac a apelului la Curtea de Apel Iaşi. Din numărul total de dosare înregistrate, 59 dosare (dintre care 0 cu magistraţi) au fost soluţionate definitiv, 43 dosare (dintre care unul cu inculpat magistrat) nefiind soluţionate definitiv la data de 30.07.2018. CURTEA DE APEL ORADEA Pe rolul Curţii de Apel Oradea şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 73 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie din care în 2 dosare au fost trimişi în judecată în calitate de inculpaţi magistraţi, una fiind soluţionată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi una fiind pe rol la data de 30 iulie 2018. Aceste dosare au fost înregistrate pe rolul instanţelor de fond astfel: 16 dosare pe rolul Curţii de Apel Oradea, 41 de dosare pe rolul Tribunalului Bihor, 2 dosare pe rolul Judecătoriei Oradea, 13 dosare pe rolul Tribunalului Satu Mare şi un dosar pe rolul Judecătoriei Satu Mare; cele 57 de dosare înregistrate în fond pe rolul tribunalelor şi judecătoriilor anterior menţionate, fiind înregistrate în calea de atac a apelului la Curtea de Apel Oradea). Din numărul total de dosare înregistrate, 43 dosare (din care unul cu parte vătămată magistrat) au fost soluţionate definitiv 30 dosare (din care unul cu inculpaţi magistraţi) nefiind soluţionate definitiv la data de 30 iulie 2018. Menţionăm că dosarul nr. … în care unul dintre inculpaţii trimişi în judecată a 66 / 304 fost judecător se află în prezent înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara, urmare a admiterii cererii de strămutare formulată. CURTEA DE APEL PITEŞTI Pe rolul Curţii de Apel Piteşti şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 74 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie (în fond: 17 dosare pe rolul Curţii de Apel Piteşti, 30 de dosare pe rolul Tribunalului Argeş, un dosar pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş, un dosar pe rolul Judecătoriei Câmpulung, 24 de dosare pe rolul Tribunalului Vâlcea şi un dosar pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, cele 57 de dosare înregistrate în fond pe rolul tribunalelor şi judecătoriilor anterior menţionate, fiind înregistrate în calea de atac a apelului la Curtea de Apel Piteşti), nefiind identificate dosare cu inculpaţi sau părţi vătămate magistraţi. Din numărul total de dosare înregistrate, 49 de dosare au fost soluţionate definitiv, 25 de dosare nefiind soluţionate definitiv la data de 30 iulie 2018. CURTEA DE APEL PLOIEŞTI Pe rolul Curţii de Apel Ploieşti şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 63 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, din care în 6 dosare au fost trimişi în judecată în calitate de inculpaţi 4 judecători şi 2 procurori. Dintre acestea, 39 dosare sunt soluţionate definitiv la data raportării, respectiv: 5 dosare la Tribunalul Buzău, 9 dosare la Tribunalul Prahova, 4 dosare la Judecătoria Ploieşti, 1 dosar la Judecătoria Sinaia, 10 dosare la Tribunalul Dâmboviţa şi 10 dosare la Curtea de Apel Ploieşti. Cele 24 dosare aflate încă pe rolul instanţelor la data raportării, sunt repartizate astfel: 4 dosare înregistrate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, aflate în calea de atac a apelului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 dosare pe rolul Tribunalului Buzău, 12 dosare pe rolul Tribunalului Prahova şi un dosar la Judecătoria Ploieşti şi 5 dosare la Tribunalul Dâmboviţa. CURTEA DE APEL SUCEAVA Pe rolul Curţii de Apel Suceava şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 101 dosare având ca 67 / 304 obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie (13 în fond la Curtea de Apel Suceava, 55 în fond la Tribunalul Suceava, 30 în fond - la Tribunalul Botoşani, 2- în fond la Judecătoria Gura Humorului şi 1 la fond la Judecătoria Suceava), din care s-a identificat o singură cauză vizând magistraţi, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava şi soluţionată definitiv. Din cele 88 dosare înregistrate în fond pe rolul Tribunalului Suceava, Tribunalului Botoşani, Judecătoriei Suceava şi Judecătoriei Gura Humorului, 46 dosare au fost înregistrate în calea de atac a apelului la Curtea de Apel Suceava. Din numărul total de dosare înregistrate, 68 dosare (dintre care unul cu inculpat magistrat, strămutat de la Curtea de Apel Iaşi) au fost soluţionate definitiv, 33 dosare (dintre care 0 cu magistraţi) nefiind soluţionate definitiv la data de 30 iulie 2018. CURTEA DE APEL TIMIŞOARA Pe rolul Curţii de Apel Timişoara şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 97 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie (17 în fond la Curtea de Apel Timişoara, 26 în fond la Tribunalul Arad, 14 în fond - la Tribunalul Caraş Severin, 32 în fond la Tribunalul Timiş, 2 în fond la Judecătoria Arad şi 2 în fond la Judecătoria Reşiţa) şi 4 în căi de atac, nici unul din aceste dosare nu vizează magistraţi. Din numărul total de dosare înregistrate, 74 dosare (dintre care 0 cu magistraţi) au fost soluţionate definitiv, 23 dosare (dintre care 0 cu magistraţi) nefiind soluţionate definitiv la data de 30 iulie 2018. CURTEA DE APEL TÂRGU MUREŞ Pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 89 de dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, doar în 2 dosare fiind vizaţi magistraţi (1 judecător, 1 procuror). Dintre acestea, 46 dosare sunt soluţionate definitiv la data raportării, respectiv: 16 dosare la Curtea de Apel Târgu Mureş, 8 dosare la Tribunalul Harghita, 11 dosare la Tribunalul Mureş, 1 dosar la Judecătoria Topliţa, 5 dosare la Judecătoria Târgu 68 / 304 Mureş, 2 dosare la Judecătoria Sighişoara şi 3 dosare la Judecătoria Reghin. Cele 42 dosare aflate încă pe rolul instanţelor la data raportării, sunt repartizate astfel: 1 dosar pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, 8 dosare pe rolul Tribunalului Harghita, 33 dosare pe rolul Tribunalului Mureş. CURTEA MILITARĂ DE APEL Pe rolul Curţii Militare de Apel şi instanţelor arondate acesteia au fost înregistrate, în total, 24 dosare având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie. Dintre acestea, 23 dosare sunt soluţionate definitiv la data raportării, respectiv: 12 dosare la Tribunalul Militar Bucureşti, 5 dosare la Tribunalul Militar Cluj, 6 dosare la Tribunalul Militar Timişoara. La data raportării pe rolul Tribunalului Militar Bucureşti era înregistrat un singur dosar din această categorie. CAPITOLUL III CONSTATĂRI FAPTICE PRIVIND DOSARELE DE URMĂRIRE PENALĂ DE LA NIVELUL D.N.A. - STRUCTURA CENTRALĂ ȘI STRUCTURILE TERITORIALE În acest capitol vor fi prezentate principalele constatări rezultate din verificările efectuate asupra activității de urmărire penală desfășurate de procurori în cauzele soluționate și în cele aflate în curs de soluționare, din perspectiva respectării garanțiilor recunoscute de lege părților implicate în procedură și a ritmicității activităților ce se efectuează pentru respectarea termenului rezonabil în interiorul căruia să fie constatate în mod complet faptele care constituie infracțiuni și să fie stabilită temeinicia acuzațiilor formulate împotriva unei persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni. Situaţia desfăşurată pe secții și serviciile teritoriale din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se prezintă astfel: SECȚIA DE COMBATERE A INFRACȚIUNILOR DE CORUPȚIE Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Respectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică din perspectiva elementelor care justifică solicitarea emiterii mandatelor de 69 / 304 supraveghere tehnică de către instanța de jusdecată, precum și defectuăzități în efectuarea urmăririi penale:  Dosar penal nr. …, vizând un procuror, la data presupuselor fapte, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, constituit ca urmare a formulării la data de 19.08.2015 a unui denunț în care se susține că denunțătorii au oferit și, respectiv, intermediat obținerea unei soluții favorabile de la procurorul reclamat. Din verificarea dosarului se constată că unul dintre denunțuri a fost luat personal de către procurorul de caz, respectiv de către d-nul procuror șef secție …, însă nu poartă mențiunea vizei de repartizare a dosarului. I. Prin încheierea nr. … din 31.08.2015 dată în dosarul nr. … (mandat de supraveghere tehnică nr. .../ …/31.08.2015 valabil în perioada 01.09.2015 30.09.2015 inclusiv) s-a încuviinţat supravegherea tehnică constând în: a. interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare Ia distanţă efectuate de către procuror şi unul dintre denunțători; b. supravegherea video, audio sau prin fotografiere a acestora cu ocazia întâlnirilor ce vor avea loc între ei sau între aceştia cu alte persoane, în legătură cu faptele ce fac obiectul cauzei; c. localizarea şi urmărirea prin mijloace tehnice a celor două persoane, precum şi a aparatelor telefonice şi a mijloacelor de transport utilizate de aceştia. II. Prin încheierea nr. … din 29.09.2015 dată în dosarul … (mandat de supraveghere tehnică nr. …/.../29.09.2015 valabil în perioada 01.10.2015 -30.10.2015): s-a încuviinţat: a. interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de către procuror; b. pătrunderea în imobilele martorului denunțător în vederea activării sau dezactivării mijloacelor tehnice folosite în cazul supravegherii tehnice constând în fotografierea, observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor ori altor activităţi ale procurorului și denunțătorului în legătură cu obiectul cauzei; s-a prelungit mandatul de supraveghere tehnică nr. …/.../31.08.2015 cu o durată de 30 de zile (de la data de 01.10.2015 până la data de 30.10.2015, inclusiv). III. Prin încheierea nr. … din 30.10.2015 dată în dosarul nr. … (mandat de supraveghere tehnică …/…/30.10.2015 valabil în 70 / 304 perioada 31.10.2015 - 29.11.2015) s-a prelungit măsura supravegherii tehnice constând în interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de către procuror, supravegherea video, audio sau prin fotografiere a procurorului și denunțătorului, cu ocazia întâlnirilor ce vor avea loc între ei sau între aceştia şi alte persoane, în legătură cu faptele ce fac obiectul cauzei, localizarea şi urmărirea prin mijloace tehnice a acestora, precum şi a aparatelor telefonice ori a oricărui tip de comunicare Ia distanţă efectuate de către procuror precum şi a măsurii ca organele de urmărire penală să pătrundă în imobilele denunțătorului pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite în cazul supravegherii tehnice constând în fotografierea, observarea sau înregistrarea conversaţiilor ori altor activităţi ale procurorului și denunțătorului. IV. Prin încheierea nr. …/27.11.2015 dată în dosarul nr. … (mandat de supraveghere tehnică nr. …/…/27.11.2015 valabil în perioada 30.11.2015-29.12.2015) s-a prelungit măsura supravegherii tehnice constând în interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de către procuror, supravegherea video, audio sau prin fotografiere a procurorului și denunțătorului, cu ocazia întâlnirilor ce vor avea loc între ei sau între aceştia cu alte persoane, în legătură cu faptele ce fac obiectul cauzei, localizarea şi urmărirea prin mijloace tehnice a acestora, precum şi a aparatelor telefonice şi a mijloacelor de transport utilizate de aceştia, interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de către procuror precum şi a măsurii ca organele de urmărire penală să pătrundă în imobilele denunțătorului pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite în cazul supravegherii tehnice constând în fotografierea, observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor ori altor activităţi ale procurorului vizat și ale denunțătorului, în legătură cu faptele care fac obiectul cauzei. V. Prin încheierea nr. …/03.12.2015 dată în dosarul nr. … (mandat de supraveghere tehnică nr. …/… 03.12.2015 valabil în perioada 03.12.2015-29.12.2015) s-a încuviinţat interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de procurorul vizat. VI. Prin încheierea nr. … dată în dosarul nr. … (mandat de supraveghere tehnică nr. …/…/02.02.2017 valabil în perioada 02.02.2017 - 03.03.2017) s-a autorizat obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare, respectiv a extraselor de cont şi a documentelor justificative eferente operaţiunilor efectuate prin 71 / 304 conturile bancare în perioada 01.01.2013 -31.12.2016 de către procurorul vizat. Prin Ordonanța nr…./…/2015 din 04.09.2018, procurorul de caz a dispus clasarea sub aspectul săvârșirea infracțiunilor prev. de art.290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 48 C.p. cu ref. la art. 290 C.p. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 și art. 289 C.p. rap. la art. 6 și 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, clasare dispusă în temeiul art.16 lit. c) Cod procedură penală, precum și disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 29 alin.1 lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002. Prin ordonanța nr. …/…/2018 din 24.09.2018, procurorul șef adjunct direcție … a dispus infirmarea ordonanței nr…./ …/2015, în sensul schimbării temeiului clasării în art.16 lit. a) Cod procedură penală și al desființării soluției de disjungere și declinare sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) și b) din Legea nr.656/2002, cu consecința dispunerii soluției de clasare în temeiul art.16 lit. a Cod procedură penală și cu privire la infracțiunea de spălare de bani. În conținutul ordonanței nr…./…/2018 din 24.09.2018 se rețin o serie de aspecte privind defectuozitatea urmăririi penale și a solicitării mandatelor de supraveghere tehnică: - lipsa vreunei referiri în ordonanța de începere in rem a urmăririi penale din 20.08.2015 la cel de–al treilea denunț, „deși acesta a fost atașat la același dosar și reflectă aspecte care au legătură cu primele două denunțuri”; - audierea la data de 19.11.2015 și 08.12.2015 a unor martori fără legătură cu cauza reținându-se: „de altfel, în ordonanța de clasare nu sunt menționați acești doi martori și nici nu sunt consemnate aspecte în legătură cu eventuale activități infracționale comise anterior anului 2013.” - solicitarea/prelungirea măsurilor de supraveghere tehnică în lipsa unor motive care să le justifice: „Prin referatul din 29.09.2015, procurorul a solicitat prelungirea măsurilor de supraveghere tehnică pentru aceleași persoane, motivând următoarele: „(…) l-a contactat telefonic pe (…) atât prin apelare, cât și prin mesaje tip SMS. (…) nu a răspuns apelurilor și a evitat contactul cu (…)”. Acestea sunt singurele fraze care diferențiază prezentul referat față de cel inițial prin care s-au luat măsurile de supraveghere tehnică.”; „În cuprinsul referatului din data de 30.10.2015, procurorul de caz consemnează mai multe discuții și întâlniri între (…), din care 72 / 304 rezultă că primul dorea ca cel din urmă să-l ajute să ia legătura cu procurorul (…)”; „ la data de 27.11.2015, procurorul de caz a întocmit un nou referat cu propunere de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică,/.../ ca aspect diferit față de referatele anterioare, procurorul de caz consemnează o întâlnire în incinta Aeroportului Otopeni, la data de 17.11.2015 între (…). Conform relatărilor martorului…, (…) i-a dat un alt număr de telefon pe care poate fi apelat, însă tot martorul a precizat că ulterior acesta nu i-a răspuns la telefon. Prin Încheierea nr. …/03.12.2015 instanța de judecată a admis cererea procurorului de caz și a încuviințat/ ..../interceptarea și înregistrarea convorbirilor de la un alt post telefonic folosit de către (procurorul vizat) (n.n. cel indicat de martor, deși chiar martorul confirmase anterior solicitării de către procurorul de caz a autorizării supravegherii, că nu l-a putut contacta pe prezumtivul făptuitor la acel post telefonic )”; „din referatele întocmite de către procuror în legătură cu solicitările de încuviințare/.../sau de prelungire a acestora, precum și din redările transcrierilor conținutului convorbirilor telefonice atașate dosarului cauzei, rezultă că procurorul vizat a purtat o singură comunicare tip SMS cu martorul, la data de 06.12.2015: „Nu cunosc pe nimeni la niciun restaurant. Nu dau sfaturi juridice cu privire la nicio problemă. Nu pot să vin la fiul dumneavoastră. Vă rog să nu mă mai sunați, să nu mă căutați și să nu mă deranjați”; „În legătură cu infracțiunea de spălare a banilor, pentru care procurorul a dispus extinderea urmăririi penale (n.n. la data de 15.04.2016), nu au fost efectuate audieri și nici nu a fost stabilită în concret vreo tranzacție, din care să rezulte indicii de spălare a banilor./../ Prin încheierea nr. … dată în dosarul nr. …/…/2017 (mandat de supraveghere tehnică nr. …/…/02.02.20I7 valabil în perioada 02.02.2017 - 03.03.2017) sa autorizat obținerea datelor privind tranzacţiile financiare, respectiv a extraselor de cont şi a documentelor justificative eferente operaţiunilor efectuate prin conturile bancare în perioada 01.01.2013 -31.12.2016 de către (procurorul vizat).” În ordonanța nr…./…/2018 din 24.09.2018 se reține că instanța de judecată a soluționat favorabil toate solicitările de emitere și prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică. În atare situație, față de aceste constatări, se ridică semne de întrebare cu privire la modalitatea de repartizare la instanță a solicitărilor de emitere și prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică, cu referire concretă la dosarele nr. …/…/2015, nr…./…/2015, nr…./…/2015, nr…/ 73 / 304 …/2015 și nr…./…/2017 și la conținutul acestor dosare de instanță, în raport de necesitatea respectării normelor privind repartizarea aleatorie a cauzelor și a stabilirii elementelor de probațiune care au fost în concret prezentate judecătorilor de drepturi și libertăți o dată cu solicitările făcute. Ritmicitatea actelor efectuate de procuror în cauzele soluționate/aflate în curs de soluționare:  Dosar penal nr. …/…/2018 a fost înregistrat pe rolul Secției la 06.02.2018 urmare Ordonanței nr. …/…/2018 de preluare a dosarului nr. …/…/2014 al DNA ST BRAȘOV, dosar nesoluționat la data efectuării controlului, vizând judecători din cadrul Tribunalului Brașov și al Curții de Apel Brașov reclamați a fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu în contextul judecării dosarului nr…./…/2007 aflat pe rolul Tribunalului Brașov având ca obiect procedura insolvenței împotriva debitorului …. În cauză s-a început urmărirea penală la data de 11.08.2014, iar la data de 18.08.2017 a fost audiată persoana vătămată. Procurorul de caz …. din cadrul DNA ST BRAȘOV a solicitat preluarea dosarului în ianuarie 2018. Se constată ca perioade de inactivitate 25.06.2014 (data plângerii) – 18.08.2017; 18.08.2017 – oct 2018 (dosar în lucru la proc. ….) Se constată că este un dosar ținut în nelucrare la DNA ST BRAȘOV, peste 3 ani, la acesta atașându-se revenirile petentului la plângerile sale, pentru ca ulterior să se solicite preluarea cauzei, motivat de împrejurarea că din completările plângerilor petentului ar rezulta că sunt vizate 2 persoane din cadrul DNA ST BRAȘOV, „deși obiectul dosarului nr. …/…/2014 nu vizează strict activitatea celor 2 persoane care-și desfășoară activitatea la DNA ST BRAȘOV, acesta se află în strictă legătură cu dosarul nr…./…/2015, dosar pentru care de asemenea s-a solicitat preluarea...”  Dosar penal …/…/2013 format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 04.06.2013, vizează procurori și judecători - membri CSM, care au acționat prin completarea în fals a unor documente interne ale instituției în scopul obținerii unor foloase necuvenite. Astfel, deși în fișele de prezență aferente anului 2012, unii dintre membrii CSM figurau că și-ar fi desfășurat activitatea la sediul CSM în realitate aceștia nu s-au aflat în incinta instituției. S-a început urmărirea penală in rem la 74 / 304 20.02.2014. La 17.11.2014 s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice care să stabilească pe baza documentelor atașate daca perioadele pentru care s-a semnalat lipsa acestora de la activitățile desfășurate în cadrul CSM coincid cu perioadele pentru care s-au efectuat deplasări și s-au efectuat deconturi de transport. La 26.08.2016 s-a făcut o solicitare de relații la Serviciul Specialiști din cadrul DNA, să identifice locurile de muncă ale persoanelor din familiile magistraților vizați de cercetări. La 26.09.2016 sa dat ordonanță de predare înscrisuri de la locurile de muncă ale soților, soțiilor magistraților vizați de cercetări. La 12.04.2017 s-a solicitat încuviințarea obținerii de date privind tranzacțiile financiare ale magistraților. Prin încheierea nr. … pronunțată în dosarul nr. …/2017 al Î.C.C.J. - Secția Penală din 12.04.2017, s-a admis solicitarea DNA și s-a dispus autorizarea prealabilă a obținerii datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, respectiv a datelor de trafic în perioada 01.08.2012-31.12.2012, cu privire la terminalele mobile aparținând magistraților. La 18.04.2017 Serviciul Tehnic din cadrul DNA a precizat că softul utilizat la nivelul DNA nu permite obținerea listingurilor telefonice pentru perioade mai mari de 3 ani. În temeiul măsurilor de supraveghere tehnică dispuse de judecătorul de drepturi si libertăți, s-a dispus prin ordonanță ca serviciul specialiști din cadrul DNA să procedeze la suplimentarea raportului de constatare, cu datele furnizate de unitățile bancare. La 12.05.2017 se emite ordonanță de amânare a informării privind măsurile de supraveghere tehnică. La 15.05.2017 s-a dat ordonanța prin care s-a solicitat de la Vodafone predarea datelor de identificare a echipamentelor și a datelor de localizare a terminalelor mobilelor folosite de magistrații vizați de cercetări, pentru perioada 01.08.2012-31.12.2012. La 18.05.2017 de la Vodafone se răspunde în sensul că având în vedere perioada mare de timp care a trecut, nu pot furniza datele solicitate, intervalul maxim care poate fi verificat fiind 12 luni retroactiv. La 04.07.2017, procurorul de caz solicită de la specialistul DNA finalizarea raportului de constatare tehnico - științifică dispus la 17.11.2014. Prin ordonanța din 13.07.2018, s-a dispus in temeiul art. 16 lit. b, c, CPP clasarea cauzei cu privire la săvârșirea 75 / 304 infracțiunilor de participație improprie la abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, fapte prevăzute de art.297C.penal raportat la art. 132 din Lg. 78/2000, art.52 alin 1, 321 C penal, 323 C.penal cu aplicarea art.35 C.penal, apreciindu-se că probele administrate în cauză nu sunt suficiente pentru a elimina orice dubiu privind comiterea faptelor de către magistrați. În perioada 17.11.2014-16.08.2016 dosarul a fost lăsat în nelucrare.  Dosar penal nr. …/…/2012 format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 30.04.2012, vizează judecător de la Î.C.C.J, cu privire la care existau indicii privind săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Se dispun masuri de supraveghere tehnică în perioada 30.04.2015-27.07.2015. La 12.02.2016 se dispune ordonanță de amânare a informării asupra măsurilor de supraveghere tehnică. La 10.04.2017 se audiază trei martori și la 21.04.2017 se dă ordonanță de clasare în temeiul art. 16 lit. c CPP de către procuror …. În perioada 27.02.2012-12.02.2015, respectiv in perioada 12.02.2015-10.04.2017 dosarul a fost lăsat în nelucrare.  Dosar penal …/…/2014 format ca urmare unei sesizări din oficiu la 07.05.2014, vizează judecător de la Judecătoria Negrești Oaș. S-a început urmărirea penală in rem la 08.05.2014 pentru art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 292 CP, 291 CP rap. la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000. Din datele deținute rezultă pretinsa săvârșire de către magistratul judecător a infracțiunii de trafic de influență. S-au dispus măsuri de supraveghere tehnică în intervalul 08.05.2014-07.06.2014, prelungite cu încă 30 zile până la 06.07.2014. S-au audiat patru martori în intervalul 06.10.2015-07.01.2016. S-a dat ordonanță de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP la 01.02.2016. S-a comunicat soluția, dar și măsurile de supraveghere tehnică la 02.02.2016. În intervalul iulie 2014-septembrie 2015 dosarul a fost lăsat în nelucrare.  Dosar penal nr. …/…/2013 format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 17.12.2013, vizează judecători de la Curtea de Apel Timișoara care ar fi acceptat promisiunea primirii unei sume de bani de la doi inculpați pentru a dispune punerea lor în 76 / 304 libertate. S-a început urmărirea penală in rem la 03.02.2014 pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. La 18.12.2013 s-a făcut referat cu solicitare interceptări pe cei trei judecători obținându-se autorizație pentru perioada 18.12.2013-16.01.2014. La 31.03.2013 se face un nou referat pentru obținerea unei noi autorizații și se obține o nouă autorizație pentru 30 de zile. La 03.04.2014 se solicită încetarea autorizației, iar la 06.04.2014 se dispune amânarea informării cu privire la supravegherea tehnică a magistraților. În intervalul 15.03.2016-18.03.2016 se audiază patru martori. Se dă soluție de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP la 18.03.2016. Dosarul a fost lăsat în nelucrare în intervalul 03.04.2014 - 13.03.2016.  Dosar penal …/…/2013 format ca urmare a unui denunț penal la 02.07.2013, vizează judecător de la Tribunalul Dâmbovița. Denunțătoare reclamă că magistratul judecător primea 5000 euro pentru a pronunța o soluție favorabilă în dosare penale. La 10.07.2013 se audiază martorul denunțător și la 24.08.2018 se dă soluție de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP. Dosarul a fost lăsat în nelucrare timp de 5 ani de zile.  Dosar penal nr. …/…/2017, format ca urmare a unui denunț penal la 23.11.2016, vizează judecător de la ÎCCJ privind săvârșirea unui presupus trafic de influență, dosar declinat prin ordonanța din 22.03.2017 de la PCA Bucuresti. La 14.08.2018 s-a dat ordonanță de clasare după 1an și 6 luni constatându-se că denunțul nu îndeplinea condițiile de fond și de formă prevăzute de art. 289 și art. 290 CPP, nu a reieșit niciun element care să contureze o stare de fapt, denunțătorul a sesizat în mod generic anumite fapte fără a le individualiza, fără a indica în concret modul de săvârșire a acestora și mijloacele de probă, nu au fost indicate foloasele materiale pretinse în schimbul prevalării de influență.  Dosar penal nr. …/…/2015 format ca urmare a unei plângeri penale la 30.04.2015, vizează judecători de la ÎCCJ, care fiind investiți cu soluționarea unui dosar civil nu și-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu și au dat o sentință civilă defavorabilă pârâtului. S-a început urmărirea penală in rem, s-a dat ordonanță de clasare la 23.08.2018, 77 / 304 după aproape 3 ani, pentru că sesizarea formulată de petentă nu îndeplinea condițiile de fond și de formă ale unei plângeri sau denunț.  Dosar penal nr. …/…/2014, format urmare a unei plângeri penale la 03.09.2014, vizează procurori DNA. S-a început urmărirea penală in rem la 04.09.2014 pentru art. 289 alin. 1 rap la art. 6, 7 din lg 78/2000. S-a dat ordonanță de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP la 06.08.2018, după 4 ani de la sesizare.  Dosar penal …/…/2015 format ca urmare a unei plângeri penale la 26.05.2015, vizează procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. S-a început urmărirea penală in rem la 29.09.2015 pentru art. 291 CPP rap. la art. 6 din Lg 78/2000. S-a audiat persoana vătămată la 01.10.2015, sau atașat înscrisuri, s-a dat ordonanță de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP la 16.01.2017. S-a comunicat soluția la 17.01.2017 la PT Constanța. În intervalul 01.10.2015-16.01.2017 dosarul a fost lăsat în nelucrare. Au existat și dosare care au fost soluționate în câteva zile de la înregistrare:  Dosar penal …/…/2016 format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 23.03.2016, vizează un procuror DNA și un judecător, pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prevăzute de art. 131 din Lg. 78/2000 rap la art.207 alin.3 CP și abuz în serviciu prevăzute de art. 132 din Lg. 78/2000 rap la art.297 alin. 1 din care rezulta că procurorul va renunța la tragerea la răspundere penală a unei persoane, dacă aceasta achita unor terțe persoane suma de 10.000 lei. De asemenea, în aceeași sesizare se reținea împrejurarea că judecătorul nu și-ar fi exercitat în mod corespunzător atribuțiile de serviciu cu ocazia judecării unei cauze civile. S-a început urmărirea penală in rem la 23.03.2016, s-au audiat doi martori la 30.03.2016, s-au atașat înscrisuri de la instanță și s-a dat ordonanță de clasare în temeiul art. 16 lit. a COD PROCEDURĂ PENALĂ la 05.04.2016. Soluție dispusă în cauză după 12 zile de la sesizare.  Dosar penal nr. …/…/2014 format ca urmare a unei plângeri penale la 02.12.2014, vizează procuror DNA. Nu s-a început urmărirea penală in rem. S-a dat ordonanță de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP la 18.12.2014. Soluția a fost dispusă după 6 zile de la sesizare. 78 / 304 Respectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică- modalitatea de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, modalitatea de exploatare a datelor obținute, existența ordonanțelor de amânare a informării asupra supravegherii către persoanele vizate:  Dosarul penal nr. …/…/2013 (aprox. 700 vol. UP) Dosarul a fost înregistrat la data de 24.09.2013 ca urmare a sesizării din oficiu din data de 23.09.2013 cu privire la posibila săvârșire de către judecător din cadrul Judecătoriei Zimnicea a unor infracțiuni de luare de mită și a fost redistribuit succesiv mai multor procurori. În concret, în procesul-verbal de sesizare din oficiu se reține că începând cu anul 2012, (…) dă periodic, prin intermediul unui avocat și al unei grefiere, sume de bani cuprinse între 2000 lei și 4000 lei judecătorului vizat, pentru a-i crea o situație favorabilă în cauzele aflate pe rolul instanței. Prin Încheierea nr. …/16.12.2013, pronunțată în dosarul nr. …/…/2013 Curtea de Apel București a emis autorizația de interceptare în temeiul art. 911 V.Cod procedură penală pe o durată de 30 de zile, vizând convorbirile telefonice ale judecătorului vizat, precum și supravegherea audio-video a acestuia, respectiv în perioada 16.12.2013-14.01.2014. Prin Încheierea nr. …/13.01.2014, pronunțată în dosarul nr. …/…/2014 Curtea de Apel București a prelungit autorizația de interceptare în temeiul art.911 V.Cod procedură penală pe o durată de 30 de zile, vizând convorbirile telefonice și supravegherea audio-video a judecătorului vizat și a emis autorizație de interceptare pentru alte persoane, respectiv în perioada 15.01.2014-13.02.2014. La data de 01.02.2014 se emite ordonanța nr. …/…/2013 de începere a urmăririi penale in rem sub aspectul art. 289 C.p. rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin Încheierea nr. …/13.02.2014, pronunțată în dosarul nr. …/…/2014 Curtea de Apel București a emis mandatul de supraveghere tehnică nr. …/…/13.02.2014 Cod procedură penală pe o durată de 30 de zile vizând convorbirile telefonice și supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental, precum și localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a judecătorului vizat și a altor persoane, respectiv în perioada 14.02.2014-15.03.2014. Prin Încheierea nr. …/14.03.2014, pronunțată în dosarul nr. …/…/2014 Curtea de Apel București prelungește măsura 79 / 304 supravegherii tehnice pe o durată de 30 de zile în perioada 16.03.2014-14.04.2014 vizând convorbirile telefonice și localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a judecătorului vizat și a altor persoane emițând mandatul de supraveghere tehnică nr. …/…/14.03.2014 Prin Încheierea nr. …/04.04.2014, pronunțată în dosarul nr. …/…/2014 Curtea de Apel București a emis mandat de supraveghere tehnică nr. …/…/04.04.2014 Cod procedură penală pe o durată de 30 de zile vizând supravegherea audiovideo sau prin fotografiere a convorbirilor purtate de în mediul ambiental de către judecătorului vizat și a altor persoane, precum și pătrunderea în biroul judecătorului din sediul Judecătoriei Zimnicea pentru activare/dezactivare mijloace tehnice și a altor persoane, respectiv în perioada 04.04.201403.05.2014. Prin Încheierea nr. …/14.04.2014, pronunțată în dosarul nr. …/…/2014 Curtea de Apel București prelungește măsura supravegherii tehnice pe o durată de 30 de zile în perioada 15.04.2014-14.05.2014 vizând convorbirile telefonice și localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a judecătorului vizat și a altor persoane emițând mandatul de supraveghere tehnică nr. …/…/14.04.2014. Din actele dosarului penal prezentat de procurorul de caz … la data controlului și din conținutul încheierilor anterior menționate rezultă că singurul act de urmărire penală efectuat în cauză în perioada 01.02.2014 (data începerii urmăririi penale in rem) - 14.04.2014 a fost ordonanța nr. …/ …/2013 din 12.02.2014 prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru infracțiuni de evaziune fiscală presupus a fi fost comise prin nedeclararea tuturor veniturilor de persoane care nu au calitatea de magistrat și care au făcut obiectul măsurilor de supraveghere tehnică anterior menționate. Prin ordonanța nr. …/…/2013 din 05.05.2014, procurorul de caz … dispune încetarea imediată a măsurii supravegherii tehnice încuviințate prin mandatul de supraveghere tehnică nr. …/…/14.04.2014, „întrucât nu mai există temeiurile care au justificat inițial măsura.”  Dosarul penal nr. …/…/2014, ulterior conexat la dosarul nr…./…/2013 a fost înregistrat ca urmare a procesului-verbal de sesizare din oficiu din data de 30.04.2014 vizând presupusa săvârșire de către judecători din cadrul Judecătoriei Zimnicea a unor fapte de luare de mită, constând în aceea că în cursul anului 2014 numitul (…) dă periodic, prin intermediul unui 80 / 304 avocat sume de bani cuprinse între 2000 lei și 4000 lei judecătorilor vizați din cadrul Judecătoriei Zimnicea, pentru a-i crea o situație favorabilă în cauzele aflate pe rolul instanței. Prin ordonanța nr. …/…/2014 din 30.04.2014 se dispune începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săv. infr. prev. de art. 289 C.p. rap.la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.p. cu ref. la art. 52 C.p. Prin Încheierea nr. …/30.04.2014, pronunțată în dosarul nr. …/…/2014 Curtea de Apel București dispune măsura supravegherii tehnice pe o durată de 30 de zile în perioada 04.05.2014-02.06.2014 vizând convorbirile telefonice, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice și supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental a judecătorilor vizați și a altor persoane precum și pătrunderea în biroul unuia dintre judecătorii vizați din sediul Judecătoriei Zimnicea pentru activare/dezactivare mijloace tehnice, emițând mandatul de supraveghere tehnică nr. …/…/30.04.2014. Se constată că data de 30.04.2014 este data la care se înregistrează procesul-verbal de sesizare din oficiu, se începe urmărirea penală, se solicită și se obține emiterea mandatului de supraveghere tehnică față de unul dintre judecătorii vizați pentru, în esență, aceleași fapte care fac obiectul dosarului nr. …/…/2013 și pentru care deja judecătorul vizat se afla sub puterea unor măsuri de supraveghere tehnică. De asemenea se remarcă, pe de o parte, că nici în prezent cauza nu a fost soluționată, iar pe de altă parte că, pentru a se evita supravegherea tehnică în aceeași perioadă a judecătorului în baza a 2 MST-uri (Mandat de Supraveghere Tehnică) ce ar fi curs în paralel, se solicită de către procurorul de caz … la data de 30.04.2014 supravegherea tehnică începând cu data de 04.05.2014. Din datele expuse anterior, rezultă însă că judecătorul a fost supravegheat simultan pentru aceleași fapte, în data de 04.05.2014 în baza a 2 MSTuri, respectiv MST nr. …/…/14.04.2014 și MST nr. …/ …/30.04.2014. Prin Încheierea nr. …/03.06.2014, pronunțată în dosarul nr. …/…/2014 Curtea de Apel București dispune prelungirea măsurii supravegherii tehnice pe o durată de 30 de zile în perioada 03.06.2014-02.07.2014 vizând convorbirile telefonice, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice și 81 / 304 supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental a 3 judecători vizați și a altor persoane precum și pătrunderea în biroul unuia dintre judecători din sediul Judecătoriei Zimnicea pentru activare/dezactivare mijloace tehnice, emițând mandatul de supraveghere tehnică nr. …/…/03.06.2014. Prin Încheierea nr. …/30.06.2014, pronunțată în dosarul nr. …/…/2014 Curtea de Apel București dispune prelungirea măsurii supravegherii tehnice pe o durată de 30 de zile în perioada 03.07.2014-01.08.2014 vizând convorbirile telefonice, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice și supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental a 3 judecători vizați și a altor persoane precum și pătrunderea în biroul unuia dintre judecătorii vizați din sediul Judecătoriei Zimnicea pentru activare/dezactivare mijloace tehnice, emițând mandatul de supraveghere tehnică nr. …/…./30.06.2014. Prin Încheierea din camera de consiliu din data de 17.09.2015, pronunțată în dosarul nr. …/…/2015 Curtea de Apel București dispune prelungirea MST nr. …/…/…/ …/30.06.2014 pe o durată de 30 de zile în perioada 17.09.2015-16.10.2015 vizând convorbirile telefonice, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a 3 judecători vizați și a altor persoane precum și încuviințarea măsurii supravegherii tehnice pe o durată de 30 de zile în perioada 17.09.2015-16.10.2015, vizând convorbirile telefonice, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a unuia dintre judecătorii vizați (ce a funcționat anterior la Judecătoria Zimnicea) și a altor persoane emițând mandatul de supraveghere tehnică nr. …/…/17.09.2014. Ca justificare a emiterii mandatului de supraveghere tehnică nr. …/…/17.09.2014 față de acest din urmă judecător, se reține în Încheierea din camera de consiliu din data de 17.09.2015 că „Din declarația martorului a mai rezultat faptul că în cursul anului 2015, (…) a trimis prin transfer bancar de la o bancă din Zimnicea, posibil Raiffeisen, o sumă de bani unei judecătoare din cadrul Judecătoriei Zimnicea, posibil (…) (în prezent detașată la Judecătoria Costești, jud. Argeș), aflată în concediu în străinătate, care îl favoriza în dosarele aflate în instrumentare. ” Se constată că la momentul emiterii mandatului de supraveghere tehnică, vizând fapte presupus a fi fost săvârșite în legătură cu dosare aflate sau ce s-au aflat pe rolul Judecătoriei Zimnicea, acest din urmă judecător nu mai funcționa în cadrul acestei instanțe, nefiind nici măcar în țară, iar acuzația viza un presupus transfer bancar 82 / 304 anterior către acest judecător, care ar fi probat bănuiala că ar fi luat mită. Prin Încheierea din camera de consiliu din data de 17.09.2015, pronunțată în dosarul nr. …/…/2015 Curtea de Apel București dispune prelungirea MST nr. …/…/…/ …/30.06.2014 pe o durată de 30 de zile în perioada 17.10.2015-15.11.2015 vizând convorbirile telefonice, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice și supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental a 4 judecători vizați și a altor persoane, emițând mandatul de supraveghere tehnică nr. …/…/16.10.2015. Prin Încheierea din camera de consiliu din data de 12.11.2015, pronunțată în dosarul nr…./…/2015 Curtea de Apel București dispune prelungirea MST nr. …/……/ …/30.06.2014 și a MST nr. …/…/17.09.2014 și a MST nr. …/…/16.10.2015 pe o durată de 30 de zile în perioada 16.11.2015-15.12.2015 vizând convorbirile telefonice, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice și supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental a 4 judecători vizați și a altor persoane. Se constată din datele expuse că unul dintre judecătorii vizați a făcut subiectul unor măsuri de supraveghere tehnică (vizând convorbirile telefonice, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice) în esență pentru aceleași fapte în perioadele 16.12.2013-02.07.2014 și 17.09.2015-16.12.2015, pe o durată cumulată de peste 11 luni, iar în perioadele 16.12.2013-15.03.2014, 04.04.2014-05.05.2014, 04.05.2014-02.07.2017, 17.09.2015-16.12.2015 acest judecător a făcut subiectul unor măsuri de supraveghere tehnică (vizând supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental), deci pe o perioadă cumulată de peste 270 de zile cu încălcarea disp. art. 144 alin. 3 Cod procedură penală care prevede: „Durata totală a măsurilor de supraveghere tehnică, cu privire la aceeași persoană și la aceeași faptă, nu poate depăși în aceeași cauză, 6 luni, cu excepția măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spații private, care nu poate depăși 120 de zile”. Se impune a se menționa că peste 200 de zile acest judecător a făcut subiectul unor măsuri de supraveghere vizând supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental, exclusiv în dosarul nr…./…/2014. De asemenea, se constată că se prelungește la data de 17.09.2015, prin MST nr. …/…/17.09.2015 o măsură de 83 / 304 supraveghere tehnică ce expirase la data de 02.07.2014, dispusă prin MST nr. …/…/03.06.2014 și prelungită la data de 02.07.2014 prin MST nr. …/…/30.06.2014. Deci măsura supravegherii tehnice a fost prelungită la mai bine de 11 luni de la data expirării. La interpelarea procurorului de caz … de către inspectorul judiciar cu privire la această „prelungire”, acesta a precizat că nu a observat acest lucru, dar că, în mod sigur în perioada 02.07.2014-17.09.2015 nicio persoană nu a fost interceptată, neputând însă oferi dovezi în acest sens. Dosarul nr. …/…/2014, ulterior conexat la dosarul nr. …/ …./2013 a fost înregistrat ca urmare a procesului-verbal de sesizare din oficiu din data de 19.09.2013 vizând presupusa săvârșire a unor fapte de corupție de către prim- procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea, judecătorul care a fost vizat în dosarul nr. …/…/2013, și 4 judecători din cadrul Judecătoriei Zimnicea prin intermediul unui avocat din cadrul Baroului Teleorman. Se reține de asemenea și presupusa activitate infracțională a lui (…), prin intermediul acelui avocat pe lângă 3 dintre judecătorii vizați, aspecte ce făceau obiectul dosarului nr. …/…/2013 și respectiv nr. …./ …/2014. Prin Încheierea nr. … din data de 26.01.2016, pronunțată în dosarul nr. …/…/2016 Curtea de Apel București dispune măsura supravegherii tehnice pe o durată de 30 de zile în perioada 26.01.2016-24.02.2016 vizând convorbirile telefonice, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice și supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental a 3 judecători și numitului (…) - fost judecător) și a altor persoane, emițând mandatul de supraveghere tehnică nr. …/ …/26.01.2016. Prin Încheierea nr. 34 din data de 23.02.2016, pronunțată în dosarul nr. …/…/2016 Curtea de Apel București prelungește MST nr. …/…/24.02.2016 pe o durată de 30 de zile în perioada 25.02.2016-25.03.2016 vizând convorbirile telefonice, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice și supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental a celor 4 judecători și a altor persoane, dispune măsura supravegherii tehnice vizând pătrunderea în biroul unuia dintre judecătorii vizați și înregistrarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la instanță, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice pe o perioadă de 30 de zile a acestui din urmă judecător și a unei alte persoane, emițând mandatul de supraveghere tehnică nr. …/…/23.02.2016. 84 / 304 Prin Încheierea nr. … din data de 25.03.2016, pronunțată în dosarul nr. …/…/2016 Curtea de Apel București prelungește MST nr. …/…/24.02.2016 și MST nr. …/ …/23.02.2016 pe o durată de 30 de zile în perioada 26.03.2016-24.04.2016. Prin Încheierea nr. …din data de 22.04.2016, pronunțată în dosarul nr. …/…/2016 Curtea de Apel București prelungește MST nr. …/…/24.02.2016 și MST nr. …/ …/23.02.2016 pe o durată de 30 de zile în perioada 25.04.2016-24.05.2016, cu excepția pătrunderii în biroul judecătorului. Prin Încheierea nr. … din data de 24.05.2016, pronunțată în dosarul nr. …/…/2016 Curtea de Apel București prelungește MST nr. …/…/24.02.2016 și MST nr. …/ …/23.02.2016 pe o durată de 30 de zile în perioada 25.05.2016-23.06.2016, cu excepția pătrunderii în biroul judecătorului. Se constată că 3 dintre judecătorii vizați și alte persoane au făcut subiectul unor măsuri de supraveghere tehnică (vizând supravegherea audio, foto și video în mediul ambiental), în perioada 26.01.2016 23.06.2016 deci pe o perioadă cumulată de peste 150 de zile cu încălcarea disp. art. 144 alin. 3 Cod procedură penală care prevede: „Durata totală a măsurilor de supraveghere tehnică, cu privire la aceeași persoană și la aceeași faptă, nu poate depăși în aceeași cauză, 6 luni, cu excepția măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spații private, care nu poate depăși 120 de zile”. Prin ordonanța nr. …/…/2014 din data de 30.06.2016 procurorul de caz … dispune amânarea informării persoanelor vizate de măsuri de supraveghere tehnică până la finalizarea urmăririi penale. Prin ordonanța nr. …/…/2014 din data de 18.12.2015 procurorul de caz … dispune amânarea informării persoanelor vizate de măsuri de supraveghere tehnică până la finalizarea urmăririi penale.  Dosar penal nr. …/…/2014 a fost înregistrat la data de 24.11.2014 ca urmare a unui denunț, trimis de DGA Călărași vizând săvârșirea unor fapte de corupție de persoane fără calitatea de magistrați (organe de poliție), motiv pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem la data de 03.12.2014 sub aspectul săv.infr.prev.de art. 291 C.p. și 13 3 din Legea nr.78/2000 rap.la art.297 C.p., cauza fiind distribuită succesiv la 85 / 304 3 procurori, respectiv la data de 28.11.2014 proc. …, la data de 05.04.2017, proc. …, la data de 02.08.2018 proc. …. La data efectuării controlului cauza se afla în lucru la procuror. La data de 21.01.2015 se înregistrează la dosar procesulverbal de sesizare din oficiu privind presupusa săvârșire de către judecători din cadrul Judecătoriei Oltenița a unor fapte de corupție constând în pronunțarea unor soluții favorabile în schimbul unor foloase necuvenite de către judecător (…) și în exercitarea influenței acesteia asupra judedcători (…) în același scop. De asemenea se mai reține și presupusa implicare a primprocurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița în discutarea unor soluții favorabile diferitelor persoane în cauze aflate în instrumentarea organelor de poliție. La data de 18.02.2015 se dispune prin ordonanță extinderea urmăririi penale sub aspectul art. 12 lit. b) din Legea nr.78/2000, pentru fapte care nu au legătură cu magistrații vizați. La data de 23.02.2015 se dispune prin Încheierea penală nr. 30 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București în dosarul nr. …/…/2015 emiterea MST - urilor față de magistrați pe o perioadă de 30 de zile de la data de 24.02.2015-25.03.2015. Măsurile au fost prelungite succesiv până la data de 23.06.2015 prin Înch. Pen. nr. …/2015 pronunțată în dosarul nr. …/…/2015, Înch. pen. nr. …/23.04.2015 pronunțată în dosarul nr. …/…/2015 și Înch. pen. nr. …/21.05.2015 pronunțată în dosarul nr. …/…/2015. La data de 26.06.2015, procurorul de caz dispune prin ordonanță amânarea informării persoanelor supravegheate până la terminarea urmăririi penale. La data de 26.10.2015 se înregistrează la dosar procesulverbal de sesizare din oficiu, urmare valorificării MST privind pe magistrați, referitor la presupusa săvârșire de către judecător din cadrul Judecătoriei Oltenița a unor fapte de corupție constând în negocierea purtată de acesta cu diferite părți din dosarele pe care le judeca și sfaturile date în afara cadrului legal. La datele de 06.08.2015 și respectiv 16.06.2015 se înregistrează și alte procese-verbale de sesizare din oficiu, referitoare la alte fapte presupus a fi fost comise și de persoane fără calitatea de magistrați. La data de 27.09.2018, în cauză se dispune începerea urmăririi penale in rem sub aspectul infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite de magistrați, în baza 86 / 304 proceselor – verbale de sesizare din oficiu din datele de 21.01.2015 și 26.10.2015.  Dosar penal …/…/2013 a fost înregistrat ca urmare a unei sesizări din oficiu (pe baza unei informări SRI) la 25.07.2013 și vizează mai multe persoane fără calitate specială, precum și judecător sindic din cadrul Tribunalului București pentru infracțiunea de luare de mită, infracțiune pentru care a fost începută urmărirea penală in rem la data de 06.05.2014. S-a reținut că din probele administrate există indicii că judecătorul a primit, în schimbul ajutorului acordat lui (…) în obținerea și menținerea controlului asupra unei societăți, o sumă cuprinsă între 100.000 și 200.000 euro, prin intermediul lui (…). Prin referatul din data de 29.07.2013, s-a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 91 1 Cpp, autorizarea pe o perioadă de 30 zile a interceptării, înregistrării și localizării convorbirilor și mesajelor efectuate, autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor în mediu ambiental, autorizarea înregistrării de imagini și autorizarea localizaării sau urmăririi prin GPS ori alte mijloace electronice de supraveghere cu privire la mai multe persoane (62), inclusiv judecătorul vizat. Au fost emise autorizațiile nr. 522, 523, 533 și 534 din data de 30.07.2013 cu privire la judecător, autorizațiile fiind emise pentru fiecare din cele patru tipuri de activități solicitate. Autorizațiile au fost prelungite ulterior, în condițiile legii, până la data de 26.11.2013. Prin ordonanța din data de 06.02.2014 s-a dispus amânarea informării persoanelor vizate de autorizațiilpr emise, inclusiv cu privire la judecătorul vizat. Cu privire la infracțiunea de luare de mită au fost depuse la dosar înscrisuri solicitate de procuror (hotărâri judecătorești, fotocopii din dosarele aflate pe rolul Tribunalului București și Curții de Apel București) sau predate de martori și au fost audiați mai mulți martori. Dosarul nu este soluționat, procurorul de caz precizând în referatul întocmit faptul că o soluție parțială numai cu privire la judecător ar fi fost o greșeală gravă a anchetei, pentru că urmărirea penală a continuat cu privire la celelalte fapte în legătură cu care s-a efectuat urmărirea penală în ascest dosar. Gestionarea incidentelor procedurale: conexări, disjungeri, respectarea ordinii de conexare a cauzelor penale, modalitatea de înregistrare a disjungerilor; 87 / 304 utilizarea instituției conexării și disjungerii în mod excesiv: Prin ordonanța nr. …/…/2013 din 15.04.2016 se dispune reunirea la dosarul nr. …/…/2013 a dosarelor nr. …/ …/2014 și nr. …/…/2016. Prin ordonanța nr. …/…/2013 din 15.06.2016 se dispune reunirea la dosarul nr…./…/2013 a dosarului nr…./ …/2016. Prin ordonanța nr. …/…/2013 din 12.07.2017 se dispune reunirea la dosarul nr. …/…/2013 a dosarelor nr. …/ …/2014 și nr. …/…/2017. Prin ordonanța nr. …/…/2013 din 07.08.2017 se dispune reunirea la dosarul nr. …/…/2013 a dosarului nr. …/ …/2015. Prin ordonanța nr. …/…/2013 din 22.02.2018 se dispune reunirea la dosarul nr. …/…/2013 a dosarelor nr. …/ …./2017, …/…/2017, …/…/2018, …/…/2018, …/…/2018, …/ …/2018, …/…/2018, …/…/2018, …/…/2018, …/…/2018 și …/ …/2018.  Dosarul penal nr. …/…/2017 a fost format ca urmare a disjungerii dispuse prin ordonanța nr. …/…/2014 din data 02.05.2017 privind infracțiunile de dare, luare de mită, abuz în serviciu în forma instigării presupus a fi fost săvârșite de un judecător, un prim-procurorși un fost judecător.  Dosar penal nr. …/…/2015 format ca urmare a unei sesizări din oficiu si a unui denunț penal la 12.02.2015, respectiv la 17.02.2015, la DNA ST Iași, vizează judecător de la Curtea de Apel Iași. S-a început urmărirea penală in rem la 12.02.2015 pentru art.291 CP rap la art.6 din Legea 78/2000. Prin referatul procurorului șef DNA - Structura Centrală din 19.02.2015, s-a dispus preluarea dosarului nr. …/…/2015 al DNA ST Iași de către DNA - Structura Centrală, unde a fost înregistrat sub nr. …/…/2015. Prin ordonanța din 19.02.2015 s-a dispus reunirea dosarului nr. …/…/2015 la dosarul nr…./…/2015. Prin ordonanța din 12.10.2015, s-a dispus reunirea dosarului nr. …/…/2015 la dosarul nr. …/…/2014. Prin ordonanța din 19.10.2015, s-a dispus disjungerea cauzei și formarea dosarului penal nr. …/…/2015. La 04.07.2017 s-a dat ordonanță de delegare pentru efectuare verificări în bazele centralizate de date. S-a dat ordonanța de clasare la 10.08.2018, în temeiul art. 16 lit. a CPP. 88 / 304  Dosar penal nr. …/…/2013 format ca urmare a unui denunț penal la 17.03.2010, la DNA - ST. Constanța, vizează procurori (nenominalizati) de la PCA Constanța. S-a început urmărirea penală in rem la 04.06.2014 pentru art. 289 alin. 1 CP rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 290 CP rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 291 CP rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 292 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Dosarul a fost înregistrat inițial la DNA - ST Constanța sub nr…./…/2010. Pe parcursul verificărilor s-a stabilit inexistența vreunei persoane cu identitatea și domiciliul pretinsului denunțător. La 02.11.2011 procurorul șef al DNA ST Constanța se sesizează din oficiu cu privire la aceleași fapte și se constituie dosarul nr. …/…/2011. Prin rezoluția din 12.01.2012 dosarul nr. …/…/2011 se reunește la dosarul nr. …/…/2010. Prin referatul din 15.11.2013 se solicita preluarea dosarului la DNA Structura Centrală. La 26.11.2013 se înregistrează sub nr. …/…/2013. La 14.05.2014 se repartizează spre instrumentare la procuror …. La 21.03.2016 prin ordonanță, se admite cererea de abținere a procurorului … și se repartizează la procuror …. La 15.12.2016, procuror … solicită redistribuirea dosarului din cauza volumului mare de activitate. La 03.01.2017, dosarul de repartizează în instrumentare la procuror …. La 22.03.2017 se dă ordonanță de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP. Înregistrarea dosarelor la Structura Centrală pentru o zi în vederea obținerii de interceptări pe magistrat și trimiterea în aceeași zi la unitatea de parchet (structură teritorială) unde se aflau în instrumentare, și reînregistrarea dosarului sub un alt nr. cu ocazia prelungirii mandatelor de supraveghere tehnică, a se vedea dosarul nr. …/…/2015.  Dosar penal …/…/2015 format ca urmare a unui denunț penal la 03.11.2015, vizează procurori de la PT Constanța, înregistrat la DNA ST. Constanța sub nr. …/…/2015. S-a început urmărirea penală in rem la 04.11.2015 pentru art. 291 CP rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000. 89 / 304 În baza ordonanței din 06.11.2015 a DNA ST. Constanța se dă autorizație provizorie pentru interceptarea procurorilor pe 48 ore în dosarul nr. …/…/2015. Se solicită în continuare și se obtine autorizație de interceptare a convorbirilor procurorilor pe o durata de 30 zile. La 09.11.2015, procurorii … si … solicită interceptarea celor doi procurori pentru 30 zile, în dosarul nr. …/…/2015 care a devenit nr. …/…/2015 al DNA Structura Centrală pentru o zi, după care a fost trimis la Constanța pentru continuarea cercetărilor. Dosarul nr. …/…/2015 al DNA ST Constanta se preia la DNA Structura Centrala și se înregistrează sub nr. …/…/2015, prin ordonanța procurorului șef al DNA Structura Centrală din 08.12.2015 și se solicită interceptarea convorbirilor pentru 30 zile. La 20.12.2015 se solicită două îndreptări de eroare materială din mandatele de interceptare cu privire la numărul dosarului, respectiv dosarul … devine …. La 16.09.2016 se da ordonanța de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP. Necomunicarea soluțiilor de clasare magistraților vizați: De regulă, soluția se comunica persoanei vătămate si persoanelor interesate la cerere, pe cale de excepție magistratului vizat de cercetări.  Dosar penal nr. …/…/2016 format ca urmare a unui denunț penal la 10.02.2016, vizează judecător de la Tribunalul București. La data mai sus amintită, denunțătoarea - judecător la Tribunalul București- face un denunț împotriva unui judecător din cadrul aceleiași instanțe în care sesizează că la 10.02.2016 s-au lăudat niște inculpați dintr-un dosar al colegei ei că au soluția aranjată la aceasta. La 10.02.2016 i se acordă magistratului denunțător statutul de martor amenințat. La 14.08.2016 i se retrage magistratului statutul de martor amenințat. La 20.08.2018 se dispune ordonanța de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP, soluție care nu se comunică magistratului vizat de cercetări. 90 / 304 Necomunicarea măsurilor de supraveghere tehnică magistraților vizați:  Dosar penal …/…/2012 format ca urmare a unei sesizari din oficiu la 27.07.2012, vizează judecator de la Judecătoria Bicaz. S-a inceput urmarirea penala in rem la 24.04.2014 pentru art. 289 CP rap la art. 6 și 7 din Legeanr. 78/2000. La 01.08.2012 se solicita relații de la Serviciul Tehnic al DNA, iar la 06.08.2012 se întocmește un proces-verbal de identificare a cartelei telefonice a magistratului judecător. La 09.08.2012 Serviciul Tehnic al DNA comunică relațiile solicitate de la rețelele de telefonie mobilă, la 21.08.2012 răspuns de la Serviciul Tehnic al DNA la o altă solicitare. În intervalul 26.01.2017-28.02.2017 se audiază șapte martori, în intervalul 26.01.2017-28.01.2017, se aprobă deplasarea procurorului de caz pentru filaj în județele Neamț, Mureș, Bacău. Prin ordonanța din 02.03.2017 se dispune clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. a CPP. Dosarul s-a aflat la urmarirea proprie succesivă a trei procurori. În intervalul 2012-2016 dosarul a fost lăsat în nelucrare cu exceptia rezoluției de începere a urmăririi penale in rem la 24.04.2014. Nu s-au comunicat măsurile de supraveghere tehnică magistratului vizat.  Dosar penal …/…/2013 format ca urmare a unei sesizari din oficiu la 17.12.2013, vizează judecatori de la Curtea de Apel Timisoara-Sectia Penala care în calitatea lor de judecatori ar fi acceptat promisiunea primirii unei sume de bani de la doi inculpați pentru punerea lor în libertate. S-a început urmărirea penală in rem la 03.02.2014 pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită – prev. de art. 254 alin. 1 CP rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000. La 18.12.2013 s-a întocmit referat cu solicitare interceptări pe cei trei judecători și în aceeasi zi s-a obținut autorizație pentru perioada 18.12.2013-16.01.2014. La 31.03.2013 se întocmește un nou referat pentru obținerea unei noi autorizații și se obține o nouă autorizație pentru 30 de zile. La 03.04.2014 se solicită încetarea autorizației, la 06.04.2014 se dispune amânarea informării cu privire la supravegherea tenică a magistraților. 91 / 304 În intervalul 15.03.2016-18.03.2016 se audiază patru martori. Se dispune soluție de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP la 18.03.2016. Dosarul a fost lăsat în nelucrare în intervalul 03.04.2014 - 13.03.2016. Nu s-au comunicat măsurile de supraveghere tehnică magistraților vizați. Evidențierea în registrul R4 a unor nume, altele decât cele ale magistraților vizați de cercetări, neputând fi identificat cu exactitate numărul magistraților cercetați. Cu titlu de exemplu, menționăm dosarul penal nr…./ …/2015, vizând un procuror din cadrul PT Harghita, dar care în evidențe avea trecut numele unei persoane fără calitate de magistrat. Solicitarea de la instanțele de judecată și parchete a dosarelor civile/penale, ce se aflau pe rolul acestora sau erau soluționate:  Dosarul penal nr. …/…/2016 a fost înregistrat ca urmare a unei sesizări din oficiu (pe baza unei informări DIPI) la 03.10.2016. Prin ordonanța din data de 04.10.2016 a fost începută urmărirea penală in rem, după care în perioada octombrie 2016 – decembrie 2017 dosarul a rămas în nelucrare. Prin ordonanța din data de 19.12.2017 s-a dispus delegarea ofițerului de poliție judiciară în vederea efectuării unor acte de urmărire penală, la aceeași dată fiind audiat un martor. Ulterior, la data de 12.04.2018 a fost audiat încă un martor și a fost solicitat dosarul civil vizat, fiind efectuată și atașată la dosarul penal copia dosarului civil. La data efectuării controlului, dosarul penal nu era soluționat, procurorul de caz preconizând că soluția va fi dispusă în cursul lunii noiembrie 2018. SECȚIA DE COMBATERE A INFRACȚIUNILOR ASIMILATE INFRACȚIUNILOR DE CORUPȚIE Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Lipsa de ritmicitate în efectuarea urmăririi penale corelată cu perioade de inactivitate, redistribuiri succesive; Respectarea ordinii de conexare a cauzelor penale, disjungeri: 92 / 304  Dosarul penal nr. …/…/2006 a fost înregistrat la data de 28.02.2006, urmare disjungerii dispuse prin rechizitoriul nr. …/…/2004 (dosar înregistrat ca urmare a unui denunț) și vizează fost judecător sindic în cadrul Tribunalului Timiș – Secția Comercială și de contencios administrativ, reținându-se că în calitate de judecător sindic a aprobat vânzarea subevaluată de active din averea debitoarei (…); a dispus intabularea în favoarea (…) a unor bunuri din averea debitoarei contrar deciziei instanțelor superioare și a dispus vânzarea de drepturi litigioase a unor bunuri imobiliare revendicate, cu încălcarea dispozițiilor legii speciale. Dosarul a fost repartizat succesiv mai multor procurori. La data de 08.11.2010 s-a dispus continuarea urmăririi penale in personam față de judecătorul pentru infracțiunile prev. de art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 alin. 2 Cp, art. 246 Cp rap. la art. 2481 Cp cu referire la art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 alin. 2 Cp, art. 248 Cpp rap. la art. 2481 Cp cu referire la art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 alin. 2 Cp. Dosarul a fost soluționat la data de 24.08.2018 (după 12 ani și 6 luni de la înregistrare), fiind dispusă clasarea cauzei.  Dosarul penal nr. …/…/2014 a fost înregistrat la data de 23.06.2014 în baza procesului-verbal de sesizare din oficiu „având în vedere datele și informațiile deținute…” și vizează magistrat procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, reținându-se că a primit sume de bani și diferite bunuri pentru soluționarea unor dosare. La data de 23.06.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 289 Cp, art. 290 Cp și art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp. La dosarul nr. …/…/2014 a fost reunit dosarul nr. …/ …/2012, înregistrat ca urmare a unui denunț. La data de 27.08.2018, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracțiunile prev. de art. 289 Cp, art. 290 Cp, pe considerentul că faptele nu există, precum și disjungerea și formarea unui nou dosar - nr. …/…/2018 - pentru infracțiunea prev. de art. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp. Soluția nu se comunică. Din conținutul ordonanței de clasare rezultă că în perioada iunie – decembrie 2014 au fost emise de către Înalta Curte de Casație și Justiție mandate de supraveghere pentru un număr de 16 persoane, inclusiv pentru magistratul procuror vizat. 93 / 304 De asemenea, din actele aflate la urma dosarului nu rezultă dacă în perioada iunie 2014 – iunie 2018 au fost efectuate acte de urmărire penală, cu excepția declarației de martor din data de 20.05.2016, pe care se și întemeiază dispoziția de disjungerea și formare a unui nou dosar pentru infracțiunea prev. de art. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 Cp.  Dosarul penal nr. …/…/2016 a fost înregistrat la data de 24.08.2016, urmare a declinării dispuse prin ordonanța nr. …/ …/2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și corupție comise de magistrați judecători din cadrul Curții de Apel București în timpul judecării cauzei în care petentul are calitatea de inculpat, trimiterea în judecată fiind dispusă de Direcția Națională Anticorupție – structura centrală. Dosarul poartă mențiunea din data de 15.09.2016 „Se înaintează doamnei procuror șef”. La data de 27.09.2016 a fost începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunile prev. de art. 297 alin. 1 Cp, art. 298 alin. Cp, art. 302 alin. 1 Cp, art. 289 alin. 1 Cp, art. 290 alin. 1 Cp, ambele rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 48 rap. la art. 289 alin 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Actele de urmărire penală au fost efectuate relativ ritmic, fiind reunit și dosarul nr. …/…/2016. La data de 24.08.2018, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faprele nu există, precum și disjungerea și formarea unui nou dosar pentru infracțiunea prev. de art. 291 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.  Dosarul penal nr. …/…/2013 (nu a fost comunicat în situația transmisă Inspecției Judiciare la data de 23.08.2018) a fost înregistrat la data de 17.12.2013, urmare a disjungerii dispuse prin rechizitoriul nr. …/…/2013 din aceeași dată, și vizează presupuse fapte de corupție comise de fost magistrat procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fapte pentru care s-a dispus continuarea urmăririi penale in personam. În cauză au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnică de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin ordonanța din data de 24.08.2015 s-a dispus clasarea cauzei, soluția fiind comunicată inclusiv magistratului procuror.  Dosarul penal nr. …/…/2013 a fost înregistrat la data de 11.09.2013, urmare a denunțului formulat de unn fost procuror și vizează presupuse fapte de corupție și trafic de influență comise de un judecător– la acea dată din cadrul Curții de Apel 94 / 304 București, fapte pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem la data de 05.02.2014, constând în traficarea influenței în vederea punerii în libertate a unei persoane. La data de 20.11.2013 a fost audiat denunțătorul, au fost efectuate verificări și au fost atașate la dosar copii de pe hotărâri judecătorești pronunțate de către magistratul judecător. La data de 16.12.2013, urmare a referatului întocmit, prin încheierea nr. … din data de 16.12.2013 pronunțată în dosarul nr. …/…/2013 al Curții de Apel București a admis solicitarea și a autorizat măsuri de supraveghere tehnică pentru 30 zile, în perioada 16.12.2013 – 14.01.2014, pentru patru persoane. Prin ordonanța din data de 15.01.2014 s-a dispus amânarea informării persoanelor cu privire la măsurile de supraveghere tehnică. În perioada ianuarie 2014 – aprilie 2015 dosarul a rămas în nelucrare. La data de 28.04.2015 a fost audiat din nou denunțătorul, în calitate de martor, după care în perioada mai 2015 – noiembrie 2016 dosarul a rămas în nelucrare. La data de 16.11.2016 este audiat magistratul judecător, în calitate de martor, fiindu-i adus la cunoștință că a fost subiect al unor măsuri de supraveghere tehnică și că are dreptul de a lua la cunoștință despre conținutul înregistrărilor. La data de 17.11.2016 sunt audiați doi martori. Prin ordonanța din data de 26.04.2017 s-a dispus clasarea cauzei, soluția fiind comunicată inclusiv magistratului judecător, precum și faptul că în cauză au fost dispuse măsuri de supraveghere tehnică. Respectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică- modalitatea de punere în executare a MST-urilor  Dosarul penal nr. …/…/2015 a fost înregistrat la data de 25.05.2015 în baza unui denunț și vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de un magistrat procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ofițeri de poliție, funcționari cu funcții de conducere și o persoană fără calitate specială care, cu complicitatea celorlalți, a exercitat presiuni asupra Comisiei Locale de fond funciar Jilava pentru împroprietărirea acestuia cu anumite suprafețe de teren. Cauza a fost soluționată la data de 04.05.2017, prin clasare, actele de urmărire penală fiind efectuate în mod ritmic. În cauză a fost solicitată autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică, acestea fiind încuviințate de către Înalta 95 / 304 Curte de Casație și Justiție și, ulterior, prelungite succesiv. Prin adresa nr. …/…/2015 din data de 17.11.2015 emisă de Cabinet procuror șef se trimite Serviciului Tehnic încheierea nr. … din data de 17.11.2015 prin care au fost prelungite măsurile de supraveghere tehnică pentru punerea în executare, în adresă fiind făcută mențiunea „Precizăm că beneficiar secundar este UM …..”  Dosarul nr. …/…/2016 a fost înregistrat la data de 19.07.2016, ca urmare a disjungerii dispuse în dosarul nr. 130/P/2015 în care au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnică, pentru care beneficiar secundar a fost desemnată UM …. Alexandria. SERVICIUL PENTRU EFECTUAREA URMĂRIRII PENALE ÎN CAUZE PRIVIND INFRACȚIUNILE DE CORUPȚIE SĂVÂRȘITE DE MILITARI Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Lipsa de ritmicitate în efectuarea urmăririi penale corelată cu perioade de inactivitate, redistribuiri succesive;  Dosarul nr. …/…/2015 - la data de 11.05.2012, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției a fost înregistrat dosarul penal nr. …/…/2012, având ca obiect sesizarea din oficiu a procurorilor din cadrul acestei structuri cu privire la fapte de coruptie (trafic de influenza și cumpărare de influență) pretins a fi fost savarșite de către judecători militari, judecători civili, avocați, ofițeri de poliție judiciară și oameni de afaceri de etnie turcă. La data de 30.01.2014, prin rezoluția nr. …/…/2012, Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 257 C.pen. 1969 și art. 61 din Legea 78/2000. La data de 12.11.2014, prin ordonanța nr. …/…/2014, procurorul șef adjunct al D.N.A. a dispus infirmarea rezoluției nr. …/…/2012 din 30.01.2014 și sesizarea judecatorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București pentru a hotari asupra confirmării redeschiderii urmăririi penale în dosarul nr. …/…/2012. Prin încheierea pronunțată în cadrul dosarului nr. …/ …/2014 la data de 17.11.2014, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București a admis cererea 96 / 304 Direcției Naționale Anticorupțiee - Secția de Combatere a Corupției și a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cauză. La data de 15.10.2015, dosarul penal nr. …/…/2012 a fost repartizat Direcței Naționale Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, unde a fost înregistrat sub nr. …./…/2015 iar, la data de 16.02.2016, a fost repartizat către soluțonare procurorului șef serviciu … alaturi de procuror militar …. În cauză, în perioada 15.10.2015 - prezent, au fost administrate, în mod ritmic, proba cu martori și înscrisuri, însă dosarul nu a fost soluționat.  Dosarul nr. …/…/2016 – a fost înregistrat la Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari la data de 09.06.2016. Inițial, la data de 16.06.2015, sub nr. …/…/2015, pe rolul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, a fost înregistrat un denunț, iar la data de 13.07.2015, prin referatul nr. …/…/2015, procurorul militar de caz, ca urmare a faptului că „din conținutul înscrisului nu rezultă date sau indicii cu referire la obiectul cercetărilor care se desădșoară în cauză, făcându-se referire la presupuse fapte care vizează alte persoane” s-a propus înregistrarea denunțului ca lucrare distinctă. La aceeași dată, denunțul a fost înregistrat sub nr. …/ …/2015. Cu adresa nr. …/…/2015, din data de 10.11.2015, denunțul a fost înaintat la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, unde a fost înregistrat la data de 16.11.2015, sub nr…./…/2015 și a fost repartizat dlui procuror militar col. magistrat …. La data de 16.02.2016, lucrarea înregistrată sub nr. …/ …/2015 a fost repartizată procurorului militar maior magistrat …, care prin referatul din data de 09.06.2016, a propus înregistrarea plângerii nr. …/…/2016 în registrul dosarelor penale. La aceeași dată, potrivit dispoziției rezolutive a procurorului șef serviciu, col. mag. …, petiția a fost înregistrată în registrul dosarelor penale sub nr. …/…/2016. Prin ordonanța din data de 17.06.2016 s-a dispus începerea urmăririi penale, in rem, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prev. de art. 290 alin. 1 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 și luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 rap. la art. 7 lit. b din Legea 78/2000. 97 / 304 Prin ordonanța din data de 28.08.2018 s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Timișoara în vederea audierii martorului denunțător. Se constată că de la data înregistrării în registru cauzelor penale 09.06.2016 și până la data efectuării verificărilor în cadrul prezentului control 30.08.2018, cu excepția începerii urmăririi penale, în cauză nu a fost efectuat niciun act de urmărire penală. SERVICIUL TERITORIAL ALBA Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Nerespectarea condițiilor legale privind autorizarea provizorie de către procuror a unor măsuri de supraveghere tehnică, prevăzute de art. 141 alin. 1 Cpp raportat la art. 139 alin. 4 C.pp.  Dosar penal nr. …/…/2014 format ca urmare a unei sesizări din oficiu, la data de 21.01.2014, vizează judecător de la Curtea de Apel Alba. S-a început urmărirea penală in rem la 03.02.2014 pentru art. 292 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 291 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000. Dosarul a fost repartizat spre soluționare procurorilor … și …. La data de 21.01.2014, procuror … emite autorizație cu titlu provizoriu prin care autorizează interceptarea pe o durată de 48 de ore a 7 numere de telefon utilizate de către persoane necunoscute din familia sau anturajul numitului (…) persoană condamnată penal, care trebuie să remită o sumă de bani unui judecător de la Curtea de Apel Alba învestit cu soluționarea cererii de contestație la executare formulată de petentul condamnat. La data de 22.01.2014, procurorul …. autorizează interceptarea cu titlu provizoriu a unui număr de telefon aparținând avocatului petentului condamnat. Prin Încheierea din 24.01.2014 a Curții de Apel Alba se confirmă cele două ordonanțe vizând autorizarea provizorie a interceptărilor dispuse, dar se solicită și autorizație de la instanță pe o perioadă de 10 zile. După 7 zile se dispune, prin ordonanță, încetarea interceptărilor. La 06.02.2014 se întocmește referat prin care se solicită din nou interceptarea pentru o perioadă de 10 zile. La 13.02.2014 se emite o nouă ordonanță provizorie pentru 48 de ore, care este supusă confirmării instanței, și se solicită în continuare interceptarea pe o perioadă de 10 zile. 98 / 304 La 24.02.2014 se emite ordonanță de amânarea informării, și la 12.08.2015 se dispune soluție de clasare în temeiul art. 16 lit. a Cod procedură penală și se comunică interceptările, persoanelor vizate. La data de 14.05.2014 procurorul … emite o ordonanță în baza art. 172 alin. 9, 10 C.pp prin care dispune îmbunătățirea calității tehnice a înregistrării audio pe mediul de stocare și efectuarea unei constatări având ca obiectiv expertizarea și identificarea vocii care au făcut obiectul mandatului de supraveghere tehnică. Conform raportului de constatare tehnico științifică din 25.05.2015 întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate București s-a realizat o îmbunătățire a calității tehnice a înregistrărilor audio imprimate pe suportul optic de memorie dar nu s-a reușit identificarea vocală a persoanelor implicate în discuție. Necomunicarea soluțiilor de clasare magistraților vizați: Soluția se comunica persoanei vătămate si persoanelor interesate la cerere, niciodată magistratului vizat de cercetări.  Dosar penal nr. …/…/2014 format ca urmare a unei plângeri penale la 25.09.2013, vizează judecător neidentificat din cadrul Tribunalului Sibiu. S-a început urmărirea penală in rem la 03.02.2014 ptr. art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 291 C.p și art. 5 Cod penal. S-a audiat partea vătămată, la 10.03.2014 și s-au atașat înscrisuri de la Judecătoria Sibiu dosar civil …/…/2012 și la data de 16.02.2015 s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. a C.pp., disjungerea și declinarea pentru alte fapte la PJ Sibiu. Soluția se comunică părții vătămate.  Dosar penal nr. …/…/2016 format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 17.08.2015, fiind înregistrat inițial sub nr. …/…/2015. Prin ordonanța din 09.09.2016 s-a dispus disjungerea cauzei ptr. art. 289 C.pen rap. la art. 6,7 lit. b din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.pen, art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000 și formarea unui nou dosar care va fi înregistrat sub nr. …/…/2016. Vizează judecător sindic de la Tribunalul Hunedoara. S-au atașat înscrisuri de la Tribunalul Hunedoara, dosar civil nr. …/ …/2009 și la 02.11.2017 s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. a Cod procedură penală Soluția nu se comunică.  Dosar penal nr. …/…/2014, format ca urmare a unei plângeri penale la 15.05.2014, vizează procuror PJ Sibiu care în exercitarea atribuțiilor de serviciu ar fi primit bani pentru a 99 / 304 soluționa dosarul nr. …/…/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu într-o manieră nefavorabilă denunțătorului. A fost emisă ordonanță de delegare audiere martor denunțător la 05.06.2015, și prin ordonanța din 05.06.2015 s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16. lit. a Cpp. Soluția se comunică martorului denunțător, nu și magistratului vizat. Inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale.  Dosar penal nr. …/…/2014 format ca urmare a unei sesizări penale la 24.06.2014, vizează judecător de la Judecătoria Deva, care în calitate de magistrat investit cu judecarea cauzei în care petenta avea calitatea de parte, acesta și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, lezând interesele legitime ale petiționarei. Nu s-a început urmărirea penală în cauză, iar la data de 08.12.2014 s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea PCA Alba ptr. art. 246 C.pen.  Dosar penal nr. …/…/2016 format ca urmare a unei plângeri penale la 21.10.2016, vizează judecător (neidentificat) de la Judecătoria Aiud, care a soluționat o contestație a petentului aflat în detenție în Penitenciarul Aiud, încălcându-i dreptul la apărare. În cauză nu s-a început urmărirea penală, iar la 07.11.2016 s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. a Cpp.  Dosar penal nr. …/…/2016, format ca urmare a unei plângeri penale la 12.11.2016, vizează procuror de la PCA Alba, care într-un rechizitoriu întocmit în 2010 în care petiționarul avea calitatea de inculpat, ar fi inserat date nereale la starea de fapt. În cauză nu s-a început urmărirea penală, s-au atașat înscrisuri de la PCA Alba, și la 21.10.2016 s-a dispus clasarea cauzei în baza art. 16 lit. f Cpp ptr. art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen.  Dosar penal nr. …/…/2014, format ca urmare a unei plângeri penale la 20.03.2014, vizează judecător de Judecătoria Sebeș, care în calitate de magistrat investit cu soluționarea unui dosar civil a pronunțat o hotărâre nelegală, vătămând interesele petentului. În cauză nu s-a început urmărirea penală, s-a declinat soluționarea dosarului la P.C.A. Alba, ptr. art. 246 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la data de 08.12.2014.  Dosar penal nr. nr…./…/2014 format ca urmare a unei plângeri penale la 12.03.2014, vizează judecători de la Tribunalul Alba, care în calitate de magistrați investiți cu soluționarea unui dosar civil, au pronunțat hotărâri cu 100 / 304 încălcarea prevederilor legale, avantajând patrimonial celelalte persoane părți în dosar. Nu s-a început urmărirea penală in rem în cauză, s-au atașat înscrisuri de la Tribunalul Alba, s-a dispus clasarea cauzei la 16.01.2015 ptr. art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C. p. Redistribuiri succesive ale dosarelor penale, fără a se identifica la dosar ordinul procurorului șef și motivul redistribuirii.  Dosarul penal nr. …/…/2013 format ca urmare a unui denunț penal, la data de 11.06.2013, vizează judecător sindic de la Tribunalul Alba care ar fi pretins de la denunțător, un procent din suma obținută ca urmare a lichidării unei firme aflate în faliment. S-a început urmărirea penală in rem la 03.02.2014 pentru art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 292 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. S-au atașat înscrisuri de la Tribunalul Alba, s-a audiat partea vătămată la 10.03.2014, s-a audiat un martor la 03.02.2015, s-a dispus clasarea cauzei la 23.02.2015 în temeiul art. 16 lit.a C.pp. Dosarul a fost redistribuit la 5 procurori până la adoptarea soluției, la dosar nu au fost identificate ordine de serviciu sau note de redistribuire ale procurorului șef.  Dosarul penal nr. …/…/2013 format ca urmare a unei plângeri penale la 30.09.2013, vizează procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, disjungere din dosarul nr. …/…/ …/2013 al PÎCCJ. S-a început urmărirea penală in rem la 03.02.2013 ptr. art. 289 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că ar fi primit diferite sume de bani de la un inculpat pentru emiterea unor rezoluții favorabile în dosarele în care era cercetat. S-a audiat un martor la 10.12.2014 și unul la 18.12.2014, s-a dispus clasarea cauzei la 18.12.2014 în temeiul art. 16 lit. a Cpp. Soluția se comunică martorului denunțător. Dosarul a fost redistribuit la 3 procurori până la adoptarea soluției, la dosar nu au fost identificate ordine de serviciu sau note de redistribuire ale procurorului șef. Gestionarea necorespunzătoare a incidentelor procedurale: conexări, disjungeri, respectarea ordinii de conexare a cauzelor penale:  Dosar penal nr. …/…/2018, înregistrat la data de 22.10.2018 ca 101 / 304 urmare a unei disjungeri din dosarul penal nr. …/…/2015 vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Judecătoriei Aleșd și din cadrul Curții de Apel Brașov, precum și procurori nenominalizați din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte. La dosarul nr. …/…/2015 au fost conexate la datele de 14.03.2016, 30.05.2016 și 12.06.2017 dosarele penale nr. …/ …/2015 și nr. …/…/2014, nr. …/…/2014, nr. …/…/2011 și respectiv nr. …/…/2011, ultimele 2 dosare purtând numere de înregistrare ale Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, nefiind identificate în conținutul acestor dosare dovezile de înregistrare la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba, constatându-se că în 4 situații conexările s-au făcut cu nerespectarea art. 44 alin.1 Cod procedură penală, din care rezultă ordinea de efectuare a conexării cauzelor celor mai noi la cele vechi și nu invers. Dosarul penal nr…./…/2018 a fost declinat la data de 23.10.2018 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem:  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte ale unor judecători și procurori nenominalizați din raza Tribunalului Hunedoara, soluționat prin clasare la data de 13.07.2016 printre altele și pentru săv. infr. prev. de art. 289 C.p. rap. la art. 6, 7 lit. c) din Legea nr.78/2000 pentru care nu se începuse la data de 29.02.2016 urmărirea penală. Totodată s-a dispus disjungerea și declinarea către Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva sub aspectul infracțiunii prev. de art. 295 C.p.  Dosar penal nr. …/…/2015 vizând presupuse fapte comise de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, soluționat prin clasare în temeiul art. 16 lit. b) Cod procedură penală și declinare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba la data de 21.02.2015;  Dosar penal nr. …/…/2015 vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Tribunalului Sibiu, soluționat prin clasare în temeiul art. 16 lit. a), b) teza I Cod procedură penală la data de 29.10.2015. 102 / 304 Solicitarea de preluare a unei cauze penale de către DNA Structura Centrală în raport de modul de soluționare de către judecător a unor cereri de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică vizând alți magistrați – potențial factor de presiune:  Dosarul penal nr. …/…/2015 a fost înregistrat la data de 06.10.2015 urmare declinării dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba în dosarul nr. …/…/2015, dosar disjuns din dosarul nr. …/…/2015 al aceleiași unități de parchet. La data de 07.10.2015 se începe în dosarul penal nr. …/ …/2015 urmărirea penală sub aspectul săv. Infr. prev. de art. 289 C.p. rap. la art. 6, 7 lit. b) din Legea nr.78/2000, art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 și art. 291 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000, referitor la presupuse fapte de corupție săvârșite de judecător din cadrul Judecătoriei Hațeg și procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hațeg. La data de 07.10.2015 se solicită de procurorul de caz … din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Alba Iulia măsură de supraveghere tehnică privind interceptarea convorbirilor telefonice și supravegherea audiovideo în mediul ambiental a magistraților vizați, iar prin Încheierea nr. …/07.10.2015 pronunțată în dosarul nr. …/ …/2015 judecătorul de drepturi și libertăți admite solicitarea Direcției Naționale Anticorupție și emite mandatul de supraveghere tehnică nr. …/2015 privind interceptarea convorbirilor telefonice ale judecătorului și mandatul de supraveghere tehnică nr. …/07.10.2015 privind interceptarea convorbirilor telefonice și supravegherea audiovideo în mediul ambiental a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hațeg. La data de 05.11.2015, prin Încheierea nr…./2015 pronunțată în dosarul nr. …/…/2015 judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, respinge solicitarea Direcției Naționale Anticorupție de prelungire a mandatului de supraveghere tehnică nr. …/2015. La data de 06.11.2015 prin Încheierea nr. …/2015 pronunțată în dosarul nr. …/…/2015 judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, respinge solicitarea DNA de prelungire a mandatului de supraveghere tehnică nr. …/2015. 103 / 304 La data de 11.11.2015, procurorul de caz întocmește referat în vederea preluării cauzei la Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală a dosarului nr. …/…/2015. Prin ordonanța nr. …/…/23.11.2015 a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție se dispune preluarea cauzei la nivel central. SERVICIUL TERITORIAL BACĂU Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Necomunicarea soluțiilor de clasare magistraților vizați: Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală corelată cu perioade de inactivitate:  Dosar penal nr. …/…/2016, format ca urmare a unei plângeri penale la 23.03.2016, vizează judecători de la Curtea de Apel Bacău. S-a început urmărirea penală la 05.04.2016 pentru art. 13 ind. 2 din Legea nr.78/2000. S-au atașat înscrisuri de la Judecătoria Bicaz, s-a dispus clasarea cauzei la 15.06.2016 în temeiul art. 16 lit. a CPP, soluția fiind comunicată petentului nu și magistraților vizați de cercetări.  Dosar penal nr. …/…/2016, format ca urmare a unei plângeri penale la 13.07.2016, vizează judecători de la Curtea de Apel Bacău și Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu s-a început urmărirea penală in rem. S-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. a CPP la 15.12.2016. Soluția se comunică petiționarului nu și magistraților vizați de cercetări.  Dosar penal nr. …/…/2014, format ca urmare a unui plângeri penale la 05.08.2014, vizează judecător de la Judecătoria Neamț. S-a început urmărirea penala in rem la 29.01.2016, iar la data de 29.01.2016 s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. a CPP. S-a formulat plângere împotriva soluției procurorului respinsă ca neîntemeiată la 28.03.2016. Ordonanța de clasare se comunică petentului nu și magistraților vizați de cercetări.  Dosarul nr. …/…/2017 a fost înregistrat la data de 03.01.2017. Inițial, plângerea formulată de către persoana vătămată a fost înregistrată la Direcție Națională Anticorupție – structura centrală sub nr. …/2016 din data de 08.07.2016, fiind trimisă pe cale administrativă la Serviciul Teritorial Bacău, unde a fost 104 / 304 înregistrată sub nr. …/…/2016 din data de 11.07.2016, fiind repartizată procurorului …. La data de 29.12.2016, prin referatul întocmit procurorul a propus înregistrarea plângerii în registrul penal, fiind astfel înregistrat dosarul nr. …/…/2017 din data de 03.01.2017. Plângerea vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și corupție comise de magistrați judecători din cadrul Curții de Apel Bacău, care au pronunțat o hotărâre judecătorească ce a avut ca rezultat prejudicierea intereselor legitime ale petentului. La data de 16.01.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea prev. de art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 Cod penal; art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 Cod penal și art. 132 din Legea nr. 78/2000. În perioada aprilie – iunie 2017 au fost efectuate acte de urmărire penală, după care în perioada iunie 2017 – ianuarie 2018 dosarul a rămas în nelucrare. Prin ordonanța din data de 15.01.2018 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există, soluția fiind comunicată doar persoanei vătămate.  Dosarul nr. …/…/2017 a fost înregistrat la data de 16.11.2017, ca urmare a unui denunț formulat împotriva unui magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Tg. Neamț, fiind sesizate presupuse fapte de corupție constând în aceea că magistratul judecător i-a pretins, prin intermediul altei persoane, suma de 1000 euro pentru a pronunța o soluție favorabilă denunțătorului într-un litigiu civil, având ca obiect pretenții, litigiu în care denunțătorul a avut calitatea de parte. La data de 08.12.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cp. Tot la data de 08.12.2017, prin ordonanța procurorului s-a dispus delegarea ofițerului de poliție judiciară în vederea audierii denunțătorului în calitate de martor, activitate care s-a desfășurat la aceeași dată. La data de 08.12.2017, prin referatul întocmit a fost solicitată încuviințarea supravegherii tehnice a denunțătorului, pentru 30 zile, în perioada 09.12.2017 – 07.01.2017. Prin încheierea Curții de Apel Bacău din data de 08.12.2017 a fost admisă solicitarea și încuviințate măsuri de supraveghere tehnică, pentru perioada 09.12.2017 – 07.01.2017, constând în supravegherea video și prin fotografiere a imobilului aparținând denunțătorului (…), supravegherea video, audio și prin fotografiere a activităților 105 / 304 desfășurate de denunțător și încuviințarea pătrunderii în acestt spațiu pentru activarea/dezactivarea mijloacelor tehnice ce urmează a fii folosite pentru executarea măsurilor de supraveghere tehnică, precum și supravegherea video, audio și prin fotografiere a denunțătorului în legătură cu obiectul cauzei. La aceeași dată, în temeiul art. 142 alin. 1 Cpp, s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției Generale Anticorupție în vederea punerii în aplicare a mandatului de supraveghere tehnică nr. … din data 08.12.2017 emis de Curtea de Apel Bacău, în cursul lunii decembrie 2017 fiind desfășurate activitățile necesare punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică. La data de 15.01.2018 s-a dispus delegarea ofițerului de poliție judiciară pentru a efectua verificări privind situația juridică a denunțătorului și evoluția măsurilor preventive în vederea identificării momentelor operative pentru administrarea de probatorii. În perioada februarie – iunie 2018 au fost efectuate verificări prin accesarea portalului Tribunalului Neamț. La data de 10.09.2018 s-a dispus delegarea ofițerului de poliție judiciară în vederea audierii denunțătorului cu privire la relațiile și posibilitățile actuale de a purta discuții cu două persoane în legătură cu faptele denunțate, activitate ce s-a desfășurat la data de 13.09.2018. Prin ordonanța din data de 08.10.2018 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există, soluția fiind comunicată doar denunțătorului. Inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem: • Dosarul penal nr. …/…/2017 format ca urmare a unei plângeri penale la data de 31.05.2017, vizează procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău. Petentul arestat, reclamă săvârșirea de către procuror a infracțiunilor de represiune nedreaptă, cercetare abuzivă și luare de mită în instrumentarea unui dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău. În cauză, nu s-a început urmărirea penală in rem, sau atașat înscrisuri de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, dosar nr. …/…/2011, s-a dispus o soluție de clasare la 106 / 304 25.08.2017 pentru art. 13 ind. 2 rap. la art. 207 CP, 290 CP, 289 alin. 1 rap. la art. 6,7 din Legea nr. 78/2000. • Dosarul penal nr. …/…/2017 format ca urmare a unei plângeri penale la 10.01.2017, vizează judecatori de la Curtea de Apel Bacău. Petenta reclamă magistrații judecători fiind nemulțumită de soluția adoptată de aceștia în dosarul nr. …/ …/2015 al Curții de Apel Bacău, în care aceasta a avut calitatea de reclamantă. Nu s-a început urmărirea penală in rem, sau atașat înscrisuri, s-a emis ordonanța de clasare la 27.01.2017 în temeiul art. 16 lit. a CPP pentru art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000. S-a formulat plângere împotriva soluției, respinsă ca neîntemeiată prin ordonanța din 20.02.2017. • Dosarul penal nr. …/…/2016, format ca urmare a unui plângeri penale la 26.01.2016, vizează judecator de la Tribunalul Bacău. Nu s-a început urmarirea penala in rem, s-au atașat înscrisuri, s-a emist ordonanța de clasare în temeiul art. 16 lit. a CPP pentru art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 CP, la 23.02.2016. S-a formulat plângere împotriva soluției procurorului, respinsă prin ordonanța din 29.03.2016. • Dosarul penal nr. …/…/2017, format ca urmare a unei plângeri penale la 29.08.2017, vizează procurori de pe raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Petentul reclamă că procurorii evidentiați nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu și i-au respins toate plângerile. Nu s-a început urmărirea penală in rem. S-a emis ordonanța de clasare la 10.10.2017 în temeiul art. 16 lit. b CPP pentru art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000. SERVICIUL TERITORIAL BRAȘOV Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Emiterea ordonanțelor de delegare „în alb”, adică fără menționarea activităților concrete delegate organelor de urmărire penală, ci precizarea generală și neaplicată a oricăror tipuri de activități, deși la momentul dispunerii delegării și al stadiului anchetei, activitățile indicate nu puteau fi efectuate (de ex. delegarea activităților de punere în executare a unui mandat de supraveghere tehnică sau a unui sechestru asigurător, care nu existau) – „audierea martorilor, persoanelor vătămate, ridicarea/preluarea unor documente, analizarea documentelor, informațiilor rezultate în urma efectuării unor percheziții (domiciliare și informatice), analizarea documentelor obținute de la diverse instituții (inclusiv unități bancare), punerea în aplicare a metodelor speciale de supraveghere și 107 / 304 măsurilor asigurătorii, întocmirea proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor, comunicărilor telefonice și discuțiilor ambientale, efectuarea oricăror acte procesuale sau procedurale în cauză, a căror necesitate rezultă din ansamblul materialului probator, precum și orice alte activități, ce prezintă interes pentru cauză.” - Exemplificăm: ordonanța de delegare nr. …/…/2015 din 20.09.2017, ordonanța de delegare nr. …/ …/2015 din 16.01.2017, ordonanța de delegare nr. …/…/2015 din 17.11.2017, ordonanța de delegare nr. …/…/2018 din 12.10.2018, ordonanța de delegare nr. …/…/2014 din 19.09.2016, ordonanța de delegare nr. …/…/2015, ordonanța de delegare nr. …/…/2015, ordonanța de delegare nr. …/…/2014, ordonanța de delegare nr. …/…/2014, ordonanța de delegare nr. …/…/2015, ordonanța de delegare nr. …/…/2014, ordonanțele de delegare nr. …/…/2015 din 27.02.2015 și 23.11.2017, ordonanța de delegare nr. …/…/2015 din 27.02.2015, ordonanța de delegare nr. …/…/2015 din 27.02.2015, ordonanța de delegare nr. …/…/2015 din 08.12.2015, ordonanța de delegare nr. …/…./2015 din 14.09.2015, ordonanța de delegare nr. …/ …./2015 din 06.07.2016, ordonanța de delegare nr. …/…/2015 din 08.06.2018, ordonanța de delegare nr. …/…/2015 din 30.05.2016, ordonanța de delegare nr. …/…/2015 din 03.08.2016. Motivare contradictorie temeiului soluției de clasare, respectiv motivarea nu justifică reținerea temeiului soluției de clasare precizat în ordonanța de clasare, ci reținerea unui alt temei de clasare, fără a pune în discuție soluția pe fond, ci doar o manieră defectuoasă de redactare a soluțiilor de clasare – „nu rezultă vreun indiciu serios din care să reiasă că am fi în prezența vreuneia din infracțiunile față de care s-a formulat plângerea penală”, temeiul reținut art. 16 alin. 1 lit. b) Cod procedură penală - „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege” (ordonanța de clasare nr. …/…/2014 din 29.08.2014); - „nemaifiind alte probe relevante de administrat în cauză care să evidențieze aspecte ce s-ar corobora cu susținerile persoanei vătămate, rezultă că în cauză sunt incidente disp. art. 16 alin. 1 lit. b) Cod procedură penală, fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege” (ordonanța de clasare nr. …/…/2012 din 31.03.2014); Solicitarea de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, 108 / 304 indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații - potențial factor de presiune.  În dosarul penal nr. …/…/2014, procurorii în instrumentarea cărora s-a aflat cauza au formulat succesiv adrese de solicitare a unor cauze civile, în legătură cu care se bănuia săvârșirea unor infracțiuni de către judecătorii vizați, care au pronunțat decizia civilă nr. …/…/2010 în dosarul nr. …/…/2009: adresa din 26.09.2016 către Judecătoria Sf. Gheorghe de solicitare a dosarului civil nr. …/…/2009, adresa din 01.03.2018 către Judecătoria Sf. Gheorghe de solicitare a dosarului civil nr. …/ …/2009 și a dosarelor atașate, adresa din 16.03.2018 către Judecătoria Hârlău de solicitare a dosarului civil nr. …/…/2009, adresa din 21.03.2018 către Judecătoria Hârlău de solicitare o copie a dosarului civil nr. …/…/2009 și revenirile din datele de 27.08.2018 și 28.09.2018 la Judecătoria Hârlău cu solicitările anterioare.  În dosarul penal nr. …/…/2015, ce vizează procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zărnești, format ca urmare a unei sesizări penale la 18.07.2015 (referat întocmit de polițist la 15.09.2015 cu propunere de înregistrare a cauzei în registrul penal), la data de 02.09.2015 se solicită în original dosarul nr. …/…/2013 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești, fiind restituit la data de 22.03.2016. A fost audiat martorul denunțător la 21.09.2015, iar la data de 15.03.2017 se dispune clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit a CPP. În dosarele nr. …/…/2013, nr. …/…/2016 (în acest dosar, chiar „în regim de urgență”) și nr. …/…/2018 au fost solicitate, spre consultare, în original și în integralitate dosarele civile la care se face referire în plângerile penale. Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală, corelată cu perioade de inactivitate:  Dosar penal nr. …/…/2015, vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe, înregistrat la data de 13.11.2015, redistribuit succesiv la 3 procurori și lăsat în nelucrare până la data de 09.11.2016, când se emite o ordonanță de extindere a urmăririi penale și o ordonanță de delegare a unor activități organelor de cercetare penală și ulterior până la data de 11.09.2018, soluționat la data de 25.09.2018 prin clasare în temeiul art.16 109 / 304 lit.a) Cod procedură penală, perioade de inactivitate 13.11.2015 – 09.11.2016 și 09.11.2016-11.09.2018;  Dosar penal nr. …/…/2015, vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Tribunalului Brașov, înregistrat la data de 25.03.2015, cu ordonanță de începere a urmăririi penale la data de 26.03.2015, redistribuit succesiv la 5 procurori și lăsat în nelucrare până la data de 27.02.2018, când se emite o ordonanță de delegare a unor activități organelor de cercetare penală, perioadă de inactivitate 25.03.2015-26.03.2018, soluționat la data de 31.08.2018 prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală ;  Dosar penal nr. …/…/2015, vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Tribunalului Brașov și al Curții de Apel Brașov, înregistrat la data de 05.01.2015, cu ordonanță de începere a urmăririi penale la data de 14.09.2015, redistribuit succesiv la 5 procurori și lăsat în nelucrare până la data de 30.01.2018, când se audiază de ofițerul de poliție judiciară reprezentatul denunțătorului, persoană juridică fără a exista o ordonanță de delegare a acestei activități organelor de cercetare penală, perioadă de inactivitate 14.09.201530.01.2018, soluționat la data de 30.01.2018 prin clasare în temeiul art.16 lit.b) teza I Cod procedură penală;  Dosar penal nr. …/…/2015, vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Tribunalului Covasna, înregistrat la data de 05.01.2015, cu ordonanță de începere a urmăririi penale și de delegare „în alb” la data de 02.11.2016, redistribuit succesiv la 4 procurori și lăsat în nelucrare până la data de 13.07.2018, când se audiază persoana vătămată, perioade de inactivitate 05.01.2015-02.11.2016 și 02.11.2016- 13.07.2018, soluționat la data de 23.07.2018 prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală;  Dosar penal nr. …/…/2014, vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Judecătoriei Brașov înregistrat la data de 20.11.2014, cu ordonanță de începere a urmăririi penale la data de 08.09.2015 și audierea persoanei vătămate la data de 28.11.2016, redistribuit succesiv la 2 procurori și lăsat în nelucrare până la data de 11.09.2018, când se emite o ordonanță de extindere a urmăririi penale in rem, perioade de inactivitate 20.11.2014-08.09.2015 și 08.09.2015110 / 304 11.09.2018, soluționat la data de 14.09.2018 prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală;  Dosar penal nr. …/…/2014, vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Tribunalului Brașov, înregistrat la data de 05.12.2014, cu ordonanță de începere a urmăririi penale și de delegare „în alb” la data de 25.10.2016, redistribuit la un alt procuror și lăsat în nelucrare până la data de 04.04.2018, când se audiază persoana vătămată, perioade de inactivitate 05.12.2014-25.10.2016 și 25.10.2016-04.04.2018, soluționat la data de 30.08.2018 prin clasare în temeiul art.16 lit.a), b) teza I și f) Cod procedură penală;  Dosar penal nr. …/…/…, vizând presupuse fapte comise de judecător sindic din cadrul Tribunalului Brașov înregistrat la data de 08.08.2014, cu ordonanță de începere a urmăririi penale și ordonanță „în alb ” la data de 05.08.2016 și redistribuit la un alt procuror, perioadă de inactivitate 08.08.2014-05.08.2016, soluționat la data de 27.08.2016 prin clasare în temeiul art.16 lit.a), b) Cod procedură penală  Dosar penal nr. …/…/2015, vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Curții de Apel Brașov, înregistrat la data de 11.03.2015, cu ordonanță de începere a urmăririi penale la data de 06.07.2016, și lăsat în nelucrare până la data de 30.07.2017 și respectiv până la data de 18.05.2018, când se extinde urmărirea penală, perioade de inactivitate 11.03.2015-06.07.2016, 06.07.2016-30.07.2017, 30.07.2017-18.05.2018, soluționat la data de 06.09.2018 prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală;  Dosar penal nr. …/…/2014, vizând presupuse fapte comise de judecător sindic din cadrul Tribunalului Brașov înregistrat la data de 09.09.2014, cu ordonanță de începere a urmăririi penale la data de 08.04.2015 și redistribuit la 3 procurori, dosar la care s-a conexat la data de 13.10.2016 dosarul penal nr…./…./2016, lăsat în nelucrare până la data de 23.01.2018, perioade de inactivitate 09.09.2014-08.04.2015, 08.04.2015-13.10.2016 și 13.10.2016-23.01.2018, soluționat la data de 27.02.2018 prin clasare în temeiul art.16 lit.a), b) Cod procedură penală  Dosar nr. …/…./2015, data primei sesizări 18.07.2014, înregistrat 111 / 304 la …, după un an, la 15.09.2015 referat întocmit de polițist cu propunere de înregistrare a cauzei la penal, audiere martor la 21.09.2015, și soluție de clasare la 15.03.2017. În intervalul 02.09.2015-15.03.2017 se atașează dosarul …/…/2013, în original de la PJ Zărnești.  Dosar nr. …/…/2015, 15.09.2015 audiere martor, 12.06.2018 soluție de clasare, timp de trei ani lăsat în nelucrare.  Dosar nr. …/…/2015, data înregistrării 13.05.2015, data începerii urmăririi penale in rem 15.10.2016, soluție de clasare 15.02.2018.  Dosar nr. …/…/2014, data primei sesizări 01.10.2014, data începerii urmăririi penale in rem 29.08.2016, soluție de clasare la 07.11.2016. Dosarul a fost repartizat la 01.10.2014 procurorului …, timp de 2 ani nu s-a lucrat în dosar, la 20.08.2016 fiind repartizat procurorului …, după care s-a lucrat ritmic.  Dosar nr. …/…/2013 repartizat procurorului … la 27.05.2013, soluționat la 13.06.2016, după 3 ani, interval în care doar s-au atașat înscrisuri.  Dosar nr. …/…/2015 repartizat la 11.08.2015 procurorului …, 15.09.2015 ordonanța de delegare, după trei ani de la înregistrare se solicită relații, se atașează înscrisuri, iar la data de 12.09.2018 dosarul este soluționat de un alt procuror (…)  Dosar nr. …/…/2016 (înregistrat la 23.02.2015 la plângeri sub numărul …/…/2015) înregistrat ca dosar penal după 2 ani de la sesizare, începută urmărirea penală in rem la 10.10.2017.  Dosar penal nr. …/…/2014 vizează judecători de la Curtea de Apel Brașov și judecător de la Judecătoria Aleșd, urmare a unei plângeri penale la 27.10.2014, în care se reclama încălcarea atribuțiilor de serviciu în soluționarea unor cauze civile. La 15.10.2015 (după un an) se face adresa la DNA St. Alba în vederea aprecierii oportunității reunirii la dosarul nr. …/…/2015 al DNA ST Alba. La 16.03.2016 DNA St. Alba comunică faptul că s-a dispus reunirea dosarului …/…/2014 al DNA ST Brașov la dosarul nr. …/ …/2015 al ST Alba. 112 / 304  Dosar nr. …/…/2017 vizează judecători de la Judecătoria Covasna, urmare a unei sesizări penale la 23.02.2015, înregistrat la plângeri la …, repartizat procurorului …. După doi ani, procurorul de caz … întocmește referat de trecere a cauzei la penal înregistrându-se dosarul sub nr. …/…/2017. Se începe urmărirea penală in rem la 10.10.2017, și se dispune clasarea cauzei la 31.08.2018 în baza art. 16 lit. a Cpp de procuror …. Nu există la dosar ordinul de redistribuire, dosar ținut la plângeri, la …, timp de doi ani de zile.  Dosarul penal nr. …/…/2015 vizeaza procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov) și judecător din cadrul Tribunalului Brașov, format ca urmare a unei plângeri penale la 11.08.2015 pentru art. art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 cp., repartizat la 11.08.2015 procurorului …. La 15.09.2015 se emite ordonanță de delegare „în alb” pentru audiere martori, ridicare de înscrisuri, predare de documente. După trei ani de la data înregistrării, la 13.08.2018 se formulează adresă la Primăria Brașov, la Tribunalul Brașov, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, se comunică relațiile solicitate și la 12.09.2018 se dispune clasarea în temeiul art. 16 lit. a cpp. – procuror …. La dosar nu există npta de serviciu/ordinul de redistribuire, trei ani dosarul a fost lăsat în nelucrare, soluția nu se comunică magistraților vizați de plângere.  Dosarul nr. …/…/2013 a fost înregistrat la data de 20.08.2013, ca urmare a plângerii penale, și vizează presupuse fapte de corupție comise de către magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Brașov, constând în aceea că, în schimbul unor sume de bani, numiții (…) (care cunosc magistratul judecător) vor obține o soluție favorabilă în dosarul civil nr. …/…/2015, având ca obiect revendicare imobiliară cu privire la un teren situat pe raza municipiului Craiova. Dosarul a fost repartizat succesiv mai multor procurori, la data de 23.05.2014 fiind redistribuit ultima dată. Prin ordonanța din data de 17.09.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea prev. de art. 297 alin. 1 Cp rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, iar la data de 24.05.2016 s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru infracțiunile prev. de art. 289 alin. 1 Cp și art. 290 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Tot la data de 24.05.2016 s-a dispus delegarea ofițerului de poliție judiciară în vederea efectuării unor 113 / 304 acte de urmărire penală, enumerate cu titlu general (audieri martori, verificări…), iar prin ordonanța din data de 25.05.2016 s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova pentru audierea în calitate de persoană vătămată a persoanei care a făcut plângerea, fiind stabilite și întrebările la care aceasta urmează să răspundă, materialul rezultat fiind înaintat la data de 06.06.2016. În perioada noiembrie 2013 – mai 2016, cu excepția începerii/extinderii urmăririi penale, nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, dosarul rămânând în nelucrare. Prin ordonanța din data de 13.06.2016 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există.  Dosarul nr. …/…/2016 a fost înregistrat la data de 23.06.2016, ca urmare a disjungerii dispuse în dosarul nr. …/…/2015 al Serviciului Teritorial Brașov, dosar format la rândul său urmare a disjungerii dispuse prin rechizitoriul nr. …/…/2015 al Serviciului Teritorial Brașov, și vizează presupuse fapte de corupție comise de 2 persoane fără calitate specială și de către magistrat judecători (la data faptelor, membru al Consiliului Superior al Magistraturii), și judecători din cadrul Curții de Apel Brașov, constând în exercitarea influenței și/sau oferirea/darea de bani judecătorilor din completul care a judecat apelul inculpatului (…) la Curtea de Apel Brașov. La data de 03.05.2015, în dosarul nr. …/…/2015, prin ordonanță s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru infracțiunile prev. de art. 290 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 289 Cp rap la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, fapte care formează obiectul dosarului nr. …/…/2016. La dosarul nr. …/…/2016 se află copia rechizitoriului nr. …/ …/2015 și copii de pe actele de urmărire penală efectuate în dosarul nr. …/…/2015, dosar în care au fost audiați în calitate de martori judecătorii care făceau parte din completul ce judeca apelul inculpatului (…). În dosarul nr. …/…/2015 au fost solicitate și admise măsuri de supraveghere tehnică față de 2 magistrați judecători, aceștia fiind interceptați în perioada 31.08.2015 – 29.09.2015, în baza mandatelor de supraveghere tehnică nr. …/…/31.08.2015 și nr. …/…/31.08.2015. La data de 16.10.2015, magistratul judecător a fost informat cu privire la faptul că în perioada 31.08.2015 29.09.2015 comunicațiile telefonice pe care le-a realizat au fost 114 / 304 interceptate în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. …/ …/31.08.2015 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. …/2015. La data de 23.10.2015, magistratul judecător a fost informat cu privire la faptul că în perioada 31.08.2015 29.09.2015 comunicațiile telefonice pe care le-a realizat au fost interceptate în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. …/ …/31.08.2015 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. …/2015. În perioada 23.06.2016 (data înregistrării dosarului) – 27.06.2018 (data soluționării), în dosarul nr. …/…/2016 nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală. La data de 27.06.2018, prin ordonanța procurorului s-a dispus clasarea cauzei, pe considerentul că nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea (art. 16 lit. c Cpp). Împotriva soluției de clasare au formulat plângere magistrații judecători. Prin ordonanța nr. …/…/2018 din data de 07.09.2018, procurorul șef al Secției de combatere a corupției a admis plângerile și a schimbat temeiul clasării din art. 16 lit. c în art. 16 lit. a Cpp (faptele nu există).  Dosarul nr. …/…/2016 a fost înregistrat la data de 20.07.2016, ca urmare a unui denunț și vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de către magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Făgăraș, constând în aceea că, deși magistratul judecător avea mai multe procese în contradictoriul cu denunțătorul, a judecat un dosar al mamei denunțătorului, încuviințând astfel executarea silită a acesteia în baza unor acte false și cu încălcarea dispozițiilor legale. Dosarul a fost repartizat procurorului la data de 20.07.2016 și redistribuit la data de 02.07.2018. În perioada iulie 2016 – iulie 2018 nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, cu excepția începerii urmăririi penale in rem pentru infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cp, la data de 10.05.2018. În luna iulie 2018 s-a procedat la citarea persoanei vătămate și au fost solicitate și atașate înscrisuri. Prin ordonanța din data de 08.08.2018 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există, cu privire la infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cp, precum și disjungerea și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov cu privire la celelalte fapte sesizate. 115 / 304 Există însă, în contrapondere și dosare care au fost soluționate într-un termen redus:  Dosar penal nr. …/…/2017 vizează judecător de la Judecătoria Brașov format ca urmare a unei plângeri penale la 03.03.2017 pentru art. 6 din Lg. 78/2000, 291 cp., repartizat procurorului … și soluționat la data de 30.03.2017, clasare în baza art. 16 lit. a Cpp. (Soluție după 27 de zile.)  Dosar penal nr. …/…/2017 vizează procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, format ca urmare a unei sesizări penale la 13.03.2017, pentru art. art 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 Cp., prin care se reclamă săvârșirea unor presupuse fapte de abuz în serviciu cu ocazia soluționării unor dosare aflate în instrumentarea lor. În cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, iar la 15.06.2017 se dispune clasarea în baza art. 16 lit. a cpp. (Soluție după trei luni.) Nerespectarea condițiilor legale de solicitare a emitere a mandatelor de supraveghere tehnică :  Prin referatul nr. …/…/2014 din data de 17.04.2014, procurorul de caz a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Brașov emiterea unui mandat de supraveghere tehnică a unor persoane, iar prin Încheierea nr. …/17.04.2014, pronunțată în dosarul nr…./…/2014 se respinge solicitarea, motivat de faptul că măsurile de supraveghere tehnică nu vizau un magistrat, iar în cauză nu exista începerea urmăririi penale sub aspectul art. 289 C.p. pentru a justifica sesizarea Curții de Apel Brașov; dosarul viza printre altele, presupuse fapte comise de judecător din cadrul Curții de Apel Brașov. Necomunicarea soluțiilor de clasare magistraților vizați – se constată că soluțiile de clasare nu au fost comunicate magistraților vizați inclusiv în situația în care au fost audiați în cauză ca martori, având cunoștință de aspectele cercetate: de ex. soluția de clasare nr. …/…/2012 din 31.03.2014 vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Judecătoriei Brașov . Soluția se comunică persoanei vătămate și persoanelor interesate la cerere, pe cale de excepție și magistratului vizat de cercetări. 116 / 304  Dosar penal nr. …/…/2015 vizează judecător de la Curtea de Apel Brașov, format ca urmare a unei sesizări din oficiu la data de 28.08.2015, s-a început urmărirea penală in rem la 15.09.2015, pentru art. 289 CP rap. la 6,7 lit. b din Legea nr. 78/2000, audiere martor la 15.09.2015, solicitare și atașare înscrisuri de la Curtea de Apel Brașov, soluție de clasare la 12.06.2018 în temeiul art. 16 lit. b,c C.pp. Soluția se comunică la cerere persoanelor interesate. Soluția nu se comunică magistratului cercetat.  Dosar penal nr. …/…/2015 format ca urmare a unei plângeri penale, prin care se reclama săvârșirea unor fapte de corupție, vizează procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea. Se începe urmărirea penala in rem la 07.11.2016 pentru art. 132 din Lg. 78/2000, solicitare de atașare înscrisuri la 16.11.2016 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea, audiere martor denunțător la 16.11.2016. Se dispune clasarea în temeiul art. 16 lit. b CPP la 28.04.2017. Soluția nu se comunică magistratului cercetat.  Dosar penal nr. …/…/2015 vizează procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, s-a format ca urmare a unei plângeri penale la 21.07.2015, prin care se reclamă săvârșirea unor fapte de corupție de către magistrat, soluționat la 31.08.2015 prin ordonanța de clasare în baza art. 16 lit. b Cod procedură penală Soluția nu se comunică magistratului cercetat. Inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem:  Dosar penal nr. …/…/2015, vizând presupuse fapte comise de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov înregistrat la data de 11.03.2015 și soluționat prin ordonanța de clasare din data de 22.12.2015.  Dosar penal nr. …/…/2015 vizează judecător de la Tribunalul Brașov, format ca urmare a unui denunț penal la 24.09.2015, prin care se reclamă că magistratul ar fi pronunțat o soluție în dosarul civil nr. …/…/2012 cu încălcarea atribuțiunilor de serviciu. Se dispune clasarea cauzei la 29.09.2015 în baza art.16 lit. b Cpp, soluția se comunică petiționarei. Nu s-a început urmărirea penală in rem in cauză. 117 / 304 Nerespectarea condițiilor legale privind autorizarea provizorie de către procuror a unor măsuri de supraveghere tehnică, respectiv încălcarea termenului imperativ de 24 de ore prevăzut de art.141 alin.3 Cod procedură penală, prin prezentarea judecătorului de drepturi și libertăți a ordonanțelor la 3 ani și 6 luni de la emitere, nedistrugerea proceselor verbale de redare interceptări efectuate în baza ordonanțelor de autorizare cu titlu provizoriu ce au fost infirmate de judecătorul de drepturi și libertăți, neinformarea persoanelor vizate de existența unor măsuri de supraveghere tehnică:  Dosarul penal nr. …/…/2011, vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Tribunalului Covasna, a fost constituit la data de 03.03.2011 urmare sesizării de oficiu făcute pe baza datelor obținute din exploatarea Mandatului de siguranță națională nr. …/02.08.2010 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar la data de 30.01.2015, procurorul de caz a dispus prin ordonanță, autorizarea cu titlu provizoriu pe o durată de 48 de ore de la data de 30.01.2015, ora 16:30 la data de 01.02.2015 ora 16:30 a interceptării și înregistrării convorbirilor, comunicărilor – SMS, MMS și mesagerie vocală efectuate prin telefon de o persoană, precum și supravegherea audio-video sau prin fotografiere pe o durată de 48 de ore de la data de 30.01.2015, ora 16:30 la data de 01.02.2015 ora 16:30 în momentele operative a acestei persoane. De asemenea, prin ordonanța nr. …/…/2011 din 12.02.2015, procurorul de caz a dispus autorizarea cu titlu provizoriu pe o durată de 48 de ore de la data de 12.02.2015, ora 18:00 la data de 14.02.2015 ora 18:00 a interceptării și înregistrării convorbirilor, comunicărilor – SMS, MMS și mesagerie vocală efectuate prin telefon de o altă persoană, precum și supravegherea audio-video sau prin fotografiere pe o durată de 48 de ore de la data de 12.02.2015, ora 18:00 la data de 14.02.2015 ora 18:00 în momentele operative a acestei persoane. Prin referatul nr. …/…/2011 din data de 31.07.2018, procurorul de caz solicită judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Brașov infirmarea celor două ordonanțe, pe motiv că din exploatarea acestora nu au rezultat date de interes operativ. Prin Încheierea penală nr. … … din 01.08.2018, pronunțată în dosar nr. …/…/2018, instanța dispune în temeiul art. 141 alin. 1, 3 și 6 Cod procedură penală infirmarea celor două ordonanțe și 118 / 304 distrugerea mediilor de stocare reținând că „ordonanțele procurorului din data de 30.01.2015, ora 16:30 și respectiv din data de 12.02.2015, ora 18:00 trebuiau aduse în termen de cel mult 24 de ore judecătorului de drepturi și libertăți competent în vederea competent în vederea confirmării măsurilor de supraveghere tehnică. Dispozițiile care prevăd obligația procurorului de a proceda în acest sens sunt imperative și sunt cuprinse în alin. 3 al art. 141 Cod procedură penală Se constată că în prezenta cauză procurorul nu s-a supus acestor dispoziții și ordonanțele provizorii menționate nu au fost aduse spre confirmare judecătorului de drepturi și libertăți în termenul de 24 de ore de la expirarea măsurii. În aceste condiții, potrivit art. 141 alin. 6 Cod procedură penală se impune infirmarea ordonanțelor provizorii arătate cu consecința distrugerii probelor obținute în temeiul acestora.” Urmare acestei încheieri, procurorul de caz deleagă ofițerilor de poliție judiciară, prin ordonanța nr. …/…/2011 din 02.08.2018 activitatea de identificare a mediilor de stocare și a proceselorverbale de redare a convorbirilor interceptate în baza acestor ordonanțe și distrugerea acestora până la data de 03.08.2018. La data de 03.08.2018, ofițerii de poliție judiciară delegați întocmesc procesul-verbal nr. …/…/2011 privind distrugerea prin ardere în cuptorul cu microunde a suporților optici. Procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate în baza acestor ordonanțe au rămas atașate la dosarul cauzei (de ex. vol…., f….-…). Prin ordonanța nr. …/…/2011 din 06.09.2018, procurorul de caz dispune clasarea cauzei față de mai multe persoane și disjungerea și constituirea a două noi cauze penale, din care una vizând magistrații menționați, în legătură cu modalitatea de soluționare a cauzei civile nr. …/…/2011. La data de 06.09.2018, procurorul de caz dispune prin ordonanță amânarea informării persoanelor supravegheate până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzelor disjunse din dosarul penal nr. …/…/2011, fără ca în conținutul ordonanței să se refere la cei doi subiecți ai ordonanțelor din data de 30.01.2015, ora 16:30 și respectiv din data de 12.02.2015, ora 18:00 și fără ca aceste cauze disjunse să-i vizeze. Inspectorul judiciar a constatat că nu exista la data verificării dosarului, respectiv data de 16.10.2018, o astfel de informare.  Dosarul nr. …/…/2017 a fost înregistrat la data de 31.07.2017, 119 / 304 urmare a referatului din data de 26.07.2017 întocmit de un ofițer de poliție din cadrul IPJ Covasna – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice cu propunere de declinare a competenței în favoarea Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov. Dosarul a fost înaintat direct Serviciului Teritorial Brașov din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, unde a fost înregistrat sub nr. …/…/2017. Dosarul vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de magistrați judecători din cadrul Tribunalului Covasna, constând în aceea că și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, hotărând prin decizia civilă nr. …/… din data de 20.12.2007 restituirea unei suprafețe de 405,51 ha pădure, contrar probatoriului administrat și a actelor existente la dosarul cauzei. Dosarul a fost declinat și înregistrat la Serviciul Teritorial Brașov cu încălcarea dispozițiilor referitoare la sesizarea procurorului care exercită supravegherea după verificarea competenței materiale a organului de cercetare penală (art. 58 alin. 3 Cpp). Prin ordonanța din data de 27.08.2017 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că fapta nu există. Constatând că din actele dosarelor penale nr…./…/2015, …/ …/2015, …/…/2014, …/…/2015, …/…/2014, …/…/2015, …/ …/2015, …/…/2015, …/…/2013, …/…/2015, …/…/2014, …/ …/2014, …/…/2014, …/…/2014, …/…/2015, …/…/2015, …/ …/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/ …/2011, …/…/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/ …/2015, …/…/2015, …/…/2016, …/…/2017, …/…/2015, …/ …/2016, …/…/2017, …/…/2017, …/…/2017, …/…/2017 și nr…./ …/2018 nu rezultă data și modalitatea de redistribuire la alți procurori, am solicitat procurorului șef al DNA ST BRAȘOV, ordinele/ notele de serviciu privind redistribuirile acestor cauze, fiindu-mi puse la dispoziție în fotocopie Ordinul nr…./17.02.2015, Ordinul nr…./03.09.2015, Ordinul nr…./02.10.2015, Ordinul nr…./14.01.2016, Ordinul nr…./03.05.2016, Ordinul nr…./03.10.2016, Ordinul nr…./01.11.2017, Ordinul nr…./02.07.2018, prin care cauzele menționate anterior au fost redistribuite, în unele situații în mod succesiv altor procurori, motivat de fluctuația de personal la nivelul structurii teritoriale. SERVICIUL TERITORIAL CLUJ Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: 120 / 304 Lipsa de ritmicitate în efectuarea urmăririi penale corelată cu perioade de inactivitate:  Dosarul nr. …./…./2013 – înregistrat la data de 25.11.2013, vizează presupuse fapte comise de magistrat judecător din cadrul Tribunalului Satu-Mare, persoana vătămată susținând că în anul 2013, magistratul (determinat de către avocații /…/) a dispus, în mod abuziv, prin hotărâre judecătorească obligarea persoanei vătămate la plata unei sume de 1,7 milioane euro către membrii familiei (…). S-a mai susținut că executorul judecătoresc (…) a pus în executare, în condiții nelegale, hotărârea dată. La data de 28.11.2013, prin ordonanță s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară în vederea efectuării unor acte de urmărire penală, iar la data de 03.12.2013 este audiată persoana vătămată, aceasta depunând și mai multe înscrisuri. Prin ordonanța din data de 07.03.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap la art. 297 alin. 1 Cod penal și art. 303 Cod penal; art. 47 Cod penal rap. la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 rap la art. 297 alin. 1 Cod penal și art. 303 Cod penal; art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 și art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 La data de 27.04.2014 este întocmit un proces-verbal de prezentare a unui martor în vederea audierii. În perioada mai 2014 – 14.06.2016 dosarul a rămas în nelucrare. La data de 14.06.2016, prin ordonanță s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară în vederea efectuării unor acte de urmărire penală. Astfel, la data de 15.06.2016 au fost solicitate înscrisuri de la Judecătoria Cluj-Napoca și Biroul Executorului Judecătoresc, acestea fiind înaintate la data de 28.06.2016, iar în perioada 19 25.07.2016, ofițerul de poliție judiciară a procedat la audierea a 7 persoane în calitate de martor. La data de 24.10.2016, prin ordonanța procurorului s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. b și d Cod procedură penală.  Dosarul nr. …/…/2014 – vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, reclamate de persoana vătămată, aceasta susținând că magistratul judecător și executorul judecătoresc (…) și-ar fi 121 / 304 încălcat atribuțiile de serviciu, efectuând, respectiv încuviințând, în condiții nelegale, executarea silită a deciziei civile nr. …/2014 a Curții de Apel Cluj în favoarea creditoarei, fiind poprite conturile persoanei vătămate pentru recuperarea unei sume de cca 5,1 milioane euro. La data de 07.03.2014, prin ordonanță s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară în vederea efectuării unor acte de urmărire penală. Astfel, la data de 07.04.2014 au fost solicitate înscrisuri de la Biroul Executorului Judecătoresc, acestea fiind înaintate la data de 09.04.2014, iar la data de 14.04.2014, ofițerul de poliție judiciară a procedat la audierea persoanei vătămate. În perioada aprilie 2014 – mai 2015 dosarul a rămas în nelucrare. La data de 15.05.2015, au fost solicitate înscrisuri de la societatea comercială, acestea fiind înaintate la data de 16.06.2015. Dosarul a fost înregistrat la data de 05.03.2014 și soluționat la data de 23.06.2015, dispunându-se clasarea în temeiul art. 16 lit. b Cod procedură penală, precum și disjungerea și formarea unui nou dosar. În cauză, la data de 06.03.2014 a fost începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunile prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal rap. la art. 309 Cod penal și art. 47 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal rap. la art. 309 Cod penal.  Dosarul nr. …/…/2014 – vizează presupuse fapte de abuz în serviciu, luare de mită și dare de mită comise de magistratul judecător din cadrul Tribunalului Comercial Cluj și fost judecător la Tribunalul Cluj și de numitul (…), reclamate de persoana vătămată, aceasta susținând că în procedura de lichidare judiciară a SC, judecătorul a dispus mai multe acte abuzive prin care a favorizat pe (…) contra unor foloase necuvenite. S-a mai arătat că (…) este complice, facilitând cunoașterea celor două persoane și remiterea folosului necuvenit. Dosarul a fost înregistrat la data de 06.06.2014 și repartizat, la aceeași dată, procurorului șef Botezan în vederea efectuării urmăririi penale. În cauză, la data de 30.06.2014 a fost începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunile prev. de art. 289 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal. La data de 04.11.2014 și, respectiv 27.11.2014, prin ordonanța procurorului s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție 122 / 304 judiciară în vederea efectuării unor acte de urmărire penală. La data de 02.12.2014 și, respectiv, 04.12.2014 ofițerul de poliție judiciară a întocmit proces-verbal de efectuare a verificărilor dispuse prin ordonanța de delegare și de atașare a unor înscrisuri, iar la data de 05.12.2014, a procedat la audierea persoanei vătămate. La data de 05.01.2015, dosarul a fost redistribuit procurorului șef serviciu ….  Dosarul nr. …/…/2014 – vizează presupuse fapte de abuz în serviciu, luare de mită și dare de mită comise de magistrat judecător din cadrul Tribunalului Comercial Cluj și (…), reclamate de persoana vătămată, aceasta susținând că în procedura de lichidare judiciară a SC – aparținând omului de afaceri (…), judecătorul a dispus mai multe acte abuzive prin care a favorizat contra unor foloase necuvenite. Dosarul a fost înregistrat la data de 06.06.2014 și rezolutat, la aceeași dată, „procuror șef”. În cauză, la data de 30.06.2014 a fost începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunile prev. de art. 297 Cod penal, art. 289 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 290 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal. La data de 05.01.2015, dosarul a fost redistribuit procurorului șef serviciu …. La data de 13.03.2017, prin ordonanța procurorului s-a dispus reunirea dosarului nr. …/…/2014 la dosarul nr. 70/P/2014. Prin ordonanța nr. …/…/2014 din data de 15.03.2017, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există (art. 16 lit. a Cod procedură penală). În perioada 2015 – 2016 dosarul a rămas în nelucrare.  Dosarul nr. …/…/2014 – vizează presupuse fapte de abuz în serviciu reclamate de persoana vătămată ca fiind comise de magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Huedin, susținând că magistratul ar fi săvârșit un abuz în serviciu respingând acțiunea petentului, care a format obiectul dosarului nr. 525/242/2013 al Judecătoriei Huedin. Dosarul a fost înregistrat la data de 02.12.2014 și repartizat la aceeași dată procurorului de caz. În cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem. 123 / 304 În perioada decembrie 2014 – iulie 2016 dosarul a rămas în nelucrare, în luna iulie 2016 procurorul de caz solicitând hotărârea judecătorească. Prin ordonanța nr. …/…./2014 din data de 23.09.2016, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele prev. de art. 291 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal nu există (art. 16 lit. a Cod procedură penală).  Dosarul nr. …/…/2015 – vizează presupuse fapte de luare de mită, dare de mită și abuz în serviciu reclamate de persoana vătămată ca fiind comise de magistrat judecător din cadrul Tribunalului Specializat Cluj, arătând că cererea de înscriere în masa credală a fost respinsă în mod nejustificat de lichidatorul judiciar, iar în ceea ce privește creanța, contestația formulată împotriva acesteia a fost respinsă de judecătorul sindic, însă în recurs creanța pretinsă a fost înlăturată din tabelul creditorilor debitorilor. Dosarul a fost înregistrat la data de 23.01.2015 și repartizat la aceeași dată procurorului de caz. În cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem. În perioada februarie 2015 – februarie 2016 dosarul a rămas în nelucrare, la data de 15.02.2016 procurorul de caz solicitând documente referitoare la inventarierea bunurilor aflate în patrimoniul SC și stabilirea valorii acestora, înscrisurile fiind înaintate la dosar la data de 02.03.2016. În perioada martie 2016 – martie 2017 dosarul a rămas în nelucrare. Prin ordonanța nr. …/…/2015 din data de 16.03.2017, s-a dispus clasarea, precum și disjungerea și declinarea în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca. Respectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică – modalitatea de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică:  Dosarul nr. …/…/2015 la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj ca urmare a declinării dispuse în dosarul nr. …/…/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, acest din urmă dosar înregistrat ca urmare a denunțului formulat împotriva numitului (…) pentru infracțiunea de dare de mită, constând în aceea că ar fi oferit mită suma de 3000 lei agentului de poliție (…) pentru a-l favoriza într-un dosar penal. 124 / 304 La data de 29.05.2015, în dosarul nr. …/…/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal, la aceeași dată fiind dispusă efectuarea în continuare a urmării penale față de suspect. În dosarul nr. …/…/2015, față de numitul (…) și denunțător au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnică pentru 30 zile, în perioada 29.05.2015 – 27.06.2015. Prin încheierea penală nr. …/…/…/2015 din data de 29.05.2015, pronunțată în dosarul nr. …/…/2015 al Tribunalului Cluj a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și autorizate, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 29.05.2015, măsurile de supraveghere tehnică, constând în interceptarea, înregistrarea și localizarea comunicărilor telefonice efectuate de către numiții (…) și (…), precum și supravegherea audio, video sau prin fotografiere, în mediu ambiental, a activităților desfășurate de sus-numiți. La data de 18.06.2015, prin ordonanță s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj, fiind înregistrat sub nr. …/…/2015. Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a apreciat că: „…din conținutul supravegherii tehnice efectuate a rezultat că o persoană cu care numitul (…) (consilier local) a dorit și pe care a și reușit să o întâlnească, în același interes al împiedicării în orice fel a tragerii la răspundere penală a numitului (…) este numitul (…), prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin (parchet care supraveghează activitatea organului de cercetare penală în dosarul conducerii sub influența alcoolului…” La datele de 20.07.2015 și, respectiv, 05.10.2015 a fost reaudiat denunțătorul. La data de 13.10.2015, prin referatul întocmit a fost solicitată prelungirea pe o durată de 30 zile, începând cu data de 13.10.2015, a măsurilor de supraveghere tehnică dispuse autorizate prin încheierea din data de 29.05.2015. Cererea a fost adresată Curții de Apel Cluj. Prin încheierea nr. 4 din data de 13.10.2015 pronunțată în dosarul nr. …/…/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția Penală a fost dispusă prelungirea cu 30 zile a măsurii de supraveghere tehnică dispusă anterior prin încheierea nr. …/…/2015 a Tribunalului Cluj, prelungirea fiind dispusă pentru perioada 13.10.2015 – 11.11.2015, în condițiile în care măsurile de 125 / 304 supraveghere tehnică autorizate în cauză încetaseră la data de 27.06.2015. Măsura de supraveghere tehnică nu a fost solicitată/prelungită pentru prim-procuror, deși a fost prelungită de Curtea de Apel Cluj. Din situația tabelară pusă la dispoziția inspectorilor judiciari rezultă că în cauză, la data de 29.05.2015, a fost începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunea prev. de art. 289 Cod penal rap. la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000. La data de 05.10.2015, prin ordonanța procurorului s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară în vederea efectuării de verificări în legătură cu dosarul privind pe numitul (…), pentru a cărui soluționare favorabilă ar fi oferit bani polițistului de caz. La data de 13.10.2015, prin ordonanța procurorului s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară în vederea punerii în executare a măsurii de supraveghere tehnică, respectiv înregistrarea audio, video sau prin fotografiere cu privire la numitul (…), stabilindu-se că ofițerul de poliție va proceda la înregistrarea în mediu ambiental a discuțiilor care vor fi purtate între agentul de poliție (…) și (…). La dosarul cauzei există procesul-verbal întocmit de către ofițerul de poliție la data de 14.10.2018 privind înregistrarea audio-video a dialogului purtat de (…) și agentul de poliție (…). Prin ordonanța nr. …./…/2015 din data de 05.05.2015, s-a dispus clasarea cauzei față de prim-procuror pentru infracțiunea prev. de art. 289 Cod penal, pe considerentul că nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea (art. 16 lit. c Cod procedură penală), precum și disjungerea și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj cu privire la numitul (…) pentru infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal. În ceea ce privește comunicarea soluției, prin aceeași ordonanță s-a dispus că soluția nu se comunică motivat de faptul că „sesizarea derivată privind pe (n.n. magistratul procuror) a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj”. Inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem. Exemplificăm:  Dosarul nr. …/…/2015 a fost înregistrat la data de 16.09.2015, ca urmare a plângerii penale formulate de numitul (…), și vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de magistrați 126 / 304 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca și de magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, persoana vătămată reclamând faptul că aceștia și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în cauzele penale în care a fost parte. În cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem. Cauza a fost soluționată la data de 19.12.2015, dispunându-se o soluție de netrimitere în judecată.  Dosarul nr. …/…/2015 a fost înregistrat la data de 14.12.2015, ca urmare a plângerii penale formulate de persoana vătămată și vizează presupuse fapte de luare de mită și trafic de influență comise de magistrați judecători din cadrul Tribunalului Cluj – Secția Civilă pe fondul judecării apelului în cauza civilă nr. …/ …/2011. În cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem. La data de 16.12.2015, în temeiul art. 314 alin. 1 lit. a și art. 315 alin. 1 lit. a și b Cpp rap. la art. 16 alin. 1 lit. a Cpp, prin ordonanța procurorului s-a dispus clasarea cauzei, constatânduse că faptele nu există.  Dosarul nr. …/…/2016 a fost înregistrat la data de 09.02.2016 și vizează presupuse fapte de abuz în serviciu reclamate de persoana vătămată ca fiind comise de magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Năsăud, care a soluționat cauza civilă nr. …/ …/2009 având ca obiect stabilirea masei succesorale, apreciind că la instigarea apărătorului ales al numitului (…) a pronunțat o soluție cu încălcarea normelor legale, cauzându-i astfel o vătămare a intereselor sale legitime. În cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem. La data de 14.03.2016, prin ordonanța procurorului s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară în vederea audierii persoanei care a făcut sesizarea, aceasta fiind audiată la data de 15.04.2016, precum și pentru efectuarea oricăror acte necesare cauzei. La data de 16.12.2015, în temeiul art. 314 alin. 1 lit. a și art. 315 alin. 1 lit. a și b Cpp rap. la art. 16 alin. 1 lit. a Cpp, prin ordonanța procurorului s-a dispus clasarea cauzei, constatânduse că sesizarea penală vizează modul de derulare a unui proces civil în curs de desfășurare, datele și informațiile furnizate nu contribuie la confirmarea suspiciunii privind existența vreunei fapte de natură penală și nu sunt suficiente pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție. 127 / 304  Dosarul nr. …/…/2017 a fost înregistrat la data de 01.02.2017, ca urmare a plângerii penale formulate de persoana vătămată și vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de magistrați judecători din cadrul Tribunalului Cluj și de un executor judecătoresc, constând în aceea că, pe fondul procedurii executării silite și a judecării contestației la executarea silită în dosarul nr. …/…/2015 al Tribunalului Cluj, șiau exercitat atribuțiile în mod defectuos, executorul judecătoresc constatând încetarea executării silite deși debitorul nu a achitat integral debitul, iar judecătorii pronunțând o hotărâre care nu are corespondent în practica judiciară, în favoarea debitorului care a fost exonerat de plata onorariului de succes datorat creditorului (…) în baza contractului de asistență juridică. În cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem. Cauza a fost soluționată la data de 10.07.2017, dispunându-se declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, constatându-se lipsa competenței Direcției Naționale Anticorupție raportat la criteriu material al pagubei. Soluția a fost comunicată persoanei vătămate. Există însă, în contrapondere și dosare care au fost soluționate în termen rezonabil. Exemplificăm:  Dosarul nr. …/…./2014 – vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de magistrați judecători din cadrul Curții de Apel Cluj, reclamate de persoana vătămată, aceasta susținând că magistrații judecători, cu ocazia judecării unei cauze civile având ca obiect recuperare drepturi salariale pentru petentă au dispus în mod abuziv și contrar dispozițiilor, prin invocarea unor dispoziții prevăzute în norma abrogată asupra acțiunii petentei. Dosarul a fost înregistrat la data de 23.01.2014 și soluționat la data de 25.02.2014. În cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem.  Dosarul nr. …/…/2014 – vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de magistrat judecător din cadrul Tribunalului Cluj, reclamate de persoana vătămată, aceasta arătând că a înstrăinat un teren și, din cauza neînțelegerilor intervenite între părți, a solicitat revocarea contractului, urmând o serie de procese. 128 / 304 Dosarul a fost înregistrat la data de 24.01.2014 și soluționat la data de 10.02.2014. În cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem.  Dosarul nr. …/…/2014 – vizează presupuse fapte de luare de mită, dare de mită și trafic de influență comise de magistrat procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud și de magistrat judecător din cadrul Tribunalului Bistrița Năsăud, reclamate de persoana vătămată, aceasta susținând că în cursul anului 2013, magistrații ar fi fost influențați, prin acte de corupție, pentru a pronunța o anumită soluție într-o cauză aflată pe rol. Dosarul a fost înregistrat la data de 28.02.2014 și soluționat la data de 14.04.2014. În cauză, la data de 07.03.2014 a fost începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunea prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal.  Dosarul nr. …/…/2015 a fost înregistrat la data de 21.07.2015, ca urmare a plângerii penale formulate de numita…, și vizează presupuse fapte de abuz în serviciu, trafic de influență, cumpărare de influență, înșelăciune și uz de fals comise de magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Vișeu de Sus. Persoana vătămată este nemulțumită de modul în care magistratul judecător a judecat dosarul nr. …/…/2014, iar cu privire la sentința civilă nr. …/12.03.2015 arată că este nelegală și a fost dată de judecător în baza unor „aranjamente”, motiv pentru care solicită tragerea la răspundere penală a magistratului judecător și a avocatului părții adverse. În cauză, la data de 03.09.2015 a fost începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunile prev. de art. 297 Cp rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 291 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Cauza a fost soluționată la data de 19.10.2015, dispunându-se o soluție de netrimitere în judecată.  Dosarul nr. …/…./2017 a fost înregistrat la data de 08.09.2017 ca urmare a denunțului formulat de …, aceasta susținând că magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Vișeu de Sus – învestit cu soluționarea litigiului civil dintre denunțătoare și sora sa, i-ar fi promis că în schimbul sumei de 2500 euro îi va da câștig de cauză, lucru care nu s-a mai întâmplat. Mai mult, deși a solicitat restituirea sumei, nu numai că judecătorul a refuzat dar ar fi adresat amenințări familiei acesteia. 129 / 304 La data de 13.09.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 298 Cp rap. la art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu art. 5 alin. 1 Cp și art. 255 Cp anterior cu art. 5 alin. 1 Cp. La data de 27.09.2017 a fost audiat denunțătorul în calitate de martor. Cauza a fost soluționată la data de 07.11.2017, dispunându-se clasarea pe considerentul că faptele nu există. SERVICIUL TERITORIAL CONSTANȚA Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Motivare contradictorie temeiului soluției de clasare, respectiv motivarea nu justifică reținerea temeiului soluției de clasare precizat în ordonanța de clasare, ci reținerea unui alt temei de clasare, fără a pune în discuție soluția pe fond, ci doar o manieră defectuoasă de redactare a soluțiilor de clasare:  Dosar penal nr. …/…/2017 vizând presupuse fapte săvârște de judecător de supraveghere a privării de libertate din cadrul PNT Tulcea, soluționat la data de 01.08.2017 prin clasare în temeiul art. 16 lit.c) Cod procedură penală – „nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea” temei reținut în baza următoarei argumentații: „ceea ce reclamă petentul nu se înscrie în tipicitatea obiectivă a celor 2 infracțiuni, fiind mai degrabă o neînțelegere a petentului cu privire la conținutul constitutiv al acestor infracțiuni. Și tot o nemulțumire a petentului cu privire la faptul că judecătorul de supraveghere a soluționat nefavorabil cererile și contestațiile sale, nicăieri în descrierea faptelor nefiind menționați bani, bunuri sau alte foloase necuvenite obținute de către judecător.” Nerespectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică (existența ordonanțelor de amânare a informării asupra supravegherii către persoanele vizate, modalitatea de comunicare a acestor informații persoanelor vizate la finalizarea cauzei, modalitatea de arhivare a datelor obținute):  Dosar penal nr. …/…/2015 (9 vol. DUP) a fost înregistrat la data de 02.04.2015 ca urmare a sesizării din oficiu privind presupuse fapte de corupție săvârșite de persoane aflate în mediul penitenciar și de judecător din cadrul Tribunalului Constanța în 130 / 304 legătură cu soluționarea definitivă a unei cereri de liberare condiționată. În cauză, persoanele vizate au făcut obiectul unor ordonanțe provizorii de instituire a unor măsuri de supraveghere tehnică și MST -uri, inclusiv judecătorul vizat (MST nr. …/…/05.04.2015, Curtea de Apel Constanța, dosar nr. …/ …/2015), măsuri care au încetat succesiv până la data de 01.11.2015, fără ca procurorul de caz … să emită în temeiul art. 145 Cod procedură penală ordonanțe de amânare a informării persoanelor supravegheate până la terminarea urmăririi penale. La data de 17.04.2018, în temeiul art. 16 lit. a) Cod procedură penală se dispune clasarea cauzei și se iau măsuri în vederea informării peroanelor vizate asupra soluției și măsurilor de supraveghere tehnică. S-a constatat ca perioadă de inactivitate noiembrie 2015 – aprilie 2018, motivată de procurorul de caz prin prisma volumului de activitate inclusiv pe palierul funcției de conducere pe care a ocupat-o pe perioada instrumentării dosarului. S-a constatat că la dosarul cauzei nu existau dovezi privind arhivarea suporților optici rezultați în urma măsurilor de supraveghere tehnică, dar că acestea se aflau în compartimentul BDS din cadrul DNA -ST CONSTANȚA, conform practicii acestei structuri teritoriale. Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală corelată cu perioade de inactivitate:  Dosar penal nr. …/…/2016 format ca urmare a unei plângeri penale la 13.06.2016, vizează judecător și procuror (generic). La 24.06.2016 s-a început urmărirea penală in rem pentru art. 132 din Lg. 78/2000 raportat la art. 297 cp., la 19.08.2016 se dispune delegarea în vederea audierii persoanei vătămate și ridicare înscrisuri. La 18.06.2018, s-a dispus clasarea în temeiul art. 16 lit. a Cpp. În intervalul 24.06.2016-18.06.2018 dosarul a fost lăsat în nelucrare.  Dosar penal nr. …/…/2016 format ca urmare a unei plângeri penale la 20.02.2016, vizează procuror, care ar fi pretins o sumă de bani în legătură cu soluționarea unui dosar penal. S-a început urmărirea penală in rem la 03.07.2017 pentru art. 7 lit. b, art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 289 cp., dosarul fiind soluționat la data de 12.06.2018, dispunându-se clasarea în temeiul art. 16 131 / 304 lit. a, f Cpp. În intervalul 23.03.2016-12.06.2018 dosarul a fost lăsat în nelucrare. Soluția se comunică magistratului vizat de cercetări.  Dosar penal nr. …/…/2015 format ca urmare a unei plângeri penale la 03.04.2015, ordonanță de declinare de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța din 03.04.2015, vizează judecător de la Tribunalul Constanța, care cu ocazia soluționării unui dosar civil și-ar fi exercitat abuziv atribuțiile de serviciu, respingând nelegal o acțiune civilă. S-a început urmărirea penala la 10.02.2015 pentru art. 297 alin. 1 Cp. și s-a dispus schimbarea încadrării juridice prin ordonanța din 11.05.2017 în art. 132 din Lg. 78/2000 raportat la art. 297 Cp. Sau atașat înscrisuri de la Tribunalul Constanța, s-au atașat declarații de avere ale magistratului, iar la data de 11.07.2017 se sispune clasarea în baza art. 16 lit. a Cpp. În intervalul 14.04.2015-11.07.2017, dosarul a fost lăsat în nelucrare. Inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem:  Dosar penal nr. …/…/2016 format ca urmare a unei sesizări penale la 23.03.2015 la PCA Constanța, declinat prin ordonanța din 22.04.2016, vizează judecători de la Tribunalul Constanța, care ar fi primit bani sau alte foloase ptr. a pronunța o soluție favorabilă într-un dosar civil, s-au atașat înscrisuri de la Tribunalul Constanța, proces verbal de citare parte vătămată la 30.06.2016, se dă ordonanță de clasare în baza art. 16 lit. a,b Cpp. la 15.03.2017, ptr. art.6,7 din Lg.78/2000 rap. la art. 289 alin.1 C penal. Nu există ordonanța de delegare efectuare acte de urmărire penală, nu există ordonanța de începere a urmăririi penale in rem. SERVICIUL TERITORIAL CRAIOVA Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Necomunicarea soluțiilor de clasare magistraților vizați de cercetări, precum și a măsurilor de supraveghere tehnică dispuse față de aceștia.  Dosar penal nr. …/…/2013, format ca urmare a unui denunț penal la 30.01.2013, vizează procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea, care în perioada februarie-iunie 2013, ar fi pretins denunțătorului produse alimentare, pentru a soluționa favorabil un dosar în care acesta din urmă era cercetat. 132 / 304 S-a solicitat și obținut de la Curtea de Apel Craiova autorizarea interceptării și înregistrării de convorbiri și imagini privind pe procuror și persoanele cu care intră în contact în activitatea infracțională, precum și autorizarea înregistrărilor audio-video, în mediul ambiental inclusiv in biroul procurorului, fiind emisă autorizația nr. …/01.02.2013 pentru o perioada de 30 zile, prelungită cu încă 60 zile până la 30.04.2013 inclusiv. S-a audiat martorul denunțător și la 08.04.2016 s-a dispus clasarea cauzei in temeiul art. 16 lit. a Cpp. Soluția nu se comunică procurorului vizat de cercetări.  Dosar penal nr. …/…/2013, format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 19.02.2013, vizează procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, care ar fi întreprins demersuri pentru deturnarea în interes personal a actului de justiție prin fapte subsumate fenomenului de corupție. Din conținutul actului de sesizare existau indicii potrivit cărora procurorul acționa pentru exonerarea de răspundere penală a unor persoane învinuite în dosarele care îi erau repartizate spre soluționare, urmare a cointeresării materiale de către acestea. S-a solicitat de la Curtea de Apel Craiova eliberarea unei autorizații pentru interceptarea si înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor de către magistratul procuror, sub nr. … din 20.02.2013 prelungită prin autorizațiile nr. … din 18.03.2013 respectiv nr. … din 19.04.2013. Din exploatarea autorizațiilor în cauză s-a constatat că aspectele sesizate nu sau confirmat, sens în care prin rezoluția din 24.01.2014 s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză. Soluția nu se comunică și nici interceptările dispuse pe magistrat.  Dosar penal nr. …/…/2017 format ca urmare a unei sesizări din oficiu, având la bază o sesizare anonimă la 03.11.2016, vizează judecător sindic de la Tribunalul Dolj, care în calitatea sa ar fi admis cererea unui lichidator judiciar într-un dosar aflat în instrumentare, menționând în cuprinsul sentinței civile nr. … din 04.04.2016 că nu există bunuri în averea debitorului care să poată fi valorificate, aspect care nu corespundea realității. S-a dispus începerea urmăririi penale in rem la 19.07.2017 cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 2 din Lg. 78/2000. Neexistând niciun indiciu privind urmărirea obținerii 133 / 304 unui folos necuvenit de către magistratul judecător, prin ordonanța din 31.07.2018 s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art.16 lit a CPP. Soluția nu se comunică.  Dosar penal nr. …/…/2015 format ca urmare a unui denunț penal la 07.04.2015, vizează procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia, în legătură cu pretinse fapte de corupție săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Martorul denunțător susține ca în intervalul aprilie-iunie 2014, ar fi dat suma de 4.000 lei magistratului procuror, pentru ca acesta sa dispună o soluție favorabilă în dosarul în care era cercetat. S-a dispus începerea urmăririi penale in rem la 07.04.2015, pentru art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 C.penal, în vederea probării infracțiunilor de corupție în perioada 21.04.2015-23.04.2015, respectiv 27.05.2015-23.06.2015, s-a dispus supravegherea tehnică a procurorului. Nu au existat indicii privind pretinderea si primirea sumei de bani de către procurorul vizat, din probele administrate în dosar, inclusiv activitățile de supraveghere tehnică infirmând aspectele sesizate. Astfel prin ordonanța din 24.02.2016 in temeiul art.16 lit.a CPP s-a dispus clasarea cauzei. Soluția nu se comunică magistratului vizat de cercetări și nici faptul că a fost interceptat. Nu există la dosar ordonanța de amânare a informării privind interceptările. SERVICIUL TERITORIAL GALAȚI Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală, corelată cu perioade de inactivitate:  Dosar penal nr. …/…/2010, înregistrat la data de 02.07.2010, ca urmare a unei sesizări din oficiu vizând presupusa săv.a infr. prev.de art. 254, 255, 256 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C.p. de către judecători din cadrul Judecătoriei Galați, repartizat la doi procurori în echipă, soluționat la data de 14.03.2014 prin clasare în temeiul art. 16 lit. a) Cod procedură penală, lăsat în nelucrare în perioadele 02.07.2010-25.10.2011 (când se 134 / 304 întocmește un proces-verbal de verificări), și 25.10.201114.03.2014. Respectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică - modalitatea de exploatare a datelor obținute, existența ordonanțelor de amânare a informării asupra supravegherii către persoanele vizate, modalitatea de comunicare a acestor informații persoanelor vizate la finalizarea cauzei, modalitatea de arhivare a datelor obținute:  Dosar penal nr. …/…/2009 a fost constituit ca urmare a două procese-verbale de sesizare din oficiu din data de 07.04.2009 privind presupusa săvârșire a infr. prev. de art. 254, 257 C.p. de către judecători din cadrul Tribunalului Vrancea, redistribuit succesiv la doi procurori, fiind în lucru la procuror … o perioada de 5 ani de la data de 04.02.2009 la 03.02.2014. La data de 05.02.2009, procurorul de caz emite ordonanță provizorie de interceptare și înregistrare audio-video cu titlu provizoriu pentru o perioadă de 48 de ore, în mediu ambiental a convorbirilor, comunicărilor, imaginilor, localizării și urmăririi prin GPS față de judecători și alte 4 persoane. Prin Încheierea din 09.02.2009, pronunțată în dosarul nr…./…/2009 Curtea de Apel Galați a confirmat ordonanța procurorului și a emis autorizația de interceptare nr. 1/2009 în temeiul art. 911 V.Cod procedură penală pe o durată de 28 de zile, vizând interceptarea și înregistrarea audiovideo, în mediu ambiental, a convorbirilor, comunicărilor, imaginilor, localizării și urmăririi prin GPS față de judecători, respectiv în perioada 07.02.2009-07.03.2009 (în realitate se constată că sunt de fapt 30 de zile). La data de 10.02.2009, procurorul de caz a solicitat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de judecători și alte două persoane, solicitare admisă de Curtea de Apel Galați parțial, exclusiv cu privire doar la unul dintre judecători și o altă persoană. Prin încheierea din data de 11.03.2009, pronunțată în dosarul nr. …/…/2009, Curtea de Apel Galați dispune prelungirea cu 30 de zile a interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice efectuate de judecător și o altă persoană, respectiv în perioada 11.03.2009-09.04.2009, emițând autorizația nr. …/11.03.2009, respingând solicitarea de autorizare față de cel de-al doilea judecător. 135 / 304 Din adresa aflată la fila 51 din dosar rezultă că autorizațiile emise în cauză de către instanță au fost puse în aplicare de SRI - UM … București, în baza protocolului de cooperare SRI - PÎCCJ nr. …/… din 04.02.2009. La data de 03.12.2014 sunt întocmite procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate. Din conținutul ordonanței de clasare nr. …/…/2009 din data de 09.01.2015 rezultă că au fost avute în vedere la pronunțarea soluției exclusiv datele rezultate din interceptările efectuate și datele rezultate din verificările asupra dosarelor de instanță nr. …/…/2007, nr. …/…/2008 și nr. …/…/2007 aflate pe rolul Judecătoriei Focșani, în care se presupunea că judecătorul vizat ar fi dat soluții favorabile în schimbul sumei de 300.000 euro, urmare traficării influenței de către celălalt judecător vizat de sesizarea din oficiu. Soluția nu a fost comunicată magistraților vizați sub motivația: „Soluția nu se comunică, sesizarea fiind efectuată din oficiu” Verificând dosarul cauzei, inspectorii au constatat că nu există dovezi privind arhivarea suporților optici și informarea persoanelor supravegheate despre măsurile restrictive luate împotriva lor. De asemenea, față de constatări se apreciază ca sunt elemente, care în raport de dosarele de instanță - nr. …/ …/2007, nr. …/…/2008 și nr. …/…/200, să pună în discuție dacă judecătorii investiți cu soluționarea cauzelor au fost vizați de eventuale elemente de presiune pe parcursul soluționării acestora. Respectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică - modalitatea de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, modalitatea de exploatare a datelor obținute, existența ordonanțelor de amânare a informării asupra supravegherii către persoanele vizate, modalitatea de comunicare a acestor informații persoanelor vizate la finalizarea cauzei, modalitatea de arhivare a datelor obținute:  Dosar penal nr. …/…/2014 a fost constituit la data de 15.12.2014 ca urmare a plângerii penale formulate sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de trafic de influență presupus a fi fost săvârșite 136 / 304 de avocat din cadrul Baroului Vrancea, care pretindea că are influență asupra unor magistrați judecători din cadrul Tribunalului Vrancea și Curții de Apel Galați, și procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, Parcehtul de pe lângă Tribunalul Galați și Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, în legătură cu dosarele nr. …/…/2014, nr. …/ …/2014, nr…./…/2015, nr. …/…/2014 și nr. …/…/2014. Dosarul s-a aflat în instrumentarea a doi procurori: … și …. La data de 09.09.2015 se dispune prin ordonanță începerea urmăririi penale in rem pentru art. 291 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. În cauză au fost solicitate și obținute MST – uri față de rudele magistraților vizați, cu titlu exemplificativ MST nr. …/24.12.2015 (sora judecătorului vizat), MST nr…./24.12.2015 (soțul procurorului vizat), MST nr…./07.12.2015(soțul procurorului vizat), care au fost prelungite succesiv. De asemenea au fost emise față de magistrați: MST nr. …/19.01.2016 privind tranzacțiile financiare ale procurorului, urmare încheierii din data de 19.01.2016, pronunțate în dosarul nr. …/…/2016, MST nr…./04.03.2016 în dosar nr. …/…/2016, care prelungește MST nr. …/08.02.2016 în dosar nr. …/…/2016, față de procuror vizând interceptarea convorbirilor telefonice ale acestuia, precum și localizarea prin intermediul postului telefonic, neexistând la data de 06.03.2017 MST-uri în executare față de magistrați. Se constată că au fost solicitate și emise MST-uri vizând interceptarea convorbirilor telefonice a unor persoane neidentificate: MST nr. …, …, …, …/…/19.01.2016, în dosar nr. …/…/2016. La data de 06.03.2017 a fost dispusă prin ordonanța nr. …/…/2014 amânarea informării altor persoane decât magistrați despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința acestora. Executarea MST-urilor a fost asigurată succesiv de SRI – UM … Focșani, ca beneficiar principal, și UM – … Brăila, ca beneficiar secundar și de DNA –SERVICIUL TEHNIC din data de 14.03.2016. La data de 06.06.2017, procurorul de caz dispune declinarea competenței de soluționare în favoarea DIICOT Structura Centrală în vederea reunirii la dosarul penal nr…./…/ …/2016. Din verificările efectuate au rezultat următoarele: - nu există la urma dosarului dovezi de punere în executare a MST-urilor dispuse față de magistrați; 137 / 304 - nu există dovezi privind amânarea informării magistraților despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința acestora; - nu există dovezi de transmitere a suporților optici către DIICOT. De asemenea, față de constatări se apreciază ca sunt elemente, care în raport de dosarele de instanță dosarele nr. …/…/2014, nr. …/…/2014, nr. …/…/2015, nr. …/…/2014, nr. …/…/2014, să pună în discuție dacă judecătorii investiți cu soluționarea cauzelor au fost vizați de eventuale elemente de presiune pe parcursul soluționării acestora. SERVICIUL TERITORIAL IAȘI Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală:  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte denunțate comise de judecător din cadrul Judecătoriei Bârlad, în legătură cu soluționarea propunerii de arestare preventivă nr. …/…/2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad la data de 07.01.2016, soluționat prin clasare în temeiul art. 16 lit. a) Cod procedură penală la data de 03.08.2018, aflat de la data înregistrării, respectiv 13.01.2016 în instrumentarea procurorului …. La data de 14.01.2016 în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 48 C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 284 C.p. În cauză au fost obținute MST față de magistrat în perioada 18.01.2016-16.03.2016, iar la data de 19.01.2016 se solicită Direcției Județene de Informații Vaslui obținerea datelor de trafic (f…. DUP). La data de 14.01.2016 se audiază denunțătoare și un martor. Datele exploatate urmare MST nu au confirmat alegațiile. Inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem:  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, soluționat prin clasare la data de 19.08.2016 printre altele și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 291, 321 și art. 323C.p pentru care nu se începuse la data de 14.07.2016 urmărirea penală. 138 / 304  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Judecătoriei Iași, soluționat prin clasare la data de 09.08.2016, în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală fără ca în cauză să se fi început urmărirea penală. SERVICIUL TERITORIAL ORADEA Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Nerespectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică (modalitatea de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică):  Dosar penal nr. …/…/2015 - 15 volume UP a fost finalizat prin rechizitoriu la data de 02.02.2016 și vizează fapte de corupție comise printre alții de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș. Dosarul a fost repartizat domnului procuror șef serviciu … și domnului procuror …. În cursul urmăririi penale, s-a apreciat necesară strângerea unor probe, constând în acte contabile de la anumite societăți comerciale(facturi fiscale, chitanțe, devize de mărfuri) care ar fi dovedit remiterea unor mărfuri ca foloase necuvenite unuia dintre procurorii vizați, în schimbul unor soluții favorabile. În acest sens, procurorul șef … solicită ANAF - Direcția Generală Antifraudă Fiscală la data de 14.10.2015 efectuarea unor controale la sediile SC și SC având ca următoare obiective: „identificarea contractelor, facturilor și documentelor de plată aferente, privind cumpărarea de materiale de construcții și prestări servicii, în perioada 2009 - prezent, de la societatea în cauză de către (n.n. procuror)/.../”. Se constată că perioada la care se solicită să se refere controlul depășește termenul de prescripție a datoriei fiscale bugetare, de 5 ani, controlul fiind solicitat pe o perioadă de 6 ani retroactiv. La data de 28.10.2015, ANAF - Direcția Generală Antifraudă Fiscală comunică că la data de 23.10.2015 a efectuat controalele solicitate, atașând rapoartele de control respective, împreună cu actele contabile relevante ridicate, acestea fiind folosite ca probe în procesul penal (vol…. DUP, f…-…). Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, sub nr. …/…/2016. La data de 19.01.2017, judecătorul fondului solicită DNA ST ORADEA (jud. …) lămuriri privind modalitatea de exploatare a MST obținute și anume „dacă au existat alte rezultate ale supravegherii tehnice, care au fost apreciate ca procurorul de 139 / 304 caz ca nefiind pertinente, concludente și utile cauzei precum și dacă, în ipoteza în care există asemenea procedee probatorii, rezultate din supravegherea tehnică nu fac obiectul altor cauze aflate în curs de urmărire penală la DNA”. S-au solicitat de asemenea „copii ale mijloacelor de probă administrate în dosarul nr. …/…/2012, certificate cu originalul.” Adresa a fost înregistrată la 20.01.2017 la urma dosarului nr. …/…./2015 și poartă următoarele mențiuni olografe: „Există și alte materiale rezultate în urma supravegherii tehnice care au fost apreciate de procurorul de caz ca nefiind pertinente, concludente și utile cauzei - disjuns …/…/2015. De vorbit cu șefu …/…/2012. ” La data de 25.01.2017 se comunică instanței sub semnătura procurorului șef serviciu … că „în dosarul penal nr. …/…/2015 al DNA ST Oradea privind pe (…) există și alte materiale rezultate în urma supravegherii tehnice care au fost apreciate de procurorul de caz ca nefiind pertinente, concludente și utile cauzei, acestea nefiind folosite în alte cauze.” Se trimite „în copie conformă cu originalul, dosarul penal nr. …/…/2012 privind pe (…).” La data de 11.09.2015, dată la care s-a și început urmărirea penală in rem, procurorul de caz … solicită judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Oradea autorizarea solicitării de la furnizorii de servicii de comunicații electronice a listingurilor tuturor convorbirilor(date, voce, SMS, MMS), care au fost inițiate sau recepționate în perioada 01.06.2013-30.01.2014 de la posturile telefonice utilizate de numita (…) și de procurorul vizat. Prin încheierea nr. …/11.09.2015, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Oradea respinge solicitarea reținând că urmare Deciziei CCR nr. …/2014 cu privire la constituționalitatea Legii nr. 82/2012, publicată în M.Of. nr. …/04.09.2014, „organele judiciare și cele cu atribuții în domeniul siguranței naționale nu mai au acces la datele care au fost reținute și stocate deja în baza Directivei 2006/24/CE și a Legii nr.82/2012 în vederea utilizării lor în cadrul activităților definite de art. 1 alin. 1 din Legea nr. 82/2012. Întrucât nu s-a intervenit legislativ, în condițiile inexistenței unei legi care să reglementeze procedura reținerii și stocării datelor, art. 152 Cod procedură penală rămâne fără aplicabilitate practică, acest text urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o nouă lege referitoare la reținerea datelor.” 140 / 304 - Nerespectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică (modalitatea de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, desemnarea organului de executare a mandatelor emise, modalitatea de exploatare a datelor obținute, existența ordonanțelor de amânare a informării asupra supravegherii către persoanele vizate, modalitatea de comunicare a acestor informații persoanelor vizate la finalizarea cauzei, modalitatea de arhivare a datelor obținute):  Dosar penal nr. …/…/2013 – 41 vol.UP, peste 30.000 file, a fost înregistrat la data de 21.03.2013 ca urmare a procesului-verbal de sesizare din oficiu al DGA Bihor, dosarul fiind repartizat domnului procuror …, iar din data de 28.03.2017 domnului procuror … și vizează printre altele, presupuse fapte de luare de mită de către judecători din cadrul Tribunalului Bihor, constând în soluționarea nelegală a unor cauze civile privind contestații împotriva unor taxe de înmatriculare auto. În cauză s-a dispus soluție de clasare la data de 24.08.2018, în temeiul art.16 lit.b) Cod procedură penală față de magistrații vizați și mai multe persoane, disjungere pentru alte persoane fără calitate. La acest dosar au fost conexate dosarele penale nr. …/ …/2013 și nr. …/…/2014, iar la datele de 30.01.2018 și 12.02.2018 prin ordonanțe s-a dispus continuarea urmăririi penale față de suspecți. În cauză au fost emise autorizații de interceptare vizând persoane fără calitatea de magistrat, în condițiile vechiului Cod de procedură penală de un judecător de la Tribunalul Bihor, respectiv Autorizațiile nr. … și nr. …/22.03.2013 date în dosarul nr. …/…/2013 (vol… DUP), Autorizația nr. …/28.03.2013 dată în dosarul nr. …/…/2013 (vol…. DUP), Autorizațiile nr. …, …/04.04.2013 date în dosarul nr. …/…/2013 (vol…. DUP), Autorizațiile nr. …,…/08.05.2013 date în dosarul nr. …/…/2013 (vol…. DUP) și de un judecător de la Curtea de Apel Oradea, respectiv Autorizațiile nr. …,…/11.04.2013 date în dosarul nr. …/ …/2013 (vol…. DUP), Autorizațiile nr. …,…/08.04.2013 date în dosarul nr. …/…/2013 (vol…. DUP), în care este desemnat ca organ de executare SRI – Direcția Județeană Bihor fie singur, fie în colaborare cu DNA ST Oradea sau cu operatorii de telefonie mobilă. La data 11.10.2017, Curtea de Apel Oradea prin încheierea penală nr. … pronunțată în dosarul nr. …/…/2017 respinge solicitarea autorizării obținerii de la furnizorii 141 / 304 de servicii de comunicații electronice a listingurilor tuturor convorbirilor (date, voce, SMS, MMS) – vol…. DUP, f….…, reținând că „... în condițiile în care în prezenta cauză procurorul a solicitat încuviințarea transmiterii unor date ce au fost reținute sau puse la dispoziția organelor judiciare în conformitate cu Legea nr.82/2012 declarată neconstituțională și care/.../nu rezultă să se regăsească în situațiile de excepție/.../, singura soluție legală cu privire la cererea formulată de procuror nu poate fi decât cea a respingerii ei. A considera că datele reținute în temeiul unor dispoziții declarate ulterior neconstituționale ar putea fi obținute de organele de urmărire penală prin raportare la noul cadru normativ ar determina lipsirea de efecte juridice a Deciziei CCR nr. …/2014. De altfel, chiar dacă s-ar aprecia contrariul, având în vedere perioada pentru care au fost solicitate datele de trafic (1 septembrie 2012-1 mai 2013) termenul de păstrare prevăzut chiar de actuala legislație a fost depășit (n.n. 3 ani)”. La data de 07.02.2017 se dispune prin ordonanță amânarea informării persoanelor supravegheate până la finalizarea urmăririi penale. La data de 05.09.2013 se comunică judecătorului vizat că discuțiile în mediul ambiental purtate de acesta și un grefier în cadrul Tribunalului Bihor nu au fost redate până la acea dată. (vol…. DUP, f….) Din verificări au mai rezultat următoarele: - Față de conținutul adresei din data de 05.09.2013, nu se poate stabili dacă au fost solicitate autorizații sau MST față de magistrații vizați și nici perioada în care aceștia au fost interceptați, de asemenea nu există redări ale convorbirilor eventual interceptate; - Nu există la dosar comunicarea existenței unor măsuri de supraveghere față de persoanele în raport de faptele cărora s-a pronunțat la data de 24.08.2018 soluție de clasare și care au fost supuse unor astfel de măsuri; - Existența unor mențiuni necredibile privind data întocmirii unor acte de urmărire penală, în raport de volumul informațiilor prelucrate: peste 85 de proceseverbale de redare întocmite de subcomisar poliție …. la data de 26.02.2018, ce au fiecare în parte un număr de 2 (în mai puțin de 25% din procesele – verbale întocmite) până la 8 pagini; - Exploatarea în anul 2018 a informațiilor obținute ca urmare a punerii în executare a autorizațiilor de 142 / 304 interceptare obținute în anul 2013 (procesele verbale de redare din 26.02.2018); Lipsa de ritmicitate a actelor de urmărire penală corelată cu perioade lungi de inactivitate: perioade intense: 2013, sfârșitul anului 2017 - 2018, perioadă de inactivitate: 2014-2017; Magistrații devin suspecți în cauză înainte de exploatarea datelor obținute ca urmare a autorizațiilor de interceptare a altor persoane, în condițiile în care temeiul faptic al emiterii autorizațiilor de interceptare a altor persoane era obținerea unor date privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către magistrați; Nu există dovezi privind stocarea suporților optici în privința interceptărilor persoanelor față de care s-a dispus o soluție de clasare.  Dosar nr. …/…./2016 format ca urmare unei sesizări din oficiu. La data de 19.11.2014 procuror …. din cadrul DNA Structura Centrala, „analizând conținutul lucrărilor înregistrate la Serviciul Informații Clasificate”, s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare este înregistrat dosarul nr. …/…/2013 având ca obiect comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu în legătura cu modalitatea de executare a unui contract de achiziții publice. La data de 08.12.2013, procurorul care instrumenta dosarul penal nr. …/…/2013 a dispus efectuarea unei constatări tehnico – științifice. În acest context, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea și procurorul șef secție din cadrul aceluiași parchet, au exercitat constant presiuni atât asupra procurorului care instrumenta dosarul penal menționat, cât și asupra prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare, pentru a-i determina să renunțe la cercetările efectuate, sau pentru ca acest dosar să fie instrumentat de un alt procuror. Inițial, aceste presiuni s-au manifestat sub forma solicitării de copii de pe dosar, precum și a invocării în ședințe de lucru a unor presupuse nereguli în instrumentarea acestui dosar. Ulterior la 05.09.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a refuzat să aprobe plata raportului de constatare tehnico-științifica dispus de procurorul de caz. La 06.10.2014 la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, prim-procurorul 143 / 304 Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare a infirmat rezoluția de dispunere a constatării tehnico - științifice. Din datele existente, rezultă că omul de afaceri (…) cel care executa contractul de achiziții publice, era un apropiat al președintelui PSD Satu Mare, în anturajul acestuia se afla procurorul șef Secție penală în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, persoană apropiată procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cel care ar fi exercitat presiunile expuse mai sus asupra procurorului de caz. S-a început urmărirea penală la 19.11.2014 la DNA Structura Centrală, în dosarul nr. …/…/2014. La data de 26.01.2016, dosarul a fost trimis la Serviciul Teritorial Oradea din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, unde a fost înregistrat sub nr. …/…/2016 și repartizat procurorului …. Redistribuirea dosarului nr. …/…/2014 de la Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală, la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Terotorial Oradea, s-a făcut conform ordinului rezolutiv al procurorului șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, …. În cauză, s-a emis ordonanța de clasare la 06.03.2017 în temeiul art. 16 lit. a, b cpp., soluția nu s-a comunicat magistraților vizați de cercetări. Comunicările privind soluția dispusă și interceptările s-au realizat după 1.6 ani, la dosar nu există ordonanța de amânare a informării privind interceptarea magistraților. Procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a fost subiectul a patru mandate de supraveghere tehnică emise de Curtea de Apel București, Secția I Penală în perioadele: 19.11.2014 - 18.12.2014; 19.12.2014 - 17.01.2015; 18.01.2015 - 16.02.2015; 16. 02.2015 - 17.03.2015; Procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare a fost subiectul a patru mandate de supraveghere tehnică emise de Curtea de Apel București, Secția I penală în perioadele: 19.11.2014 - 18.12.2014; 19.12.2014 - 17.01.2015; 18.01.2015 - 16.02.2015; 16. 02.2015 - 17.03.2015; Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a fost subiectul a patru mandate de supraveghere tehnică emise de Curtea de Apel București – Secția I penală în perioadele: 19.11.2014 - 18.12.2014; 19.12.2014 - 17.01.2015; 18.01.2015 - 16.02.2015; 16. 02.2015 - 17.03.2015; 144 / 304 Un alt procuror, pensionar la data instrumentării dosarului, a fost subiectul a patru mandate de supraveghere tehnica emise de Curtea de Apel București . La dosarul cauzei au fost identificate mai multe adrese ale Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală Serviciul Tehnic, toate sub semnătura procurorului șef direcție …, prin care se solicita ca traficul rezultat în urma punerii în aplicare a Încheierii și autorizației instanței să fie înaintat săptămânal, în vederea efectuării în condiții optime a urmăririi penale și se desemnează în calitate de BENEFICIARI SECUNDARI ai interceptărilor dispuse – U.M. … BUCURESTI și - U.M. … Satu Mare din cadrul SRI. Tot la dosarul cauzei a fost identificată la fila 75, adresa din 19.11.2014 a procurorului șef direcție … către SRI – U.M. … Satu Mare prin care, în temeiul competențelor legale și al Protocolului de cooperare dintre Serviciul Român de Informații și PÎCCJ nr. …/2009, se solicita cooperarea pentru desfășurarea unor activități comune privind acordarea de sprijin tehnic și analitic pentru verificarea și completarea informațiilor obținute în cauza care face obiectul dosarului penal nr. …/…/2014 al Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală. Soluția de clasare dispusă de procurorul … la data de 06.03.2017 este nemotivată în fapt, are inserat doar conținutul procesului-verbal de sesizare din oficiu, din probațiunea administrată (în special măsuri de supraveghere tehnică), nu au existat elemente probatorii care să conducă la dovedirea infracțiunilor pentru care s-a început urmărirea penală, astfel că se va dispune clasarea cauzei, menționează procurorul de caz. Comunicarea măsurilor de supraveghere tehnică către magistrații vizați, s-a realizat după 1,6 ani de la data soluționării cauzei, încălcându-se prevederile art. 145 alin. 1, 3 C.p.p, cu privire la informarea persoanei supravegheate.  Dosarul nr. …/…/2013 a fost înregistrat la data de 11.03.2013, ca urmare a procesului-verbal de sesizare din oficiu din data de 11.03.2013 întocmit de procurorul șef birou …, reținându-se că „…există date și informații referitoare la implicarea unui judecător de la Curtea de Apel Oradea, Secția Penală și un avocat în cadrul Baroului Bihor, în săvârșirea unor fapte de corupție …”- luare de mită și, respectiv trafic de influență și instigare la luare de mită, constând în aceea că 145 / 304 „făptuitorul (…), judecător în cadrul Secției Penale a Curții de Apel Oradea primește diferire sume de bani atât direct cât și prin persoane interpuse, cu care se află în relații apropiate (cum ar fi judecătorul (…) din cadrul aceleași secții a Curții de Apel Oradea, ori avocatul din cadrul Baroului Bihor) pentru pronunțarea unor hotărâri judecătorești favorabile justițiabililor implicați în dosare penale aflate pe rolul Curții de Apel Oradea și repartizate completului de judecată din care magistratul face parte. (…)” La aceeași dată, dosarul a fost repartizat procurorului …, care prin ordonanțele din data de 11.03.2013 și 20.03.2013 a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară, respectiv a ofițerilor și agenților cu atribuții de poliție judiciară din cadrul DGA – SJA Bihor, în vederea efectuării unor activități, la data de 03.06.2013 fiind înaintate actele efectuate în baza ordonanței de delegare, respectiv declarațiile (olograf) a patru persoane. Prin referatul din data de 12.03.2013, procurorul de caz a solicitat, în temeiul art. 911 alin. 1 și 2 și urm. Cpp (anterior) și art. 914 Cpp (anterior), autorizarea interceptării și înregistrării, pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la 12.03.2013 până la data de 10.04.2013 a tuturor comunicațiilor telefonice efectuate de la/către numerele de apel utilizate de judecător, avocat, ș.a., precum și autorizarea efectuării de înregistrări audio-video în mediul ambiental și de imagini, pe momente operative, pentru aceeași perioadă, cu privire la activitatea desfășurată de către aceștia și a întâlnirilor acestora cu diferite persoane, cât și a discuțiilor purtate de în mediul ambiental. În același referat, s-a menționat: - interceptările și înregistrările dispuse mai sus vor fi efectuate de către Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Bihor – în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă; - redarea convorbirilor și exploatarea materialelor va fi efectuată de către Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Bihor; - înregistrările audio-video în mediul ambiental și de imagini dispuse și redarea discuțiilor înregistrate vor fi efectuate de către Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Bihor. Prin încheierea penală nr. …/…/2013 din data de 12.03.2013, pronunțată în dosarul nr. …/…/2013 al Curții de Apel Oradea s-a dispus autorizarea măsurilor solicitate. Au fost emise Autorizațiile nr. … din data de 12.03.2013, privind interceptarea și înregistrarea comunicațiilor și nr. … din 146 / 304 data de 12.03.2013 privind autorizarea efectuării de înregistrări audio-video în mediul ambiental și de imagini, pe momente operative. În perioada martie 2013 – februarie 2014 dosarul a rămas în nelucrare. La data de 07.02.2014, prin ordonanța procurorului s-a dispus amânarea efectuării informării despre măsurile de supraveghere tehnică. La data de 12.05.2014 a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 47 Cp rap. la art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 291 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. La aceeași dată s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea în vederea efectuării unor acte de urmărire penală, menționate cu caracter general (solicitări de date și efectuarea de verificări la diferite organe sau instituții publice ori private, ridicări de acte și înscrisuri, audieri de martori, etc.), în cauză, la datele de 03 și 14.07.2014 fiind audiați 3 martori și atașate înscrisuri (hotărâri judecătorești), La data de 15.07.2014, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există (art. 16 lit. a Cpp), fiind comunicate măsurile de supraveghere tehnică persoanelor vizate de acestea.  Dosarul nr. …/…/2014 a fost înregistrat la data de 30.04.2014, ca urmare a denunțului formulat, prin care se sesiza faptul că prin intermediul unui avocat, care și-ar fi traficat influența, un magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Beiuș a pretins suma de câte 2.000 lei de la mai multe persoane pentru a pronunța o soluție favorabilă într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Beiuș, dosar ce privește persoane care au obținut pe nedrept pensii. La denunț au fost anexate înscrisuri din dosarul nr. …/…/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș. Prin ordonanța din data de 05.05.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile de trafic de influență - prev. de art. 291 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, luare de mită – prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și cumpărare de influență - prev. de art. 292 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. La data de 05.05.2014, prin referatul întocmit procurorul de caz a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Oradea, în temeiul art. 138 lit. a Cpp, art. 139 Cpp 147 / 304 și art. 140 alin. 1 și 2 Cpp, să dispună supravegherea tehnică, pe o perioadă de 30 zile începând cu data de 06.05.2014 până la 04.06.2014, constând în interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță efectuate de la/către numerele de apel utilizate de făptuitori (avocat și judecător), sau de alte persoane. Prin încheierea nr. … din data de 05.05.2014, pronunțată în dosarul nr. …/…/2014 al Curții de Apel Oradea, a fost admisă cererea formulată de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea și autorizată pe o durată de 30 zile, începând cu data de 06.05.2014 până la 04.06.2014, supravegherea tehnică, constând în interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță efectuate de la/către numerele de apel utilizate de făptuitori, sau de alte persoane, fiind emis mandatul de supraveghere tehnică nr. …/05.05.2014. La aceeași dată, procurorul de caz a dispus prin ordonanță, în temeiul art. 142 alin. 1 Cpp: „Supravegherea tehnică pe o durată de 30 zile, de la 06.05.2014 până la 04.06.2014 inclusiv, constând în interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță, efectuate de la/către numărul de apel (…) utilizat de făptuitorul avocat, sau de alte persoane, respectiv de la numerele de telefon (…) utilizate de judecător, sau de alte persoane, va fi efectuată de Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Bihor, în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă. Redarea convorbirilor și exploatarea materialelor va fi efectuată de către Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană de Informații Bihor.” Au fost întocmite 3 Note de redare pentru convorbirile înregistrate la datele de 12.05.2014, 19.05.2014 și 20.05.2014. Prin referatul din data de 03.06.2014 a fost solicitată prelungirea măsurii supravegherii tehnice, iar prin încheierea nr. … din data de 03.06.2014, pronunțată în dosarul nr. …/…/2014 al Curții de Apel Oradea, a fost admisă cererea și s-a dispus prelungirea măsurii supravegherii tehnice pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 05.06.2014 și până la data de 04.07.2014 inclusiv, pentru ambele persoane. La data de 01.07.2014 s-a dispus delegarea ofițerului de poliție judiciară în vederea efectuării unor acte de cercetare penală, enumerate în cuprinsul ordonanței, însă nu a fost efectuat nici un act de cercetare penală din cele dispuse. Prin ordonanța din data de 02.03.2016 s-a dispus clasarea cauzei privind săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, 148 / 304 luare de mită – prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și cumpărare de influență - prev. de art. 292 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pe considerentul că nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea – prev. de art. 16 lit. c Cpp. La dosarul cauzei nu există procese-verbale pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică, în care să fie consemnate rezultatele activităților efectuate, și nici procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate și înregistrate, conform art. 143 alin. 1 și 4 Cpp. Nu există ordonanța de amânare a efectuării informării, conform art. 145 alin. 4 Cpp, pentru nici unul dintre subiecții măsurii de supraveghere tehnică și nici informarea prevăzută la art. 145 alin. 1 și 5 Cpp. Soluția a fost comunicată doar denunțătoarei. Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală, corelată cu perioade de inactiviate:  Dosarul nr. …/…/2013 a fost înregistrat la data de 20.03.2013, ca urmare a disjungerii dispuse prin rechizitoriul nr. …/…/2012 din data de 19.03.2013 al Serviciului Teritorial Oradea, în cauza disjunsă fiind efectuate cercetări față de magistrat judecător din cadrul Curții de Apel Oradea sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită – prev. de art. 254 alin. 1 Cp rap. la art. 6 și 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, infracțiune pentru care a fost începută urmărirea penală în dosarul nr. …/…/2012. La dosarul cauzei au fost atașate copii ale actelor de urmărire penală efectuate în dosarul nr. …/…/2012. La data de 20.03.2013 dosarul nr. …/…/2013 a fost repartizat procurorului …, care a soluționat și dosarul nr. …/ …/2012. La data de 20.03.2013, prin ordonanță s-a dispus delegarea ofițerilor de poliție judiciară în vederea efectuării unor acte de urmărire penală. La data de 19.02.2014, prin ordonanța procurorului a fost respinsă cererea judecătorului (învinuit/suspect în dosarul nr. …/ …/2013) de consultare a dosarului și restricționarea consultării dosarului, măsura dispusă fiind comunicată suspectului. În perioada martie 2013 – noiembrie 2015 dosarul a rămas în nelucrare. La data de 11.11.2015 s-a procedat la audierea unui martor, pentru care în dosarul nr. …/…/2012 se formulase cerere de comisie rogatorie internațională către autoritățile de 149 / 304 Belgia, unde martotul se afla în stare de arest preventiv. Audierea nu a putut fi însă efectuată, întrucât martorul a refuzat să răspundă la orice întrebare, iar legislația belgiană permite acest lucru. La data de 10.12.2015, prin ordonanța procurorului s-a dispus clasarea cauzei față de suspectul judecător pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită – prev. de art. 254 alin. 1 Cp rap. la art. 6 și 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cp, reținându-se că „din analizarea materialului probator administrat în cauză, cu toate că există date și indicii temeinice privind implicarea suspectului (judecător) în comiterea faptelor de corupție, nu s-a putut dovedi cu probe certe, care să înlăture orice îndoială, vinovăția suspectului susnumit.” (art. 16 lit. c Cpp) Suspectul judecător a formulat plângere împotriva soluției, plângere ce a fost admisă și modificat temeiul dispoziției de clasare din art. 16 lit. c Cpp în art. 16 lit. a Cpp.  Dosarul nr. …/…/2017 a fost înregistrat la data de 19.04.2017, în baza procesului-verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurorul …, reținându-se că „…având în vedere datele și informațiile deținute, în temeiul art. 288 alin. 1 Cpp și art. 292 Cpp, ne-am sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către un judecător din cadrul Tribunalului Bihor a infracțiunii de trafic de influență – prev. de art. 291 alin. 1 Cp cu referire la art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 78/2000.” S-a mai reținut că „există date și indicii că punerea în libertate a numitului (…) și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu în cazul numitului (…) s-au făcut ca urmare a intervenției numitei (judecătorul vizat) pe lângă magistrații Curții de Apel Oradea, învestiți cu soluționarea cererilor formulate de numiții (…)” și că „…în schimbul intervenției efectuate pe lângă magistrații Curții de Apel Oradea, în perioada noiembrie 2013 – aprilie 2014, numita … ar fi primit de la numitul … o anumită sumă de bani și alte foloase necuvenite (…).” La data de 19.04.2017, dosarul a fost repartizat procurorului …, la aceeași dată fiind dispusă începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea prev. de art. 291 alin. 1 Cp rap. la art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 78/2000. În perioada aprilie 2017 – martie 2018 în cauză nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, dosarul rămânând în nelucrare. 150 / 304 La data de 26.03.2018 s-a dispus delegarea ofițerului de poliție judiciară în vederea efectuării unor acte de urmărire penală, fiind audiat un martor la data de 29.03.2018. La data de 06.08.2018, dosarul a fost repartizat procurorului ... Prin ordonanța din data de 19.09.2018, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că fapta nu există (art. 16 lit. a Cpp).  Dosarul nr…./…/2013 a fost înregistrat la data de 03.09.2013, ca urmare a disjungerii dispuse prin rechizitoriul nr. …/…/2012 din data de 22.08.2013 al Serviciului Teritorial Oradea. S-a reținut că „din actele existente în dosarul nr. …/…/2012 a rezultat o presupunere rezonabilă potrivit căreia numiții(…) – trimiși în judecată în dosarul nr. …/…/2009 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Satu Mare pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție în concurs cu infracțiuni de contrabandă și crimă organizată au obținut în primă instanță soluții de achitare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni grave (fapt ce a permis aplicarea unor pedepse reduse celor doi), ca urmare a unor acte de corupție. (…) Cu privire la aceste achitări numiții (…) au purtat cu numitul (…) o discuție în care își exprimau îndoiala cu privire la soluția de achitare obținută de numiții (…) La dosarul cauzei au fost atașate copii ale actelor de urmărire penală efectuate în dosarul nr. …/…/2012. La data de 17.02.2014 a fost începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunea de luare de mită - prev. de art. 289 Cp rap. la art. 6 și 7 lit. b din Legea nr.78/2000. La data de 14.05.2014 și, respectiv 20.05.2014 au fost audiați în calitate de martor 3 dintre inculpații puși în libertate. La data de 20.05.2014, prin ordonanța procurorului s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea de luare de mită – prev. de art. 289 Cp rap. la art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 78/2000, reținându-se că: „Cu toate că într-adevăr soluția de achitare ridică semne de întrebare cu privire la legalitate, fiind audiați, numiții (…). susțin că nu au cunoștință de fapte de corupție legate de soluția de achitare a numiților (…)., aspect pe care îl susțin și ultimii doi. (…) …indiciul rezultat din discuțiile purtate în data de 02.06.2012 nu se poate constitui în mijloc de probă care să înlăture prezumția de nevinovăție, astfel încât se poate concluziona că nu există probe de săvârșire a unei fapte penale.” (art. 16 lit. c Cpp) 151 / 304  Dosarul nr. …/…/2017 a fost înregistrat la data de 19.04.2017, în baza procesului-verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurorul …, reținându-se că „…din datele și informațiile deținute, a rezultat că numitul …, judecător în cadrul Secției penale a Judecătoriei Oradea ar fi pretins de la inculpatul …, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de braconaj, o sumă de bani al cărei cuantum nu este încă stabilit, pentru ca magistratul să dispună o soluție de achitare a inculpatului…în dosarul penal nr. …/…/2016 al Judecătoriei Oradea, dosar repartizat completului compus din magistratul vizat. Pretinderea de către judecător a sumei de bani în schimbul pronunțării unei soluții de achitare față de inculpatul …ar fi avut loc ulterior termenului de judecată din data de 28.10.2017 și până la termenul de judecată din data de 12.12.2017.” La aceeași dată s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 și art. 48 alin. 1 Cp rap. la art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 78/2000. La data de 12.12.2017, prin ordonanța procurorului s-a dispus autorizarea supravegherii tehnice pentru 48 ore, începând cu data de 12.12.2017, ora 1830 și până la data de 14.12.2017, ora 1830, constând în supravegherea video, audio sau prin fotografiere a activităților desfășurate de judecătorul vizat și numiții (…). La data de 28.12.2017, prin ordonanța procurorului s-a dispus amânarea informării măsurilor de supraveghere dispuse în cauză. În perioada ianuarie – august 2018 dosarul a rămas în nelucrare. La data de 29.08.2018, numitul (…) a fost audiat în calitate de martor, și au fost atașate mai multe hotărâri judecătorești pronunțate de judecătorul vizat. Prin ordonanța din data de 29.08.2018, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că fapta nu există (art. 16 lit. a Cpp). Nu rezultă că procurorul de caz a solicitat confirmarea ordonanței provizorii. Necomunicarea soluției de clasare magistraților vizați:  Dosar penal nr…./…/2016, format ca urmare a unei plângeri penale la 25.11.2016 pentru art. 132 din Lg. 78/2000 raportat la art. 297 Cp., vizează procuror de la Parchetul de pe lâng Tribunalul Satu Mare, care nu și-ar fi îndeplinit atribuțiile de 152 / 304 serviciu cu ocazia instrumentării unui dosar penal. Se dispune soluția de clasare la data de 02.05.2017 în baza art. 16 lit. a, f Cpp. Soluția nu se comunică magistratului vizat.  Dosar penal nr. …/…/2015 format ca urmare a unei sesizări penale la 24.09.2015, vizează judecător de la Judecătoria Oradea, care ar fi emis o hotărâre nelegală într-o cauză civilă aflată pe rolul instanței, respectiv anularea unui proces-verbal de contravenție, în scopul obținerii unui folos patrimonial. S-a început urmărirea penală in rem la 02.10.2015 pentru art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 Cp. S-a emis ordonanța de clasare la 21.11.2016, în baza art. 16 lit. b Cpp. Soluția se comunică petentului. SERVICIUL TERITORIAL PITEȘTI Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală, corelată cu perioade de inactivitate:  Dosarul penal nr. …/…/2010 a fost înregistrat la data de 09.08.2010, ca urmare a procesului-verbal de sesizare din oficiu, vizând presupuse fapte de corupție comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi, fiind repartizat la data de 10.08.2010 domnului procuror …. Dosarul a fost soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penalăla data de 19.05.2015, soluție necomunicată magistratului vizat, care însă a fost informat la aceeași dată că a făcut obiectul unor măsuri de supraveghere tehnică în perioada 25.01.2010 – 23.02.2010, 25.08.201022.10.2010. Se constată că după epuizarea perioadelor autorizate de interceptare și emiterea ordonanței de delegare a redării convorbirilor interceptate din data de 28.10.2010, singurele acte de urmărire penală se referă la audierea unui martor în faza actelor premergătoare, întocmirea procesului-verbal de efectuare a actelor premergătoare și a unui proces-verbal de trecere și folosire a unui proces-verbal de redare în dosarul nr. …/…/2007 la datele de 25.11.2011, 23.11.2011 și 25.03.2011, pentru ca la data de 23.04.2014 să se dispună amânarea informării persoanelor supravegheate până la terminarea urmăririi penale, reținându-se ca perioade de inactivitate 28.10.2010 - 25.03.2011, 25.03.2011 - 23.04.2014, 24.04.2014 – 19.05.2015. 153 / 304  Dosarul penal nr. …/…/2010 (8 vol.DUP) a fost înregistrat la data de 07.05.2010, ca urmare a procesului-verbal de sesizare din oficiu, vizând presupuse fapte de corupție comise de judecător din cadrul Judecătoriei Pitești. Dosarul a fost soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a), b), e) Cod procedură penalăla data de 18.08.2017, soluție necomunicată magistratului vizat, care însă a fost informat la aceeași dată că a făcut obiectul unor măsuri de supraveghere tehnică. Se constată că dosarul a fost repartizat succesiv la 3 procurori, respectiv la data 07.05.2010 domnului procuror …, la data de 30.09.2013 domnului procurorul … și la data de 12.11.2013 doamnei procuror șef …. Se constată că după epuizarea perioadelor autorizate de interceptare la data de 22.10.2010, în dosar s-a lucrat sporadic, în anul 2011, 2012 și 2013, pentru ca la data de 14.02.2014 să se dispună amânarea informării persoanelor supravegheate până la terminarea urmăririi penale și totodată începerea urmării penale in rem, iar la data de 11.07.2017 să se audieze un martor în baza ordonanței de delegare din aceeași dată, reținându-se ca perioade de inactivitate 22.09.2010 (data solicitării ultimelor prelungiri de autorizații de interceptare) – 24.06.2011, 12.10.2011-16.11.2012, 16.11.2012-08.02.2013, 08.02.2013- 14.02.2014, 14.02.2014-11.07.2017.  Dosarul penal nr. …/…/2010 a fost înregistrat la data de 28.05.2010, ca urmare denunțului vizând presupuse fapte de corupție comise de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi, fiind repartizat la data de 28.05.2010 domnului procuror …. Dosarul a fost soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penalăla data de 12.11.2014, soluție necomunicată magistratului vizat, perioadă de inactivitate 09.08.2010-14.01.2014.  Dosarul penal nr. …/…/2013 a fost înregistrat la data de 19.07.2013, ca urmare a denunțului vizând presupuse fapte de corupție comise de judecător din cadrul Tribunalului Dâmbovița, fiind repartizat succesiv la 3 procurori. Dosarul a fost soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a), e) Cod procedură penalăla data de 30.03.2017, soluție necomunicată magistratului vizat, perioade de inactivitate 25.11.2013-10.02.2014, 10.02.2014- 10.03.2017. 154 / 304  Dosarul penal nr. …/…/2013 (4 vol DUP) a fost înregistrat la data de 25.02.2013, ca urmare a denunțului vizând presupuse fapte de corupție comise de judecător sindic din cadrul Tribunalului Mehedinți, fiind repartizat succesiv la 2 procurori. Dosarul a fost soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a), e) Cod procedură penalăla data de 11.10.2018 și declinare către PT Mehedinți pentru alte fapte vizând persoane fără calitate, soluție necomunicată magistratului vizat, perioade de inactivitate 25.02.2013-25.08.2015, 16.10.201527.04.2017, 09.10.2017-05.09.2018.  Dosarul penal nr. …/…/2015 (3 vol DUP) a fost înregistrat la data de 23.05.2013, ca urmare procesului-verbal de sesizare din oficiu vizând presupuse fapte de corupție comise de judecători din cadrul Judecătoriei Drăgășani, fiind repartizat doamnei procuror șef …. Dosarul a fost soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penalăla data de 27.09.2018 și declinare către Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți pentru alte fapte vizând persoane fără calitate, soluție necomunicată magistraților vizați, perioade de inactivitate 06.04.2015 (data începerii urmăririi penale in rem) – 04.09.2018 (emiterea primei ordonanțe de delegare în dosar).  Dosarul penal nr. …/…/2010 (8 vol DUP) a fost înregistrat la data de 13.12.2013, ca urmare procesului-verbal de sesizare din oficiu vizând presupuse fapte de corupție comise de primprocurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, fiind repartizat succesiv la 2 procurori. Dosarul a fost soluționat prin clasare în temeiul art. 16 lit. a) Cod procedură penalăla data de 30.05.2018, soluție necomunicată magistratului vizat, care însă a fost informat la aceeași dată că a făcut obiectul unor măsuri de supraveghere tehnică. Se constată că după înregistrarea cauzei, în dosar s-a lucrat sporadic, în anul 2011, 2013 și 2016, pentru ca în anul 2012 să se efectueze 3 acte de urmărire penală (ordonanțe de delegare și proces-verbal de atașare investigații efectuate), în anul 2014 - 2 acte (începerea de urmărire penală in rem și ordonanța de amânare a informării), iar în anul 2015 a fost audiat la data de 18.12.2015 un martor, reținându-se ca perioade de inactivitate 21.12.2011 – 28.02.2012, 28.02.201229.05.2012, 29.05.2012-19.12.2012, 08.04.2013 – 155 / 304 17.04.2014, 17.04.2014-18.12.2015, 18.12.201526.01.2016, 14.04.2016-15.01.2018.  Dosar penal nr. …/…/2014 format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 14.10.2014, vizează judecători de la Judecătoria Drăgășani. S-a început urmărirea penală in rem la 21.10.2014 pentru art. 132 din Lg. 78/2000 raportat la art. 297 cp., 48 cp. rap. la 132 din Lg. 78/2000. Se atașează înscrisuri necesare soluționării cauzei de la instanță. La 12.04.2018 se restituie dosarele solicitate în martie 2017, la 21.08.2018 se audiază martorul denunțător. Se dispune clasarea în baza art. 16 lit. a Cpp. la 10.09.2018. S-a constatat o perioadă de inactivitate în intervalul octombrie 2014 - martie 2018.  Dosar penal nr…./…/2014, format ca urmare a unei plângeri penale la 28.07.2014, vizează judecător de la Judecătoria Drăgășani, s-a început urmărirea penală in rem la 18.07.2014, se atașează înscrisuri, se dă ordonanță de delegare audiere martor la 03.09.2018. Se dispune clasarea la 10.09.2018. Se constată o perioadă de inactivitate în intervalul septembrie 2014 –septembrie 2018. Solicitarea de la instanțele de judecată a dosarelor civile ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații - potențial factor de presiune.  Dosarul penal nr. …/…./2017 a fost înregistrat la data de 21.09.2017 urmare unei plângeri penale privind judecători nenominalizați din cadrul Judecătoriei Drăgășani. Dosarul a fost soluționat prin clasare în temeiul art. 16 lit. a) C.p.p, la data de 04.04.2018, reținându-se că au fost solicitate Judecătoriei Drăgășani și respectiv Tribunalului Vâlcea la data de 08.03.2018 și respectiv primite la data de 19.03.2018 și returnate la data de 28.03.2018 dosarele civile nr. …/…/2012 și dosarele asociate, nr. …/…/2017, nr. …/…/2013, nr. …/…/2016 și nr. …/…/2015. Necomunicarea soluției de clasare magistraților vizați. Exemplificăm:  Dosar penal nr. …/…/2015, format ca urmare a unei plângeri penale la 14.12.2015, vizează judecător de la Judecătoria Pitești, pentru săvârșirea infracțiunii de art. 13 2 din Lg. 78/2000 156 / 304 rap. la art. 297 alin. 1 cp., s-a început urmărirea penală in rem la 15.12.2015, la 12.01.2016 se citează partea vătămată, la 15.01.2016 se audiază partea vătămată, se atașează înscrisuri, decizia civila …/2014 a Judecătoriei Pitești și se dă ordonanță de clasare la 10.03.2016 în temeiul art. 16 lit. a Cpp. Soluția nu se comunică magistratului vizat de cercetări.  Dosar penal nr. …/…/2014, format ca urmare a unei plângeri penale la 04.08.2014, vizează judecători de la Tribunalul Argeș, care într-un dosar civil aflat în recurs, au dat o soluție defavorabilă petentului; se începe urmărirea penală in rem la 17.03.2015 pentru art. 132 din Lg. 78/2000 raportat la art. 297 cp., se atașează înscrisuri de la Judecătoria Pitești, se dă soluție de clasare la 12.10.2015 în baza art. 16 lit. c Cpp. Soluția se comunică părții vătămate.  Dosar penal nr. …/…/2014, format ca urmare a unei sesizări penale la 11.11.2014, vizează judecători de la Curtea de Apel Pitești, care au emis hotărâri judecătorești cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, fără a avea în vedere probele administrate, s-a început urmărirea penală in rem la 02.12.2014 pentru art. 132 din Lg. 78/2000 raportat la art. 297 cp., art.289 rap. la art. 5,6 din Lg. 78/2000. Se atașează înscrisuri de la Curtea de Apel Pitești și Tribunalul Vâlcea, se dă ordonanță de clasare la 30.09.2015 în baza art. 16 lit. a Cpp. Soluția se comunică martorului denunțător, nu se comunică magistraților vizați de cercetări.  Dosar penal nr. …/…/2014, format ca urmare a unei sesizări penale la 17.11.2014, vizează judecător de la Judecătoria Rm. Vâlcea, care ar fi primit mită ptr. soluționarea favorabilă a unui dosar civil. Se începe urmărirea penală in rem la 19.11.2014 pentru art. 289 alin. 1, rap. la art. 7 lit. b din Lg. 78/2000. Se atașează înscrisuri, se da ordonanță de clasare la 06.01.2015 în temeiul art. 16 lit. a.Cpp. Soluția se comunică martorului denunțător.  Dosarul nr. …/…/2014 a fost înregistrat la data de 18.04.2014, ca urmare a plângerii penale formulate de persoanele vătămate împotriva unui magistratul judecător din cadrul Judecătoriei Pitești, fiind sesizate presupuse fapte de abuz în serviciu și de corupție, constând în aceea că numitul (…), cu sprijinul numitului (…), care se află în cercul de relații al judecătorului 157 / 304 vizat, în schimbul primirii unor foloase de către acesta din urmă, a obținut o suprafață de teren ce a făcut obiectul unui dosar soluționat de judecătorul vizat. La data de 21.05.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cp cu aplic. art. 5 alin. 1 Cp; art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 Cp și art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 Cp. După începerea urmăririi penale și până la data 08.01.2015 nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, la dosarul cauzei fiind atașate revenirile și înscrisurile transmise de persoana vătămată. La data de 08.01.2015, s-a dispus delegarea ofițerului de poliție judiciară în vederea audierii persoanelor vătămate în legătură cu împrejurările săvârșirii faptelor sesizate, acestea fiind audiate la data de 16.01.2015. Ulterior, au fost solicitate înscrisuri de la Parchetul de pe lângă Curte de Apel Pitești. În perioada iunie 2015 – iulie 2017 nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, dosarul rămânând în nelucrare. În perioada iulie – august 2017 a fost audiată o a treia persoană vătămată care formulase plângere cu privire la aspecte identice, plângere înregistrată sub nr. …/…/2015 și atașată la dosarul cauzei, în baza referatului întocmit la data de 04.06.2015 de către ofițerul de poliție judiciară. Prin ordonanța din data de 27.09.2017 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există, soluția fiind comunicată celor 3 persoane vătămate, nu și magistratului vizat.  Dosarul nr. …/…/2014 a fost înregistrat la data de 09.05.2014, ca urmare a plângerii formulate de persoana vătămată împotriva unui magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Horezu, fiind reclamate presupuse fapte de abuz în serviciu, constând în aceea că magistratul judecător și-a îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu în legătură cu soluționarea dosarului nr. …./…/2012 privind persoana vătămată, având ca obiect acțiune în constatare. La data de 21.05.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cp. 158 / 304 La data de 23.07.2014 s-a procedat la audierea persoanei vătămate, ulterior fiind atașate la dosar alte sesizări, comunicări și înscrisuri transmise de persoana vătămată. La data de 24.10.2014, Judecătoria Horezu trimite la dosar un număr de 4 încheieri. În perioada iunie 2015 – iunie 2017 nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, dosarul rămânând în nelucrare. În luna iunie 2017 a fost solicitat dosarul nr. …/…/2012 al Judecătoriei Craiova – Secția Civilă, acesta fiind înaintat la data de 23.06.2017. Au fost efectuate copii de pe documente relevante și atașate la dosarul cauzei. Ulterior, dosarul a fost restituit Judecătoriei Craiova. Prin ordonanța din data de 26.06.2017 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există, precum și disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești cu privire la celelalte infracțiuni referitoare la magistratul vizat. Nerespectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică (modalitatea de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică):  Dosarul nr. …/…/2014 a fost înregistrat la data de 02.07.2014, ca urmare a disjungerii dispuse prin rechizitoriul nr. …/…/2012 din data de 02.07.2014 al Serviciului Teritorial Pitești, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unui avocat și a unei persoane fără calitate specială. Cauza disjunsă vizează presupuse fapte de corupție comise de un magistrat din cadrul Tribunalului Argeș, constând în aceea că, în schimbul obținerii unor foloase necuvenite, pronunță hotărâri judecătorești nelegale și netemeinice. La data de 04.07.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 289 Cod penal rap. la art. 5, 6 7 lit. b din Legea nr. 78/2000; art. 48 Cp rap. la art. 289 Cod penal rap. la art. 5, 6 7 lit. b din Legea nr. 78/2000; art. 48 Cp rap. la art. 291 Cod penal rap. la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 5 alin. 1 Cp. La aceeași dată, conform procesului-verbal întocmit de către procurorul de caz …, rezultă că acesta a procedat la studierea urmei dosarului nr. …/…/2012, ocazie cu care a identificat înscrisuri necesare pentru justa soluționare a cauzei nr. …/ …/2014, astfel că în baza art. 169 și art. 170 alin. 1 și 5 Cpp, înscrisurile urmează să fie trecute, în fotocopie, de la urma 159 / 304 dosarului nr. …/…/2012 la dosarul nr. …/…/2014, inclusiv referatul din data de 15.04.2013 prin care a fost solicitată autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor și comunicațiilor telefonice purtate de judecătorul vizat și alte 2 persoane fără calitate specială. Astfel, au fost atașate la dosarul nr. …./…/2014, încheierea nr. …/… din data de 16.04.2013 prin care a fost autorizată interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicațiilor telefonice purtate de judecătorul vizat și cele 2 persoane fără calitate specială, pentru perioada 16.04.2013 – 15.05.2013. La data de 15.05.2013 a fost solicitată reînnoirea autorizației nr. … din data de 16.04.20013, pentru perioada 16.05.2013 – 14.06.2013, prin încheierea nr. …/… din 15.05.2013 fiind respinsă cererea. La data de 31.05.2013 (după respingerea cererii de reînnoire a măsurii de supraveghere tehnică) procurorul de caz întocmește un proces-verbal în care consemnează faptul că, urmare a punerii în executare a autorizației nr. 3 din data de 16.04.2013, din traficul convorbirilor înregistrate nu au rezultat date de interes pentru dosarul nr. …/…/2012. La data de 04.07.2014, în dosarul nr. …/…/2014, prin ordonanța procurorului se dispune amânarea efectuării informării cu privire la măsurile de supraveghere tehnică autorizate de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. …/…/2013, către judecătorul vizat ș.a. În perioada iulie 2014 – februarie 2018 nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, dosarul rămânând în nelucrare. La data de 15.02.2018, conform procesului-verbal întocmit de către procurorul de caz Vameșu Carmen (căruia i-a fost redistribuit dosarul la data de 03.01.2017), rezultă că acesta a procedat la studierea înscrisurilor existente la urma dosarului nr. …/…/2012, ocazie cu care a identificat înscrisuri necesare pentru justa soluționare a cauzei nr. …/…/2014, astfel că în baza art. 169 și art. 170, înscrisurile urmează să fie trecute, în fotocopie, de la urma dosarului nr. …/…/2012 la dosarul nr. …/ …/2014, fiind atașate înscrisurile respective. Prin ordonanța din data de 14.05.2018 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există, respectiv nu sunt prevăzute de legea penală (art. 16 lit. a, b Cpp), precum și faptul că soluția nu se comunică. La aceeași dată, s-a comunicat subiecților mandatelor de supraveghere tehnică despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința lor. 160 / 304 Efectuarea de acte specifice activității de urmărire penală (audierea denunțătorului) în soluționarea plângerilor penale înregistrate la indicativul VIII-1:  Dosar penal nr…./…/2016, vizând judecător de la Judecătoria Horezu a fost înregistrat la data de 04.04.2016, în baza referatului nr…./…/2016 în soluționarea căruia a fost audiat denunțătorul de către organul de cercetare penală la data de 31.03.2016. Constatând că de la dosarele penale lipseau ordinele/note de serviciu privind redistribuirea la alți procurori, s-au solicitat și obținut de inspectorii judiciari în legătură cu dosarele verificate, copii de pe Ordinul de redistribuire dosar nr…./…/2013 din 25.06.2013; Ordinul de redistribuire dosare nr…./…/2013 și nr. …/…/2013din 26.03.2015; Ordinul de redistribuire dosar nr…./ …/2013 din 15.11.2016; Ordinul de redistribuire dosare nr…/ …/2015 și nr…/…/2015 din 09.11.2015; Ordinul de redistribuire dosare nr…./…/2014, nr…./…/2014, nr…./…/2014 și nr.…/ …/2014 din 23.09.2014; Ordinul de redistribuire dosar nr…./ …/2010 din 03.01.2017, respectiv 21.03.2018; Ordinul de redistribuire dosar nr…./…/2016 din 14.112017, 15.05.2017 și 05.10.2017. SERVICIUL TERITORIAL PLOIEȘTI Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem:  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte ale unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 21.07.2016  Dosar penal nr. …/…/2015 vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Judecătoriei Ploiești, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 25.05.2015.  Dosar penal nr. …/…/2013 vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Tribunalului Prahova, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.b) teza I Cod procedură penală și disjungere pentru anumite fapte la data de 01.02.2017. 161 / 304  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 04.08.2016 Inexistența ordonanței de delegare a efectuării unor acte de urmărire penală, activitățile fiind efectuate de ofițerii de poliție judiciară, în absența delegării lor:  Dosar penal nr. …/…/2015 vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Curții de Apel Ploiești, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 23.03.2016.  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă judecătoria Pucioasa, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 12.03.2018. Solicitarea de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații - potențial factor de presiune –  Dosar penal nr. …/…/2013 vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Tribunalului Prahova, în legătură cu soluționarea cauzelor nr. …/…/2012, nr…./…/2012, nr…./ …/2013, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.b) teza I Cod procedură penală și disjungere pentru anumite fapte și declinare către PJS2 la data de 01.02.2017. Actele de urmărire penală au vizat în esență solicitarea repetată a dosarelor sus-menționate de la instanțele de judecată, respectiv de la Tribunalul Prahova la data de 18.07.2013 (f… DUP), de la Curtea de Apel Ploiești la data de 06.09.2013 (f…. DUP), de la ÎCCJ la data de 02.09.2013 (f…. DUP).  Dosar penal nr. …/…/2015, vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Judecătoriei Moreni, în legătură cu soluționarea cauzelor nr. …/…/2014, …/…/2015, …/262/2015, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 21.07.2016. Dosarul a fost înregistrat la data de 19.05.2015 ca urmare a sesizării din oficiu. Actele de 162 / 304 urmărire penală au vizat în esență solicitarea la data de 25.03.2016 a dosarelor sus-menționate de la instanțele de judecată și exploatarea unor informații obținute în urma MST nr. …/…/20.05.2015 dispus de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. …/…/2015. La data de 29.06.2015, procurorul de caz dispune prin ordonanță în temeiul art.145 Cod procedură penală amânarea informării persoanei supravegheate până la finalizarea urmăririi penale. Din verificări a rezultat că magistratului vizat, după pronunțarea soluției de clasare, i-a fost comunicată prin adresă împrejurarea că a făcut obiectul unui MST, dar nu și soluția de clasare.  Dosar penal nr. …/…/2015, vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Tribunalului Dâmbovița, în legătură cu soluționarea cauzei nr. …/…/2014/a1, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 21.07.2016. Dosarul a fost înregistrat la data de 29.04.2015 ca urmare a sesizării din oficiu. Actele de urmărire penală au vizat în esență analiza dosarului anterior menționat și soluțiile dispuse în căile de atac.  Dosar penal nr. …/…/2014, nesoluționat la data controlului, repartizat din data de 08.12.2014 (data înregistrării) doamnei procuror …, vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Judecătoriei Pătârlagele, Tribunalului Buzău, Judecătoriei Buzău, și de procurori din cadrul DIICOT - BT Buzău în legătură cu soluționarea unor dosare civile a căror predare s-a dispus prin ordonanțe, fiind solicitate repetat în perioada august – decembrie 2017, respectiv dosarele nr. …/ …/2010 al Judecătoriei Buzău, nr…./…/2010 al Jud. Pătârlagele, nr…./…/2016, …/…/2016, …/…/2016, …/../2013, …/…/2013, …/…/2013, …/…/2014 ale Jud. Focșani, nr…./…/2007 și …/…/2013 ale Jud. Panciu. (multe din dosare aflate la acel moment în curs de soluționare de către instanțe). De menționat că de la înregistrare până la data controlului, în cauză au fost efectuate un număr limitat de acte de urmărire penală, respectiv la data de 10.12.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săv.infr.prev.de art.13 2 din Legea nr.78/2000 rap.la art.297 C.p., în perioada 2014-2018 s-au primit la dosar 37 de completări ale denunțului inițial, la datele de 01.08.2017 și 22.12.2017 s-au întocmit ordonanțele de predare a dosarelor menționate și adresele de comunicare către 163 / 304 instanțe a dispoziției de predare, iar la datele de 25.05.2018 și 31.05.2018 au fost audiați 2 martori. Procurorul de caz a depus inspectorului judiciar o notă de relații privind volumul de activitate.  Dosar penal nr. …/…/2014, nesoluționat la data controlului, repartizat din data de 20.06.2014 doamnei procuror …, vizând presupuse fapte comise de judecător de la Curtea de Apel Ploiești, în prezent pensionată, în legătură cu soluționarea unor dosare civile a căror predare s-a dispus prin ordonanțe la datele de 09.10.2014, respectiv 30.04.2015, fiind solicitate instanțelor, respectiv dosarele nr…./…/2012 al Tribunalului Prahova și nr…./…/2013* al Curții de Apel Ploiești. Lipsa informării asupra supravegherii tehnice a magistraților vizați de aceste măsuri:  Dosar penal nr. …/…/2015 vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 20.07.2015, magistrat față de care s-a dispus emiterea MST nr…./30.01.2015 de către Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. …/…/2015 (f…. DUP), măsură prelungită până la data de 31.03.2015 prin Încheierea nr…./27.02.2015, pronunțată în dosarul nr. …/…/2015/a1. La data de 10.04.2015 procurorul de caz emite ordonanță de amânare a informării, însă la dosar nu se regăsește ulterior vreo dovadă de comunicare a existenței acestor măsuri către magistratul vizat, la finalizarea urmăririi penale.  În Dosarul nr. …/…/2014, înscrisurile solicitate de la Judecătoria Ploiești au fost restituite după 3 ani – la 28.02.2017, după ce în cauză s-a dispus soluția de clasare. Substituirea instanței de judecată de către procuror în aprecierea incidenței disp. art. 19 din OUG nr. 43/2002, care prevede:„ Persoana care a comis una dintre infracţiunile atribuite prin prezenta ordonanţa de urgenţă în competenta Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”: 164 / 304  Dosar penal nr. …/…/2016, vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia, soluționat prin rechizitoriu la data de 25.07.2016. La data de 29.07.2016, procuror … întocmește un referat prin care propune în temeiul Ordinului nr.1543/C/2015 din 27.04.2014(?!) al Procurorului șef DNA, admiterea cererii inc. – agent de poliție în cadrul Poliției Azuga de a i se reține de către instanța de judecată a disp. art. 19 din OUG nr. 43/2002 cu ocazia soluționării cauzei nr. …/…/2016 a Tribunalului Prahova. La data de 08.08.2016, procuror … și procuror .. dispun prin ordonanță, în temeiul art. 286 Cod procedură penală admiterea cererii privind constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 19 din OUG nr.43/2002, referitor la aspectele denunțate și declarația dată în calitate de martor de către (…). La data de 08.08.2016, sub semnătura procurorului șef serviciu … se comunică numitului (…)că prin ordonanța nr. …/ …/2016 s-a dispus admiterea cererii în sensul constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 19 din OUG nr. 43/2002, referitor la aspectele denunțate și declarația dată în calitate de martor cu numărul de mai sus. Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală, corelată cu perioade de inactivitate:  Dosar penal nr. …/…/2016, vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia, înregistrat la data de 01.02.2016, cu ordonanță de începere a urmăririi penale și de delegare a unor activități la data de 12.02.2016 și lăsat în nelucrare până la data de 22.06.2018, când se întocmește un proces-verbal de verificări, soluționat la data de 02.07.2018 prin clasare în temeiul art.16 lit.a), e) Cod procedură penală, perioadă de inactivitate 12.02.201622.06.2018;  Dosar penal nr. …/…/2013 vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Tribunalului Prahova, în legătură cu soluționarea cauzelor nr…./…/2012, nr…./…/2012, nr…./ …/2013, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.b) teza I Cod procedură penală și disjungere pentru anumite fapte și declinare către PJS2 la data de 01.02.2017. Dosarul a fost înregistrat în 20.06.2013, la datele de 18.07.2013, 02.09.2013 și 06.09.2013 se efectuează acte premergătoare în cauză constând în formularea de adrese la instanțele de judecată 165 / 304 pentru solicitarea anumitor dosare, la datele de 28.08.2014 și 28.09.2014 se audiază martori, perioade de inactivitate 06.09.2013 – 28.08.2014, 28.09.2014 – 01.02.2017.  Dosar penal nr. …/…/2014, nesoluționat la data controlului, repartizat din data de 08.12.2014 (data înregistrării) doamnei procuror …, vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Judecătoriei Pătârlagele, Tribunalului Buzău, Judecătoriei Buzău și procurori din cadrul DIICOT - BT Buzău în legătură cu soluționarea unor dosare civile, perioade de inactivitate 10.12.2014 - 01.08.2017 și 22.12.2017 - 25.05.2018  Dosar penal nr. …/…/2014, nesoluționat la data controlului, repartizat din data de 20.06.2014 dnei proc. …, vizând presupuse fapte comise de judecător de la Curtea de Apel Ploiești, în prezent pensionată, în legătură cu soluționarea unor dosare civile, perioade de inactivitate 20.10.201425.02.2015, 04.06.2015 – 26.07.2017, 26.07.2017 – 11.10.2018 (data controlului)  Dosar penal nr. …/…./2015, nesoluționat la data controlului, repartizat din data de 22.07.2017 domnului procuror …, iar din data de 10.11.2015 și doamnei procuror … vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul DIICOT-BT Dâmbovița, la data de 04.09.2015 a fost începută urmărirea penală in rem, și a fost audiată martora denunțătoare, fiind depus în copie rechizitoriul …/…/…/2012, in cauză nefiind efectuate alte acte de urmărire penală, perioade de inactivitate 04.09.201510.10.2018.  Dosar penal nr. …/…/2012, vizează judecător de la Tribunalul Buzău, care în perioada 2005 - 2011 ar fi primit mită anumite sume de bani pentru a da soluții favorabile în dosare. S-a început urmărirea penală in rem la 12.09.2014 pentru art. 291 cp. rap. la art. 7 lit. b din Lg. 78/2000, repartizat la 15.03.2012 la procuror Onea. La 19.03.2012 se da ordonanță de delegare audiere martor denunțător și se solicita înscrisuri de la Tribunalul Buzău. După cinci ani, la 15.02.2017, se emite ordonanța de clasare in temeiul art. 16 lit. a cpp., care se comunică persoanelor interesate.  Dosar penal nr. …/…./2012, format ca urmare unei sesizări din oficiu la 28.11.2012, vizează procuror de la PJ Pucioasa, care în schimbul primirii unor foloase necuvenite, a dispus o soluție de 166 / 304 netrimitere în judecată într-un dosar având ca obiect un accident de muncă. S-a început urmărirea penală in rem la 11.06.2014 pentru art. 289 alin. 1 rap. la art. 7 lit. b din Lg. 78/2000, s-au atașat înscrisuri la 28.02.2017, s-a dat ordonanță de clasare in temeiul art. 16 lit. a Cpp. În intervalul 28.11.2012-28.02.2017 dosarul a fost lăsat în nelucrare.  Dosar penal nr. …/…/2012 format ca urmare a unui denunț penal la 20.09.2012, vizează judecător de la Judecătoria Pătârlagele, care ar fi primit foloase necuvenite de la o persoana aflată în detenție, pentru a interveni la instanța de judecată corespunzătoare ptr. o soluție favorabilă în recurs. S-a început urmărirea penală in rem la 14.07.2017, pentru art. 291 cp. rap. la art. 7 lit. b din Lg.78/2000. La 17.10.2012 DNA ST Galați solicită dosarul nr. …/…/2012 pentru conexare la dosarul nr. …/…./2012 (pentru identitate de părți). La 11.08.2017 se emite ordonanță de clasare în temeiul art. 16 lit. a Cpp. Soluția nu se comunică magistratului, numai denunțătorului. În intervalul 20.09.2012-14.07.2017 dosarul a fost lăsat în nelucrare.  Dosar penal nr. …/…/2014, format ca urmare a unei plângeri penale la 23.09.2014, vizează judecător de la Judecătoria Ploiești, care ar fi soluționat un dosar civil cu încălcarea atribuțiilor de serviciu. La 07.04.2015 se dă ordonanță de reunire a dosarului nr. …/…/2014 la dosarul nr. …./…/2014. Se solicită înscrisuri de la Judecătoria Ploiești. Lipsă ordonanță de începere a urmăririi penale in rem. După trei ani, la 28.02.2017 se restituie dosarul solicitat de la Judecătoria Ploiești. Se dispune soluție de clasare în temeiul art. 16 lit. b Cpp. la aceeași dată. Soluția nu se comunică.  Dosarul nr. …/…/2014 a fost înregistrat la data de 21.05.2014. Inițial, la Serviciul Teritorial Ploiești din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a fost înregistrată sub nr. …/…/2012 din data de 01.11.2012 plângerea formulată de (…) prin care acesta sesiza faptul că la termenul de judecată din data de 18.10.2012 – în timpul ședinței de judecată – magistrat judecător a primit un plic în care presupune că se aflau bani, plic pe care l-a primit de la un avocat, pentru a favoriza partea adversă în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. …/…/2012. 167 / 304 Lucrarea nr. …/…/2012 poartă rezoluția „rețin pentru verificări” din data de 01.11.2012, procurorul fiind …. La data de 21.05.2014, după trecerea unei perioade de 1,6 ani de la înregistrarea plângerii, procurorul de caz a întocmit un referat prin care a propus înregistrarea plângerii în registrul cauzelor penale, astfel că este înregistrat dosarul nr. …/ …/2014 din data de 21.05.2014. La data de 27.05.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 289 Cod penal rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 și art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. La data de 06.11.2014 este audiat petentul, iar la data de 08.01.2015 s-a procedat la audierea unui martor. Ulterior, a fost atașată încheierea din data de 04.09.2012 pronunțată în dosarul nr. …/…/2011 de către magistratul judecător vizat. Prin ordonanța din data de 27.01.2018 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există (art. 16 lit. a Cpp). Se constată perioade de inactivitate 01.11.2012-21.05.2014 și 08.01.2015-27.01.2018.  Dosarul nr. …/…/2014 a fost înregistrat la data de 26.05.2014. Inițial, în baza procesului-verbal din data de 16.10.2012, întocmit de către un ofițer de poliție judiciară din cadrul Serviciului Teritorial Ploiești, procurorul de caz a întocmit la aceeași dată un proces-verbal, în care a reținut că „…Din datele și informațiile deținute la nivelul unității noastre au rezultat următoarele: Pe raza județului Dâmbovița acționează membrii unei grupări coordonată de președintele Secției Civile a Judecătoriei Pucioasa – (…) și formată din… (…) În vederea ridicării de documente de la Judecătoria Pucioasa, Tribunalul Dâmbovița, Biroul Notarilor Publici Asociați … și … și Biroul Notarului Public …, precum și pentru aprofundarea verificărilor în vederea stabilirii eventualelor date concrete privind comiterea de către (n.n. judecătorul vizat) ș.a. a unor fapte prevăzute de Legea nr. 78/2000, propun înregistrarea lucrării în evidența ….” Procesul-verbal a fost înregistrat sub nr. …/…/2012. Cu adresa nr. …/…/2012 (având alt număr decât lucrarea) din data de 09.10.2012, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești solicită de la Judecătoria Pucioasa - pentru studiu – dosarul nr. …/…/2009, acesta fiind restituit la data de 13.11.2012, cu adresa nr. …/…/2012. 168 / 304 La datele de 12.03.2013 și 15.04.2013, la lucrarea nr. …/ …/2012 sunt înregistrate note de relații și înscrisuri depuse de numitul (…). Prin referatul nr…./…/2012 din data de 23.05.2014, după 2 ani de la înregistrarea sesizării, procurorul de caz propune înregistrarea lucrării în registrul cauzelor penale, fiind astfel înregistrat dosarul nr. …/…/2014 din data de 26.05.2014. La data de 30.05.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea prev. de art. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal. În perioada 30.05.2014 (data înregistrării cauzei penale) – 15.03.2018 (data soluționării) în cauză nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală. Prin ordonanța din data de 15.03.2018 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că fapta nu există (art. 16 lit. a Cpp).  Dosarul nr. …/…/2017 a fost înregistrat la data de 11.06.2014, pe baza procesului-verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurorul ….și cms. șef …. – ambii din cadrul Serviciului Teritorial Ploiești al Direcției Naționale Anticorupție, reținânduse: „…Comisarul șef (…), ofițer în cadrul IPJ Buzău, având funcția de șef secție poliție rurală Cislău, împreună cu fratele (…), de profesie pădurar, cu complicitatea unor funcționari din Primăria Nehoiu, județul Buzău și a unui magistrat din cadrul Judecătoriei Pătârlagele au introdus pe rolul instanței judecătorești o cauză civilă, în cadrul căreia, uzând de documente false, urmăresc să obțină nelegal o suprafață de 20 ha pădure. (…) Modificarea în cerere a anului emiterii acestui certificat a fost făcută la indicația judecătorului (…) (care judecă cererea celor doi și cu care … a aranjat anterior declarării procesului ca soluția adoptată să fie favorabilă lui și fratelui său)….Pentru acest lucru magistratul judecător a primit de la (…) suma de 3000 euro.” Procesul-verbal de sesizare din oficiu poartă rezoluția „rețin pentru cercetări” din data de 12.06.2014. La data de 16.06.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000. La data de 03.09.2014, prin referatul procurorului de caz a fost solicitată autorizarea măsurilor de supraveghere tehnică pentru judecător și alte 4 persoane, pentru perioada 04.09.2014 – 03.10.2014, prin încheierea penală nr. 11 din 03.09.2014 a Curții de Apel Ploiești fiind încuviințate măsurile 169 / 304 solicitate de procuror și emise mandate de supraveghere tehnică pentru cele 5 persoane (nr. …/…. – …/… din data de 03.09.2014). În perioada septembrie – octombrie 2014 sunt solicitate înscrisuri de la diferite instituții (în baza ordonanței de predare înscrisuri din data de 11.09.2014), inclusiv Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, această unitate de parchet înaintând la data de 22.09.2014 dosarul nr. …/…/2014. Cu adresa nr. …/…./2014 din data de 19.01.2017, după mai mult de 2 ani, Serviciul Teritorial Ploiești din cadrul Direcției Naționale Anticorupție restituie dosarul nr. …/…/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele. Prin ordonanța din data de 07.10.2014 s-a dispus amânarea efectuării informării cu privire la măsurile de supraveghere tehnică. În perioada octombrie 2014 – ianuarie 2017 nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, dosarul rămânând în nelucrare. Prin ordonanța din data de 08.05.2017, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există (art. 16 lit. a Cpp), totodată subiecții mandatelor fiind informați cu privire la măsurile de supraveghere tehnică ce au fost luate în privința lor. De asemenea, s-a menționat că nu se impune comunicarea soluției, întrucât sesizarea este din oficiu.  Dosarul nr. …/…/2016 a fost înregistrat la data de 04.10.2016, urmare a unui denunț formulat de persoane care domiciliază în municipiul Iași, denunț care vizează presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați judecători și un fost magistrat judecător din cadrul Curții de Apel Iași. La data de 28.11.2016 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 292 alin.1 Cp rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cp; art. 291 alin.1 Cp rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 Cp; art. 290 alin.1 Cp rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 Cp; art. 289 alin. 1 și 2 Cod penal rap la art. art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 Cp și art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 Cp cu aplic. art. 5 alin. 1 Cp. La data de 21.12.2016 și 30.03.2017 au fost audiați 2 martori, după care în perioada martie 2017 – august 2018 dosarul a rămas în nelucrare. La data efectuării verificărilor directe, dosarul se afla în lucru. 170 / 304 Nerespectarea dispozițiilor normelor de procedură, privind măsurile de protecție dispuse în cursul urmăririi penale.  În dosarul nr. …/…/2016, măsurile de protecție dispuse față de martorul amenințat au fost clasificate și înregistrate ca secret de serviciu, contrar dispozițiilor 126 alin. 3 C.pp. Astfel, dosarul nr. …/…/2016 a fost înregistrat la data de 22.07.2016, în baza procesului-verbal de sesizare din oficiu, din aceeași dată, cu privire la comiterea unor presupuse fapte de corupție comise de magistrat procuror, la acea dată procuror șef al DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești, împreună cu soția sa – magistrat judecător în cadrul Tribunalului Prahova care, în schimbul unor sume de bani și alte foloase necuvenite pretinse de la numitul …, l-ar fi sprijinit pe acesta să obțină o hotărâre judecătorească favorabilă într-un dosar civil în care respectivul avea calitatea de reclamant, dosar având ca obiect acțiune în pretenții. Dosarul nr. …/…/2011 a fost soluționat de magistratul judecător care a pronunțat hotărârea nr. …/19.09.2012 prin obligarea pârâtei la plata sumei de 213.380,5 euro în echivalent și a sumei de 13.318,87 lei taxă judiciară de timbru către reclamantă. La baza procesului-verbal de sesizare din oficiu s-a aflat un denunț, denunțătorul primind calitatea de martor cu identitate protejată, denunțul și declarația martorului protejat fiind clasificate de către procurorul de caz (contrar dispozițiilor art. 126 alin. 3 Cpp). Prin ordonanța din data de 22.07.2016 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunile prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 7 lit. b din Lehea nr. 78/2000; art. 290 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; art. 291 alin. 1 Cp rap. la art. 7 lit. b și c din Legea nr. 78/2000 și art. 292 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin ordonanța procurorilor de caz din data de 22.08.2016 au fost solicitate de la societatea de asigurări dosarele de daună, precum și dosarul instanței nr. …/…/2011. Cu excepția declarației de martor (protejat) și a înscrisurilor depuse de către societatea de asigurări, în cauză nu a fost efectuat nici un act de urmărirre penală. A fost interogată baza de date ANCPI și a fost accesat portalul just.ro cu privire la dosarul nr. …/…/2011 al Tribunalului 171 / 304 Prahova la data de 20.07.2016, ora 2:00 pm, anterior sesizării din oficiu. În ordonanța de clasare din data de 25.09.2017 s-a reținut că „din examinarea mijloacelor de probă a reieșit dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că, în perioada ulterioară anului 2011, când a fost deschisă acțiunea de despăgubire la Tribunalul Prahova – Secția a II-a Civilă și Contencios Administrativ și Fiscal ce a făcut obiectul dosarului nr. …/ …/2011, magistrații vizați și numitul … nu au beneficiat de excursii plătite de (…) în schimbul pretinsului ajutor acordat pentru pronunțrea unei soluții favorabile în cadrul judecării dosarului nr. …/…/2011”, deși doar din informațiile generale oferite de accesarea portalului just.ro cu privire la acest dosar (și care se află la dosarul penal) se observă că cererea reclamantului a fost admisă iar pârâta obligată să plătească acestuia suma de 213.380,5 euro echivalentul în lei la data plății reprezentând recunoașterea parțială a c/val despăgubirii și 13.318,87 lei taxă judiciară de timbru calculată proporțional cu pretenția admisă.  Dosarul nr. …/…/2015 a fost înregistrat la data de 10.11.2015, urmare a referatului din data de 06.11.2015 întocmit de un ofițer de poliție din cadrul IPJ Dâmbovița – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice cu propunere de declinare a competenței în favoarea Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești. Dosarul a fost înaintat direct Serviciului Teritorial Ploiești din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, unde a fost înregistrat sub nr. …/…/2017. Dosarul vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de magistrați judecători din cadrul Tribunalului Covasna, constând în aceea că și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, hotărând prin decizia civilă nr. …/… din data de 20.12.2007 restituirea unei suprafețe de 405,51 ha pădure, contrar probatoriului administrat și a actelor existente la dosarul cauzei. Dosarul a fost declinat și înregistrat la Serviciul Teritorial Ploiești cu încălcarea dispozițiilor referitoare la sesizarea procurorului care exercită supravegherea după verificarea competenței materiale a organului de cercetare penală (art. 58 alin. 3 Cpp). Prin ordonanța din data de 27.08.2017 s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că fapta nu există. 172 / 304 SERVICIUL TERITORIAL SUCEAVA Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală corelată cu perioade de inactivitate:  Dosarul nr. …/…/2014 a fost înregistrat la data de 30.04.2014, ca urmare a procesului-verbal de sesizare din oficiu din aceeași dată, întocmit de către ofițerul de poliție judiciară din cadrul Serviciului Teritorial Suceava – Direcția Națională Anticorupție, reținându-se că la data de 23.04.2014, magistrat judecător din cadrul Curții de Apel Suceava a primit suma de 75.000 euro pentru a nu-și respecta atribuțiile de serviciu în ceea ce privește cauzele repartizate, iar la o dată anterioară a primit suma de 120.000 euro, în legătură cu soluționarea aceleiași cauze. Prima sumă a fost dată de inculpat, iar cea de a doua de partea adversă. La data de 30.04.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 289 Cod penal rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu art. 38 alin. 1 Cp; art. 290 Cp și art. 291 Cp. La data de 11.04.2016 s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru infracțiunile de trafic de influență, cumpărare de influență, complicitate la trafic de influență și complicitate la cumpărare de influență. În perioada mai – august 2014 s-a procedat la audierea a 3 martori. În perioada august 2014 – aprilie 2016 nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală, dosarul rămânând în nelucrare. La data de 13.04.2016, prin referatul procurorului a fost solicitată emiterea unor măsuri de supraveghere tehnică pentru patru persoane fără calitate specială, măsuri autorizate și, ulterior, prelungite de către Curtea de Apel Suceava, până la data de 11.06.2016. Mandatele de supraveghere tehnică au fost puse în executare de ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Tehnic, în baza ordonanțelor de delegare emise de către procuror. La data de 09.05.2016, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de către specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații – Direcția Generală de Cercetări București având ca obiectiv „îmbunătățirea calității înregistrării ambientale audio (…) cu scopul de a facilita accesul la 173 / 304 conținutul dialogului purtat între o persoană de sex feminin și interlocutorul de sex masculin”. La data de 30.05.2016, SRI - UM … București trimite raportul de constatare nr. … din 26.05.2016. La data de 16.05.2016 și, respectiv, 13.06.2016 s-a dispus amânarea efectuării informării cu privire la măsurile de supraveghere tehnică dispuse în cauză. În perioada iunie 2016 – martie 2018 nu a fost efectuat niciun act de urmărire penală, dosarul rămânând în nelucrare. Prin ordonanța din data de 28.03.2018, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. a și art. 314 alin. 1 lit. a Cpp rap. la art. 16 lit. a Cpp, art. 145 alin. 1 și art. 146 Cpp, s-a dispus clasarea cauzei, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți cu propunerea de a dispune conservarea suporturilor materiale sau a copiilor certificate ale acestora, conținând materialele rezultate din supravegherea tehnică și informarea cu privire la măsurile de supraveghere tehnică luate. Lipsa ordonanțelor procurorului de delegare a efectuării unor activități de urmărire penală, organele de cercetare penală efectuând acte de urmărire penală în lipsa delegării:  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 02.03.2018, ofițerul de poliție judiciară audiază denunțătorul la data de 19.02.2018 fără a fi delegat în cauză;  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Tribunalului Suceava și din cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 25.01.2018, ofițerul de poliție judiciară audiază denunțătorul la data de 22.01.2018 fără a fi delegat în cauză. Efectuarea unor acte de urmărire penală de către procuror înainte de începerea urmăririi penale in rem:  Dosar penal nr. …/…/2014 vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava a fost înregistrat la data de 10.11.2014. În cauză a 174 / 304 fost începută urmărirea penală in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 la data de 26.05.2016, însă la data de 24.05.2015 procurorul audiază persoana vătămată. Inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem:  Dosar penal nr. …/…/2014 format ca urmare a unei sesizări penale la 05.08.2014, vizează judecător de la Judecătoria Rădăuți, în care se reclama o posibilă faptă de corupție săvârșită de către magistrat. Nu s-a început urmărirea penală in rem, sa dat soluție de clasare în baza art.314 lit.a C.pp la 06.06.2016 ptr. art. 289 C. penal rap la art. 6,7 lit. b din Legea nr. 78/2000.  Dosar penal nr. …/…./2014, format ca urmare a unei sesizări penale la 11.07.2014, vizează judecător de la Judecătoria Rădăuți, care ar fi săvârșit posibile fapte de corupție împreună cu un alt judecător, de la aceeași instanță cu ocazia judecării unor cauze civile. Nu s-a început urmărirea penală in rem, s-au atașat înscrisuri, s-a dat ordonanță de clasare în temeiul art.315 lit.a Cpp la data de 24.04.2016.  Dosar penal nr. …/…/2015, format ca urmare a unei sesizări penale la 09.03.2015, vizează procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani care au soluționat favorabil dosarul penal nr. …/…/2015. Nu s-a început urmărirea penală in rem, s-au atașat înscrisuri solicitate de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani. S-a dispus soluție de clasare la data de 22.06.2017. SERVICIUL TERITORIAL TIMIȘOARA Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Gestionarea necorespunzătoare a incidentelor procedurale: conexări, disjungeri, respectarea ordinii de conexare a cauzelor penale:  Dosarul penal nr. …/…/2016, înregistrat la data de 26.09.2016 ca urmare a unei plângeri penale formulate împotriva unui judecător din cadrul Judecătoriei Ineu privind fapte de corupție în legătură cu modalitatea de instrumentare a unei cauze civile, a fost conexat de procurorul de caz …, în temeiul art. 43 al. 2 lit. a) și c) Cod procedură penală la data de 175 / 304 03.09.2018 la dosarul nr. …/…/2018, care viza alte plângeri penale împotriva aceluiași judecător pentru același tip de fapte, dosar care fusese disjuns din dosarul penal nr. …/…/2016. Totodată din dosarul penal nr. …/…/2016 fusese disjuns dosarul penal nr. …/…/2017, fiind sesizată Curtea de Apel Timișoara cu rechizitoriu la data de 19.02.2018, pentru fapte de corupție în legătură cu pronunțarea sentințelor civile din dosarele nr…./…/2011, …/…/2011, …/…/2011, …/…/2011, …/…/2011, …/…/2011. De asemenea, a rezultat că la dosarul penal nr. …/ …/2016 a fost conexat și dosarul penal nr. …/…/2017, înregistrat ca urmare a unei declinări de competență de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara vizând aceeași persoane și același gen de fapte, precum și dosarul penal nr. …/…/2018. Totodată din verificări a rezultat că la dosarul penal nr. …/…/2018 au fost conexate pentru aceleași considerente următoarele dosare penale: nr. …/…/2014, nr. …/…/2016 (disjuns din …/…/2015), nr. …/…/2014, nr. …/…/2015, nr. …/…/2015, nr. …/…/2015, nr. …/…/2015, nr. …/…/2014, nr. …/…/2015, nr. …/…/2016, nr. …/…/2018, nr. …/…/2018, nr. …/…/2018, nr. …/…/2018, nr. …/…/2018. Se constată că: - a fost efectuată o disjungere dintr-o cauză penală, pentru ca ulterior să fie conexată la o cauză nouă la care era conexată și cauza din care s-a făcut disjungerea (situația dosarului nr. …/…/2016 disjuns din dosarul nr. …/…/2015, care au fost ulterior conexate la dosarul penal nr. …/…/2018); - conexările s-au făcut în 13 situații cu nerespectarea art. 44 alin. 1 Cod procedură penală, din care rezultă ordinea de efectuare a conexării cauzelor celor mai noi la cele vechi și nu invers. Dosarul penal nr. …/…/2018 a fost declinat la data de 23.10.2018 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Totodată, a rezultat că la dosarul penal nr. …/…/2016 au fost reunite următoarele dosare penale: nr. …/…/2014 (disjuns din dosarul nr. …/…/2014), nr. …/…/2015 (disjuns din dosarul nr. …/…./2013), nr. …/…/2015 (disjuns din dosarul nr. …/…/2013), nr. …/…/2015, nr. …/…/2015, nr. …/…/2015, respectiv dosarele mai vechi la cele noi, și nu invers cum ar fi fost corect. 176 / 304 Solicitarea de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații - potențial factor de presiune:  Dosar penal nr. …/…/2017 vizând presupuse fapte comise de judecător sindic din cadrul Tribunalului Timiș, în legătură cu soluționarea cauzei nr. …/…/2010, declinat la data de 23.10.2018 la PÎCCJ – SIIJ. Din urma dosarului a rezultat că la data de 21.02.2018 a fost solicitat instanței de judecată dosarul civil, acesta fiind restituit după 6 luni, la data de 23.10.2018. Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală, corelată cu perioade de inactivitate:  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de judecători din cadrul Tribunalului Timiș și din cadrul Curții de Apel Timișoara, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 26.06.2018, perioadă de inactivitate 29.09.2016-07.03.2018;  Dosar penal nr. …/…/2012 format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 21.09.2012, vizează procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu. Nu s-a început urmărirea penală in rem. Se dispune soluție de clasare la 29.04.2016, în temeiul art. 16 lit c CPP. În intervalul 13.12.2012-29.04.2016 dosar lăsat în nelucrare. Inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem:  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte ale judecător din cadrul Judecătoriei Timișoara., soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 01.03.2016;  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Judecătoriei Timișoara, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 17.03.2017;  Dosar penal nr. …/…/2014 vizând presupuse fapte comise de 177 / 304 judecător din cadrul Judecătoriei Arad, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 02.09.2014.  Dosar penal nr…./…/2015 vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Judecătoriei Timișoara și alți judecători nenominalizați din cadrul aceleiași instanțe și Tribunalului Timiș, soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.c) Cod procedură penală la data de 02.12.2015 printre altele și pentru săv. infr. prev.de art. 289C.p., art. 290 C.p. pentru care nu se începuse la data de 12.10.2015 urmărirea penală. Totodată s-a dispus disjungerea și declinarea către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara sub aspectul art. 325 C.p. Necomunicarea soluțiilor de clasare magistraților vizați, lipsă ordonanță amânarea informării privind măsurile de supraveghere tehnică:  Dosar penal nr. …/…/2012, format ca urmare a unei sesizări din oficiu la 30.08.2012, vizează judecător sindic de la Tribunalul Caraș Severin, care în schimbul primirii unor foloase necuvenite și-a încălcat atribuțiile de serviciu prin pronunțarea unor hotărâri nelegale și prin desemnarea preferențială a unor lichidatori. Nu s-a început urmărirea penală in rem. Au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnică în perioada 01.10-30.10.2012. Prin ordonanța din 29.04.2016, s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prev. de art. 289 alin 1 C. penal rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000. Nu s-a comunicat soluția magistratului vizat și nici măsurile de supraveghere tehnică. Dosarul a fost lăsat în nelucrare in perioada 30.10.2012-29.04.2016.  Dosar penal nr. …/…/2012 format ca urmare a unei plângeri penale la 20.06.2012, vizează judecător de la Judecătoria Sânicolau Mare . Nu s-a început urmărirea penala in rem. Au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnică pe magistrat, în perioada 21.06.2012-20.07.2012. S-a dispus soluție de clasare la 10.11.2014, în temeiul art.16 lit. f CPP. Raportat la temeiul clasării, nu se impunea informarea persoanei supravegheate cu privire la existența măsurii de supraveghere tehnică, însă nu a fost identificată în dosar 178 / 304 ordonanța de amânare a informării cu privire la măsurile de supraveghere tehnică. SERVICIUL TERITORIAL TÎRGU MUREȘ Verificările efectuate de Inspecția Judiciară au stabilit existența următoarelor situații cu privire la: Nerespectarea condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică (modalitatea de emitere a mandatelor de supraveghere tehnică, modalitatea de arhivare a datelor obținute); Efectuarea unui raport de constatare tehnicoștiințifică contabilă în absența ordonanței procurorului de administrare a acestei probe:  Dosarul penal nr. …/…/2016 a fost înregistrat la data de 16.06.2016, urmare unui denunț oral consemnat de procuror într-un proces-verbal, vizând comiterea de către judecător din cadrul Tribunalului Mureș a unor operațiuni financiare incompatibile cu funcția. Dosarul a fost soluționat la data de 05.05.2017 prin clasare în temeiul art.16 lit.b) teza I, f) Cod procedură penală și disjungere în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș pentru alte infracțiuni. În cauză au fost solicitate judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Tg. Mureș MST-uri vizând persoane fără calitate de magistrat, care au fost puse în executare de organele de cercetare penală. De asemenea, la data de 29.06.2016, procurorul de caz … dispune prin ordonanță în temeiul art. 153 alin.1 și 2 Cod procedură penală, art.170 Cod procedură penală „comunicarea imediată și în condiții de confidențialitate de către … a situației financiare/ existenței și conținutul conturilor (inclusiv rulajele conturilor, persoanele împuternicite, date privind cardurile de debit sau de credit, înscrisuri, precum și documentele în baza cărora s-au deschis conturile, ordinele de plată și fișe de specimen sau de semnătură ale titularilor de cont sau ale împuterniciților, de la deschiderea acestora până în prezent, documentația de aprobare a creditelor) aparținând numiților (magistrat judecător)” și soțului acesteia. Trebuie observat că obținerea datelor privind tranzacțiile financiare efectuate de către o persoană se poate dispune de judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, în conformitate cu dispozițiile art. 1461 Cod procedură penală 179 / 304 Urmare ordonanței procurorului, … comunică datele solicitate, care, conform notei de relații date inspectorului judiciar de către procurorul de caz, au fost trimise Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg.Mureș urmare declinării parțiale a cauzei. La data de 09.02.2017 urmare dispoziției verbale a procurorului de caz (confirmate de acesta în nota de relații), specialistul antifraudă din cadrul DNA ST Tg. Mureș, … întocmește un raport de constatare tehnico–științifică pe care-l intitulează „proces-verbal” și în care concluzionează : „ Astfel, s-a încheiat în fals contractul de împrumut cu garanție imobiliară/.../ prin care (judecătorul și soțul), în calitate de creditori, acordă cu titlu de împrumut suma de 47.000 euro către debitorii …” Trebuie observat art. 172 alin. 9 Cod procedură penalăcare prevede: „Când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanță efectuarea unei constatări.” La dosar a fost identificat de către inspectorul judiciar un suport optic sigilat într-un plic, conținând mențiunea „DVD cu convorbirile redate ambientale”, despre care procurorul de caz a precizat în nota de relații „că acesta cuprinde copia digitală a convorbirilor menționate, copie ce formează anexa procesului-verbal de redare din 07 iulie 2016, după cum se menționează în cuprinsul acestuia”, fiind rămas atașat la dosarul penal nr. …/P/2016 din eroare și trimis prin adresă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș la data de 22.10.2018 pentru a fi avut în vedere la soluționarea cauzei declinate. Lipsa ordonanțelor procurorului de delegare a efectuării unor activități de urmărire penală, organele de cercetare penală efectuând acte de urmărire penală în lipsa delegării:  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de judecători - membri în comisia de concurs pentru ocuparea unor posturi de grefieri la nivelul Curții de Apel Tg. Mureș, soluționat prin clasare în temeiul art. 16 lit.a) Cod procedură penală la data de 09.07.2017, ofițerul de poliție judiciară întocmește procese-verbale de verificări la data de 20.04.2016 fără a fi delegat în cauză; 180 / 304  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin soluționat prin clasare în temeiul art. 16 lit. a) Cod procedură penală la data de 01.07.2016, ofițerul de poliție judiciară întocmește procese-verbale de atașare înscrisuri și de consemnare declarație persoană vătămată la data de 29.06.2016, fără a fi delegat în cauză;  Dosar penal nr. …/…/2016 vizând presupuse fapte comise de judecător din cadrul Curțuu de Apel Tg. Mureș soluționat prin clasare în temeiul art.16 lit.a) Cod procedură penală la data de 17.08.2017, ofițerul de poliție judiciară întocmește în lunile iunie și iulie 2017 acte de urmărire penală, fără a fi delegat în cauză. Lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală corelată cu perioade de inactivitate:  Dosar penal nr. …/…/2014 format ca urmare a unei plângeri penale la 20.05.2014, pentru 132 din Lg. 78/2000 raportat la art. 297 cp., vizează procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița repartizat la 20.05.2014 procurorului …. Se dispune ordonanță de începerea urmăririi penale in rem la 28.07.2014. La 19.12.2016, procuror … dispune delegarea ofițerului de poliție judiciară în vederea audiere persoanei vătămate, și se solicită înscrisuri de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița la 08.05.2017. Se dispune clasarea cauzei la data de 05.07.2017, în temeiul art. 16 lit. a Cpp. Soluția se comunică doar petentului. La dosar nu există nota de serviciu/ordin de redistribuire a dosarului de către procurorul șef, dosar lăsat în nelucrare în perioada 28.07.2014 - 19.12.2016.  Dosar penal nr. …/…/2014 format ca urmare a unei plângeri penale la 13.06.2014 pentru art. 132 din Lg. 78/2000 raportat la art. 297 cp., vizează procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighișoara, repartizat procurorului … la aceeași dată. A fost începută urmărirea penală in rem la 28.07.2014. Se solicită înscrisuri de la PCA Mureș la 05.04.2017 și se dispune ordonanță de clasare la 12.05.2017 în temeiul art. 16 lit. b Cpp. de procuror … Soluția de clasare nu se comunică magistratului vizat de cercetări. 181 / 304 Nu există notă de serviciu/ordin de redistribuire a cauzei de la procuror … la procuror … În intervalul 28.04.2014 -06.01.2017 dosarul a fost lăsat în nelucrare.  Dosar penal nr. 98/P/2014 format ca urmare a unei plângeri penale la 28.11.2013 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, declinat prin ordonanța din 13.05.2014, pentru art. 6, 7 din Legea nr. 78/2000, vizează procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc. Dosarul a fost repartizat la 19.06.2014 procurorului …. S-a început urmărirea penală in rem la 28.07.2014, iar la data de 20.04.2017 s-a dispus clasarea cauzei, în temeiul art. 16 lit. a Cpp. Soluția de clasare s-a comunicat petentei, dosar lăsat în nelucrare trei ani. Dosar penal nr. 156/P/2014 format ca urmare a unei plângeri penale la 11.11.2014 pentru art. 132 din lg. 78/2000 raportat la art. 297 cp., vizează judecător de la Tribunalul Mureș, repartizat la aceeași dată la procuror Onea T. Se începe urmărirea penală in rem la 19.12.2014. La 13.12.2016, procuror …. dispune delegarea ofițerului de poliție judiciară pentru audierea martorului denunțător și la 15.06.2017 se dispune soluție de clasare, în temeiul art. 16 lit. a Cpp. Dosarul a fost lăsat în nelucrare în intervalul 19.12.2014 – 13.12.2016. Nu există la dosar notă de serviciu/ordin de redistribuire de la procurorul … la procuror …. Soluția se comunică petului, nu și magistratului vizat de cercetări.  Dosar penal nr. …/…/2014, format ca urmare a unui denunț penal la 05.12.2014 pentru art. 132 din lg. 78/2000 raportat la art. 297 cp., vizează judecător de la Judecătoria Luduș, repartizat la aceeași dată procurorului … Se începe urmărirea penală in rem la 10.06.2015, la 26.01.2017 se dispune ordonanța de delegare pentru citare si audierea martorului denunțător și se efectuează verificări pe portalul ECRIS al instanței. La data de 12.04.2017 se dispune clasarea cauzei, în temeiul art. 16 lit. b Cpp. Dosarul a fost lăsat în nelucrare în intervalul 10.06.2015 – 26.01.2017. Soluția se comunică martorului denunțător, nu și magistratului vizat de cercetări.  Dosarul nr. …/…/2015 a fost înregistrat la data de 28.10.2015, ca 182 / 304 urmare a plângerii penale formulate de SC împotriva unor magistrați judecători din cadrul Tribunalului Mureș, din cadrul Curții de Apel Tîrgu Mureș și din cadrul Judecătoriei Tîrgu Mureș, petenta reclamând presupuse fapte de abuz în serviciu, constând în aceea că judecătorii au procedat la soluționarea dosarului nr. …/…/2015 al Tribunalului Mureș, încălcând normele de competență materială și prejudiciind astfel interesele petentului, care în dosarul vizat a avut calitatea de apelant. La data de 30.10.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297Cod penal. La data de 12.09.2017 s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297Cod penal, presupus a fi comisă de magistratul judecător din cadrul Judecătoriei Târgu Mureș. La data de 30.10.2015, prin ordonanță s-a dispus delegarea ofițerului de poliție judiciară în vederea audierii persoanei vătămate pentru a se lămuri aspectele legate de dosarul civil nr…./…/2015 și pentru indicarea normelor de procedură încălcate, atașarea înscrisurilor relevante din dosarul civil nr. …/ …/2015, precum și alte acte de urmărire penală necesare și utile soluționării cauzei. La data de 04.11.2015 s-a procedat la audierea persoanei vătămate, care în perioada 14.12 – 16.12.2015 trimite completări și precizări la plângere. La dosarul cauzei au fost atașate înscrisuri. La data de 24.03.2016 a fost solicitat dosarul nr. …/ …/2015, acesta fiind înaintat de Curte de Apel Târgu Mureș la data de 25.03.2015, iar la data de 29.03.2015 dosarul este restituit fiind atașată la dosar copia dosarului nr. …/ …/2015. În perioada aprilie 2016 – septembrie 2017 dosarul a rămas în nelucrare. Prin ordonanța din data de 13.09.2017, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că fapta reclamată nu există, respectiv că există autoritate de lucru judecat (art. 16 lit. a, i Cpp) precum și disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tîrgu Mureș, pentru infracțiunea prev.de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297Cod penal, presupus a fi comisă de un grefier din cadrul Judecătoriei Tîrgu Mureș.  Dosarul nr. …/…/2015 a fost înregistrat la data de 22.05.2015, ca 183 / 304 urmare a plângerii penale formulate de persoana vătămată împotriva magistratului judecător din cadrul Judecătoriei Toplița, aceasta reclamând presupuse fapte de abuz în serviciu, constând în aceea că în perioada ianuarie – aprilie 2015, magistratul judecător vizat - care a instrumentat dosarele nr. …/…/2014 și nr. …/…/2014 ale Judecătoriei Toplița, împreună cu un grefier și un avocat, a redactat un referat încare s-au atestat împrejurări neadevărate cu privire la situația părții vătămate, care este și parte în respectivele dosare. La data de 10.06.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297Cod penal. În perioada iunie 2015 – martie 2017 nu a fost efectuat niciun act de urmărire penală, dosarul rămânând în nelucrare. În luna martie 2017, au fost solicitate dosarele nr. nr. …/ …/2014 și nr. …/…/2014 ale Judecătoriei Toplița, acestea fiind înaintate la data de 16.03.2017, iar la data de 18.03.2017 acestea au fost restutite Judecătoriei Toplița, fiind atașate la dosarul cauzei copii de pe înscrisurile relevante din aceste dosare. Prin ordonanța din data de 12.05.2017, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că fapta reclamată nu există (art. 16 lit. a Cpp).  Dosarul nr. …/…/2017 a fost înregistrat la data de 02.11.2017, pe baza procesului-verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurorul … și cms. șef … – ambii din cadrul Serviciului Teritorial Tîrgu Mureș al Direcției Naționale Anticorupție, reținându-se: „…cu ocazia desfășurării activităților specifice au rezultat indicii de comitere de către (…) – judecător în cadrul Tribunalului Mureș a infracțiunii de luare de mită - prev. de art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că în cursul anului 2017 a primit, prin intermediul numitei…., suma de 15.000 euro de la numitul …. în vederea punerii în libertate a acestuia din urmă, inculpat aflat în stare de arest preventiv în dosarul nr. …/ …/2014 al Tribunalului Mureș, dosar instrumentat de … (judecătorul vizat)”. Prin același proces-verbal de sesizare din oficiu s-a reținut că au rezultat indicii de comitere a infracțiunilor de dare de mită și complicitate la dare de mită comise de către … și ….. La data de 04.12.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prev. de art. 6 și 7 lit. b din Legea nr. 184 / 304 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal; art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 alin. 1 Cod penal și art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 alin. 1 Cod penal. La aceeași dată, prin ordonanța procurorului, în temeiul art. 286 Cpp, s-a dispus folosirea în dosarul nr. …/…/2017 a unor mijloace de probă și documente (în xerocopie) aflate în dosarul nr. …/…./2010 al Serviciului Teritorial Tîrgu Mureș, respectiv ordonanța de delegare din data de 20.06.2012 pentru audierea martorului … și declarația acestuia din data de 30.10.2912, precum și cazierul judiciar al aceluiași martor – aflat în dosarul nr. …/…/2010. Prin ordonanța din data de 06.12.2017, în temeiul art. 286 Cpp, s-a dispus folosirea în dosarul nr. …/…/2017 a denunțului și declarației numitului ….luate în lucrarea nr. …/…/2017. În perioada decembrie 2017 – aprilie 2018 au fost efectuate în mod ritmic acte de urmărire penală, respectiv, audieri de martori, ridicare silită de obiecte și înscrisuri, provese-verbale de efectuare a verificărilor dispuse prin ordonanța de delegare, ridicări de înscrisuri. La data de 18.12.2017, prin referatul procurorului de caz a fost solicitată autorizarea măsurilor de supraveghere tehnică pentru judecător, și alte 3 persoane, pentru perioada 18.12.2017 – 16.01.2018, prin încheierea penală nr. …/… din 18.12.2017 fiind încuviințate măsurile solicitate de procuror și emise mandate de supraveghere tehnică pentru cele 4 persoane. La data de 21.12.2017, a fost solicitată autorizarea măsurilor de supraveghere tehnică constând în obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale persoanelor vizate, prin încheierea nr. …/…/ din 21.12.2017 fiind încuviințată măsura solicitată și emise mandate de supraveghre tehnică pentru cele patru persoane. La data de 16.01.2018, a fost solicitată prelungirea măsurilor de supraveghere tehnică pentru perioada 17.01.2018 – 15.02.2018, prin încheierea nr. …/… din 16.01.2018 solicitarea fiind admisă parțial, doar pentru perioada 17.01.2018 – 05.02.2018. Prin ordonanțele procurorului de caz s-a dispus delegare ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorrupție – Serviciul Tehnic și a ofițerilor specializați din cadrul IGPR – DOS – Brigada operațiuni speciale Tîrgu Mureș în vederea punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică. 185 / 304 Prin ordonanța din data de 12.02.2018 s-a dispus amânarea efectuării informării cu privire la măsurile de supraveghere tehnică. Prin ordonanța din data de 26.04.2018, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există (art. 16 lit. a Cpp), totodată subiecții mandatelor fiind informați cu privire la măsurile de supraveghere tenhică ce au fost luate în privința lor. Comunicarea soluției doar către persoana vătămată sau martorul denunțător, fără a fi comunicată de regulă și magistratului vizat de cercetări:  dosar penal nr. …/…/2014, dosar penal nr. …/…/2014, dosar penal nr. …/…/2014, dosar penal nr…./…/2014, dosar penal nr…./…/2014, dosar penal nr…./…./2014, dosar penal nr…./…/2014, dosar penal nr…./…/2014. CAPITOLUL IV MODUL DE RESPECTARE A PRINCIPIILOR GENERALE CARE GUVERNEAZĂ ACTIVITATEA AUTORITĂŢII JUDECĂTOREŞTI, ÎN DOSARELE AVÂND CA OBIECT RECHIZITORII D.N.A. ÎNREGISTRATE PE ROLUL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI În vederea determinării modului de respectare a principiilor generale care guvernează activitatea de judecată în dosarele având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală şi Structurile Teritoriale, s-au efectuat verificări care au vizat: modalitatea de înregistrare şi repartizare a cererilor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică şi măsuri preventive, modalitatea de repartizare a dosarelor de fond având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală şi Structurile Teritoriale şi modalitatea de respectare a garanţiilor procesuale şi a dispoziţiilor legale referitoare la interdicţii şi incompatibilităţi, în aceleaşi dosare. S-au efectuat, în acest sens, verificări directe la: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel 186 / 304 Braşov şi Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Galaţi şi Tribunalul Galaţi, Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova şi s-au solicitat, în scris, relaţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi centralizat de la toate curţile de apel (pentru toate instanţele din raza teritorială a acestora), atât anterior, cât şi ulterior efectuării verificărilor directe. III.1.Respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor În vederea verificării modului în care a fost respectat acest principiu, s-au avut în vedere dosarele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, referitor la care s-au efectuat verificări directe şi verificări prin solicitarea de relaţii de la toate curţile de apel, precum şi dosarele soluţionate definitiv şi aflate pe rol în perioada de referinţă, având ca obiect rechizitorii emise de Direcţia Naţională Anticorupţie, cu privire la care au fost efectuate verificări directe la cele 10 instanţe prevăzute în Ordinul Inspectorului - şef nr.29/2019. III.1.1.Modalitatea de înregistrare şi repartizare a cererilor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere şi măsuri preventive Din verificările directe ce au fost efectuate şi din relaţiile transmise centralizat de curţile de apel, pentru toate instanţele din raza teritorială a acestora, referitor la activitatea de înregistrare şi repartizare a cererilor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică şi măsuri preventive, au rezultat următoarele: ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, din verificările directe efectuate, a rezultat că dosarele având ca obiect măsuri de supraveghere tehnică prevăzute de art. 138 Cod procedură penală, în perioada de referinţă, nu au fost înregistrate în aplicaţia Ecris, nefiindu-le generat număr de dosar din această aplicaţie, şi au fost înregistrate în ordinea numerelor primite din registrele special constituite în acest sens, în fiecare an. Această modalitate de înregistrare este contrară dispoziţiilor art.109^2 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care prevede "Cauzele având ca obiect cererile, propunerile, plângerile sau contestaţiile date prin lege 187 / 304 în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se înregistrează în sistemul ECRIS ca dosare distincte." Menţionăm că, din conţinutul dispoziţiilor art.140 alin. (1), 141 alin. (3), art. 144 alin. (1), art.146 alin. (1), art. 146 alin. (1)1, art. 147 alin. (1), art.152 alin. (1), rezultă că solicitările organelor de urmărire penală privind dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică sunt cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, iar confidenţialitatea dosarelor cu acest obiect nu este pusă în pericol prin înregistrarea cererilor de acest tip în aplicaţia Ecris, care permite păstrarea confidenţialităţii, prin bifarea câmpului corespunzător din aplicaţie. Un aspect pozitiv îl constituie arhivarea acestor dosare având ca şi criteriu numărul dosarului de urmărire penală, astfel încât la dosarul constituit pentru prima cerere de dispunere a unor măsuri speciale de supraveghere tehnică într-un dosar de urmărire penală, se ataşează toate celelalte dosare având ca obiect cereri ulterioare cu acest obiect. Această modalitatea de păstrare facilitează urmărirea respectării termenului maxim pentru care se pot dispune/prelungi măsurile luate. Verificările au relevat că, în perioada 2014-2017, la Secţia penală a instanţei supreme a fost desemnat să soluţioneze astfel de cereri un număr limitat de judecători ai secţiei (în medie 4 judecători), fiecare din judecătorii astfel desemnaţi fiind cuprins în planificarea întocmită lunar şi aprobată de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a acestor cereri, din verificările directe efectuate a rezultat că dosarele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat în ziua primirii cererii. Planificarea se întocmea prin includerea câte unul judecător dintre cei desemnaţi, în fiecare săptămână, iar toate cererile primite în săptămâna respectivă erau repartizate manual judecătorului din planificare. În situaţia în care un judecător a soluţionat deja o cerere în legătură cu un dosar de urmărire penală, următoarele cereri care vizează acelaşi dosar sunt repartizate manual acestuia. S-au întocmit planificări separate pentru perioada vacanţei judecătoreşti. De menţionat că, prin Nota nr…./24.02.2015, preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a solicitat Colegiului de conducere ca, începând cu data de 01.03.2015, judecătorii Secţiei penale să fie împărţiţi în două grupe de judecători de drepturi şi libertăţi (o grupă formată din 188 / 304 judecătorii ce compun completele C2, C4, C6, C8, C10 şi o grupă formată din judecătorii ce compun completele C3, C5,C7,C9), iar planificarea de permanenţă să fie asigurată zilnic de judecătorii de drepturi şi libertăţi din cele două grupe, câte unul din fiecare grupă. Prin aceeaşi notă s-a propus şi ca judecătorul situat pe prima poziţie să asigure soluţionarea declaraţiilor de abţinere, a cererilor de recuzare, participarea la şedinţele de judecată în caz de imposibilitatea obiectivă de participare a judecătorului titular şi să soluţioneze cererile/propunerile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi (inclusiv cererile de dispunere a unor măsuri speciale de supraveghere tehnică) în cauze în care nu s-au pronunţat anterior judecători de drepturi şi libertăţi din cealaltă grupă, iar judecătorul de pe poziţia a doua să soluţioneze cererile/propunerile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi în dosare în care nu s-au pronunţat anterior judecători de drepturi şi libertăţi din cealaltă grupă. Această notă, precizată la data de 26.02.2015, a fost supusă aprobării Colegiului de conducere, iar prin Hotărârea …/26.02.2015, Colegiul de conducere a aprobat propunerea preşedintelui secţiei. Din discuţiile purtate cu doamna judecător …, care a deţinut în perioada de referinţă funcţia de preşedinte al Secţiei penale, a rezultat că această propunere a fost făcută urmare a discuţiilor care s-au ivit în secţie în legătură cu faptul că judecătorii desemnaţi să soluţioneze dosare având ca obiect măsuri de supraveghere tehnică deveneau incompatibili să soluţioneze dosare de fond cu rechizitoriu şi astfel s-au creat dezechilibre cu privire la volumul de activitate al judecătorilor secţiei. Din aceleaşi discuţii şi din înscrisurile puse la dispoziţie rezultă că, referitor la dosarele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, această propunere a devenit operaţională începând cu anul 2017. În ceea ce priveşte celelalte cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, propunerea formulată a devenit operaţională din anul 2016. Din datele puse la dispoziţie rezultă că nu au fost separate funcţiile judiciare la nivelul judecătorilor Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, toţi judecătorii exercitând atât activitate de judecător de drepturi şi libertăţi, cât şi activitatea de judecător de cameră preliminară/fond. La Curtea de Apel Alba Iulia şi instanţele arondate, din relaţiile transmise au rezultat următoarele: 189 / 304 Referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Alba Iulia, în întreaga perioadă de referinţă au fost învestiţi să soluţioneze cereri de tipul celui specificat, doar 3 judecători din cei 14 cu care a funcţionat secţia penală, aceştia fiind planificaţi, câte unul pentru fiecare zi a săptămânii, în ordine alfabetică. Pentru zilele nelucrătoare au fost întocmite planificări separate, tot în ordine alfabetică, de asemenea, fiind întocmite planificări separate şi pentru perioada vacanţei judecătoreşti. Spre deosebire de situaţia expusă pentru Curtea de Apel Alba Iulia, la tribunalele din raza teritorială a acestei curţi, toţi judecătorii secţiilor penale au fost desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică. Planificarea s-a întocmit prin includerea a câte doi judecători de drepturi şi libertăţi în fiecare zi, cu excepţia perioadei vacanţei judecătoreşti şi a zilelor nelucrătoare, când a fost planificat un singur asemenea complet în fiecare zi. În ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Alba Iulia s-a menţionat că, raportat la caracterul urgent al unor asemenea cereri şi la numărul restrâns de judecători care au fost desemnaţi să le soluţioneze, cererile cu obiectul analizat au fost repartizate manual judecătorului aflat în planificarea de permanenţă specială. La Tribunalul Alba, Tribunalul Sibiu şi Tribunalul Hunedoara, în întreaga perioadă de referinţă, cererile cu obiectul specificat mai sus au fost repartizate aleatoriu între cele două complete de judecător de drepturi şi libertăţi planificate zilnic, cu excepţia vacanţei judecătoreşti şi zilelor nelucrătoare, când cererile au fost repartizate manual unui singur complet planificat în fiecare zi. Atât la Curtea de Apel Alba Iulia, cât şi la tribunalele din raza sa teritorială, următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal. Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Alba Iulia cererile 190 / 304 au fost repartizate manual către următorul judecător aflat în planificarea special întocmită în acest sens, fiind întocmit un proces-verbal. La Tribunalul Alba şi Tribunalul Sibiu, în caz de incompatibilitate sau imposibilitate obiectivă de soluţionare a cererilor având ca obiect măsuri de supraveghere tehnică de către cel căruia i-a fost repartizată aleatoriu, această cerere este repartizată manual celuilalt judecător planificat din aceeaşi materie, iar în cazul imposibilităţii sau lipsei ambilor judecători, cererile au fost repartizate manual judecătorului din planificarea de permanenţă. La fel, în situaţia lipsei sau incompatibilităţii judecătorului care a soluţionat prima cerere referitoare la un dosar de urmărire penală, cererile au fost repartizate manual judecătorului din planificarea de permanenţă. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, la Curtea de Apel Alba Iulia şi toate instanţele din raza sa teritorială, judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie, exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată, măsura fiind justificată prin numărul mic de judecători, care nu a permis separarea funcţiilor judiciare. Repartizarea cererilor privind măsuri preventive, rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate sau lipsă a titularului în cazul acestor cereri şi repartizarea cererilor ulterioare primei cereri formulate în legătură cu acelaşi dosar de urmărire penală se efectuează, la nivelul celor trei tribunale din raza Curţii de Apel Alba Iulia în aceeaşi modalitate cu cea referitoare la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. La Curtea de Apel Alba Iulia există o planificare separată pentru judecătorii de drepturi şi libertăţi cărora le sunt repartizate cererile privind măsuri preventive faţă de cea a celor trei judecători de drepturi şi libertăţi care soluţionează cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. La Curtea de Apel Bacău şi instanţele arondate, din relaţiile transmise au rezultat următoarele: Referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Bacău şi tribunalele arondate acesteia, toţi judecătorii secţiilor penale au fost desemnaţi să soluţioneze cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în acestea fiind incluse şi cele cu obiectul specificat anterior. În ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect dispunerea unor măsuri de supraveghere 191 / 304 tehnică, la Curtea de Apel Bacău cererile au fost repartizate, în întreaga perioadă de referinţă, aleatoriu, între două complete de judecată, fiind planificate cel puţin două complete de judecători de drepturi şi libertăţi în fiecare zi. La Tribunalul Neamţ şi Tribunalul Bacău, cererile cu obiectul specificat se repartizează manual completului de drepturi şi libertăţi planificat zilnic, planificările fiind întocmite prin includerea zilnică au unui judecător titular şi a unui înlocuitor în cazul Tribunalului Neamţ, respectiv 3 înlocuitori în cazul Tribunalului Bacău. Această modalitate de planificare şi repartizarea manuală a cererilor sunt determinate de numărul mic de judecători cu care funcţionează secţiile penale ale celor două tribunale. Atât la Curtea de Apel Bacău, cât şi la tribunalele din raza sa teritorială, următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Bacău acesta este înlocuit de judecătorul din planificarea de permanenţă, conform art. 110 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în timp ce la Tribunalul Neamţ cererile au fost repartizate manual următorului judecător din planificarea de permanenţă pentru judecătorul de drepturi şi libertăţi ori, în situaţia admiterii unor incidente procedurale, judecătorului din planificarea de permanenţă următor celui care a soluţionat incidentul, iar la Tribunalul Bacău cererile au fost repartizate manual înlocuitorilor titularului, sau, în lipsa acestora, judecătorului din planificarea de permanenţă. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, atât la Curtea de Apel Bacău, cât şi la instanţele din raza sa teritorială, judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată. Repartizarea cererilor privind măsuri preventive, rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate sau lipsă a titularului în cazul acestor cereri şi repartizarea cererilor ulterioare primei cereri formulate în legătură cu acelaşi dosar de urmărire penală se efectuează, la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel 192 / 304 Bacău în aceeaşi modalitate cu cea referitoare la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. La Curtea de Apel Braşov şi instanţele arondate se procedează după cum urmează: Atât la Curtea de Apel Braşov, cât şi la tribunalele din raza teritorială a acestei curţi, toţi judecătorii care judecă în materie penală au fost desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, acestea fiind incluse în cererile de competenţa judecătorilor de drepturi şi libertăţi. Prin urmare, modalitatea de lucru este aceeaşi atât pentru cererile cu obiectul specificat, cât şi pentru celelalte cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi (cum sunt cererile privind măsurile preventive). Referitor la modalitatea de înregistrare a dosarelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, atât la Curtea de Apel Braşov, cât şi la Tribunalul Braşov, în urma verificărilor directe efectuate, s-a constatat că arhivarea acestor dosare se face având drept criteriu numărul dosarului de urmărire penală, astfel încât la dosarul constituit pentru prima cerere de dispunere a unor măsuri speciale de supraveghere tehnică într-un dosar de urmărire penală, se ataşează toate celelalte dosare având ca obiect cereri ulterioare cu acest obiect. Această modalitatea de păstrare facilitează urmărirea respectării termenului maxim pentru care se pot dispune/prelungi măsurile luate. Referitor la modalitatea de repartizare a cererilor atât la Curtea de Apel Braşov, cât şi la Tribunalul Braşov, în perioada de referinţă, cererile au fost repartizate aleatoriu între cel puţin două complete de judecători de drepturi şi libertăţi, acest lucru fiind asigurat prin planificarea a cel puţin doi judecători de drepturi şi libertăţi în fiecare zi, inclusiv în zilele nelucrătoare. La Tribunalul Covasna, în perioada 2014-2015, cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi au fost repartizate manual judecătorului desemnat în planificarea de permanenţă, la data înregistrării pe rolul instanţei a cererilor. Începând cu anul 2016, în zilele lucrătoare, cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se repartizează aleatoriu între toate completele de judecător de drepturi şi libertăţi ale instanţei, iar în zilele nelucrătoare, aceste cereri se repartizează manual, către completul planificat. Această modalitate a fost aleasă datorită numărului mic de judecători cu care funcţionează Secţia penală a acestei instanţe (în medie 4 judecători). 193 / 304 Atât la Curtea de Apel Braşov, cât şi la Tribunalul Braşov şi Tribunalul Covasna, următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi la Curtea de Apel Braşov, în perioada 20142015 s-au stabilit modalităţi diferite după cum este vorba de lipsa justificată a judecătorului din instanţă sau de un alt incident procedural, respectiv pentru după cum urmează: - în cazul în care judecătorul care a soluţionat prima propunere a parchetului lipseşte din instanţă şi, în aceeaşi săptămână, parchetul formulează o nouă cerere în acelaşi dosar, noua cerere a fost repartizată manual judecătorului de la permanenţa CJDL. Dacă în săptămânile care urmează au fost formulate şi alte propuneri de către parchet în aceeaşi cauză, aceasta a fost repartizată manual judecătorului care a soluţionat prima propunere (iar nu cel care a soluţionat o a doua sau a treia propunere în situaţia lipsei judecătorului ce a soluţionat prima propunere); - în cazul în care a apărut un alt incident procedural în aceeaşi săptămână în care a fost soluţionată prima propunere a parchetului, noua cerere a fost repartizată manual celuilalt judecător de drepturi şi libertăţi planificat. Dacă în săptămânile care urmează au fost formulate şi alte propuneri de către parchet în aceeaşi cauză, aceasta a fost repartizată manual judecătorului de drepturi şi libertăţi ce a soluţionat a doua propunere; dacă incidentul procedural apare în săptămânile ulterioare celei în care a fost soluţionată prima propunere, acest incident a fost soluţionat de completul cu numărul imediat următor celui care a soluţionat prima propunere a parchetului. Dacă în urma soluţionării incidentului procedural se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul a fost repartizat aleatoriu între cei doi judecători CJDL din săptămâna în care a fost invocat incidentul. - referitor la dosarele înregistrate pe perioada vacanţei judecătoreşti, în situaţia cererilor propunerilor, plângerilor ori contestaţiilor formulate în cursul urmăririi penale, în cadrul dosarelor de urmărire penală ce au fost repartizate iniţial 194 / 304 completelor constituite pentru vacanţa judecătorească, pentru care s-a pronunţat un judecător de drepturi şi libertăţi din planificarea realizată separat pentru această perioadă, noile cereri, propuneri, plângeri ori contestaţii formulate în cursul urmăririi penale au fost repartizate manual aceluiaşi judecător sau complet (indiferent de numărul lui), în cadrul aceluiaşi dosar de urmărire penală. Începând cu anul 2016, s-a stabilit ca: - atunci când judecătorul de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere/propunere/plângere/contestaţie lipseşte din motive obiective din instanţă, la momentul la care se solicită efectuarea unui alt act procesual în cauză (propunere de arestare preventivă pentru alt inculpat, prelungire, cereri de revocare sau înlocuire a măsurii preventive etc. în acelaşi dosar aflat în cursul urmăririi penale), această din urmă cerere va fi repartizată unuia dintre cei doi judecători de drepturi şi libertăţi de serviciu la măsuri preventive, planificaţi în săptămâna în care noua cerere s-a înregistrat la instanţă. La revenirea în instanță, funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi în acel dosar va fi reluată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi iniţial învestit. - în situaţia în care, în urma soluţionării incidentului procedural prevăzut de art. 110 alin.1 din regulament, se constată că judecătorul din planificarea săptămânală ce face parte din compunerea completelor de judecător de drepturi şi libertăţi căruia i-a fost repartizată spre soluţionare cauza este incompatibil, repartizarea respectivei cauze se va face manual către cel de-al doilea complet din planificarea pe săptămâna respectivă; - în situaţia în care pe perioada vacanţei judecătoreşti vor fi înregistrate cauze care potrivit art. 102 alin. 5 din Regulament se repartizează aceluiaşi judecător de drepturi şi libertăţi care a soluţionat o primă cerere, propunere, plângere, contestaţie, iar acesta se află în concediu de odihnă, dosarele se repartizează aleatoriu între completele planificate în săptămâna în curs. La Tribunalul Braşov, în întreaga perioadă de referinţă, s-a procedat după cum urmează: - în cazul în care sesizarea a fost efectuată în afara perioadei programate ca judecător de drepturi şi libertăţi, iar judecătorul titular este absent din motive obiective, dosarul a fost repartizat aleatoriu între cei doi judecători planificaţi în acel segment de timp, dacă nu a existat un alt judecător de drepturi şi libertăţi desemnat în substituirea titularului iniţial. Judecătorul care a soluţionat astfel sesizarea a păstrat, la rândul său, 195 / 304 continuitatea în dosar, ori de câte ori primul titular a fost absent. În cazul în care sesizarea a fost formulată în perioada de planificare, iar judecătorul titular, din motive obiective, nu a putut soluţiona cererea, acesta a fost înlocuit de celălalt judecător planificat în acel segment de timp. Ori de câte ori judecătorul titular a fost înlocuit, cu privire la acest aspect se încheie un proces verbal de incident care se depune la dosar şi un exemplar în mapa de incidente. - în cazul în care judecătorul învestit cu soluţionarea unei sesizări s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate şi formulează o declaraţie de abţinere care a fost admisă, celălalt judecător planificat în segmentul de timp a preluat dosarul prin repartizare manuală; - în perioada vacanţei judecătoreşti, în cazul în care judecătorul titular a absentat, dosarul a fost repartizat aleatoriu între cei doi judecători planificaţi în sectorul de timp aferent. Judecătorul astfel desemnat l-a înlocuit pe titular ori de câte ori acesta a absentat. La Tribunalul Covasna, în situaţia absenţei judecătorului care a soluţionat o primă cerere într-un dosar de urmărire penală, cererile ulterioare au fost repartizate manual judecătorului din planificarea de permanenţă din ziua formulării cererii, coborându-se descendent pe această planificare, în cazul absenţei mai multor judecători, iar în cazul îvirii unui incident procedural, incidentul a fost soluţionat de completul cu numărul următor celui din planificarea de permanenţă, care a reţinut cererea spre soluţionare în caz de admitere a incidentului procedural. S-a stabilit şi că, numărul maxim al judecătorilor secţiei penale care pot soluţiona cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi într-o săptămână, este de 3, pentru evitarea incompatibilităţii tuturor judecătorilor din materie cu privire la judecarea dosarelor de cameră preliminară şi fond. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, atât la Curtea de Apel Braşov, cât şi la instanţele din raza sa teritorială, judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată. La Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele din raza teritorială a acesteia, din relaţiile transmise şi din verificările directe efectuate la Tribunalul Bucureşti au rezultat următoarele: Referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la 196 / 304 Curtea de Apel Bucureşti şi tribunalele arondate acesteia, toţi judecătorii secţiilor penale au fost desemnaţi să soluţioneze cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în acestea fiind incluse şi cele având ca obiect dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică. Referitor la modalitatea de repartizare a cererilor,din relaţiile transmise a rezultat că, la Curtea de Apel Bucureşti şi la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se repartizează manual judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat la data înregistrării cererii la instanţă. La Tribunalul Bucureşti, din verificările directe efectuate şi din înscrisurile puse la dispoziţia echipei de control, a rezultat că cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, precum şi cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în perioada de referinţă, s-au repartizat în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Colegiului de conducere nr. …/31.01.2014, care a fost ulterior completată/lămurită prin Hotărârile Colegiului de conducere nr…./19.03.2015 şi nr…./17.04.2018, prin care s-a dispus ca repartizarea acestor cereri să fie efectuată aleatoriu/ciclic între cel puţin două complete (CU1 şi CU2), astfel: Sesizările de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, formulate în acelaşi dosar de urmărire penală, s-au repartizat aleatoriu, până în momentul în care jumătate din judecătorii secţiei, respectiv 19, au devenit incompatibili să judece în cameră preliminară şi fond cauza respectivă. În momentul în care 19 din judecătorii secţiei au devenit incompatibili să judece o anumită cauză în cameră preliminară şi fond, s-a trecut la o nouă modalitate de repartizare a sesizărilor, respectiv repartizare manuală ciclică către cei 19 judecători de drepturi şi libertăţi, în ordinea iniţială în care au fost înregistrate cererile care au fost repartizate aleatoriu şi au dus la incompatibilitatea acestora, chiar dacă în acest fel un anumit judecător ar fi putut primi manual spre repartizare mai multe sesizări, consecutive, sau nu. În situaţia în care s-au mai înregistrat sesizări de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi după momentul când tuturor celor 19 judecători care au devenit incompatibili li s-au repartizat manual spre soluţionare noi cereri, s-a reluat repartizarea manuală de la judecătorul care a soluţionat o primă cerere. Pentru corecta aplicare a acestei modalităţi de repartizare, compartimentul Registratură a ţinut o evidenţă pe dosare de 197 / 304 urmărire penală a cererilor formulate care au atras incompatibilitatea judecătorilor de a judeca în cameră preliminară şi în fond, în ordinea înregistrării acestora, dar şi a judecătorilor care au intrat în compunerea completurilor, iar momentul trecerii la repartizare manuală s-a făcut în baza unei rezoluţii a preşedintelui secţiei, sau a unuia dintre locţiitorii săi. Prin Hotărârea nr…./19.03.2015 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Bucureşti, s-a procedat la lămurirea primei hotărâri prin care s-a stabilit modalitatea de repartizare mai sus expusă, ulterior şi ultima hotărâre fiind completată pentru evitarea situaţiei în care toţi judecătorii secţiei penale puteau deveni incompatibili, în sensul că: - s-au repartizat ciclic cereri şi propuneri formulate pe parcursul urmăririi penale tuturor judecătorilor care au soluţionat, în calitate de judecători de drepturi şi libertăţi, cereri şi propuneri în acelaşi dosar de urmărire penală, respectiv primilor 19 judecători şi celorlalţi judecători care au soluţionat astfel de cauze ca urmare a participării la şedinţe de judecată în baza dispoziţiilor art.103(8) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti (înlocuire potrivit planificării în situaţii de imposibilitate de participare la şedinţele de judecată); - în cazul în care, până la finalizarea listei de 19 judecători, unul/unii dintre judecătorii care au participat anterior în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi la soluţionarea cererilor şi propunerilor formulate în acelaşi dosar de urmărire penală nu mai funcţionau în cadrul instanţei (promovare, transfer, eliberare din funcţie) sau se aflau în concediu prenatal sau pentru creşterea copilului, lista continua până la includerea unui număr de 19 judecători care funcţionau efectiv în cadrul instanţei; - au fost repartizate ciclic cererile şi propunerile formulate pe parcursul urmăririi penale într-un dosar de urmărire penală disjuns, aceloraşi judecători care au participat în calitate de judecători de drepturi şi libertăţi la soluţionarea cererilor şi propunerilor în dosarul de urmărire penală din care s-a dispus disjungerea, ca urmare a repartizării ciclice, în aceeaşi ordine cronologică, începându-se repartizarea cu primul judecător din lista de repartizare. Pentru dosarele de urmărire penală disjunse şi identificate după pronunţarea hotărârii s-a aplicat regula menţionată, fiind incluşi în listă şi judecătorii cărora le-au fost repartizate, prin sistem informatizat ECRIS, cereri până la implementarea hotărârii. 198 / 304 Prin Hotărârea nr…./17.04.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Bucureşti s-au completat hotărârile menţionate mai sus, în sensul că: - s-a aprobat ca repartizarea ciclică a dosarelor între cei 19 judecători să se realizeze pornind de la ordinea iniţială în care au fost înregistrate cererile care au fost repartizate aleatoriu, fără repartizarea consecutivă a mai multor cereri către acelaşi judecător, chiar dacă prin repartizare aleatorie acestuia i-au fost repartizate cereri în mod consecutiv. - s-a luat act că, în concret, un judecător va figura o singură dată în tabelul de repartizare ciclică, prin raportare la prima sesizare care i-a fost repartizată aleatoriu. - în cazurile de absenţă a judecătorului care urmează în tabelul de repartizare ciclică, dacă acesta este înlocuit potrivit art.110 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti de către un judecător care figurează deja în tabel, acesta din urmă nu va fi menţionat din nou în tabelul de repartizare, în mod suplimentar, în tabel urmând să fie menţionaţi doar judecătorii care nu figurează deja şi au fost învestiţi în condiţii de absenţă a unuia dintre cei 19 judecători, în conformitate cu dispoziţiile art.110 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti. În acest caz, judecătorul ar urma să fie inserat în tabel după judecătorul pe care l-a înlocuit. - tabelul de repartizare ciclică este verificat, semnat şi certificat de către preşedintele de secţie. Sintetizând rezultă că, în perioada de referinţă, pentru repartizarea cererilor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, s-a optat pentru împărţirea judecătorilor secţiei penale în două grupuri de câte 19 judecători, prima repartizare fiind aleatorie între două complete planificate zilnic, iar după momentul în care 19 judecători ai secţiei au devenit incompatibili s-a optat pentru o repartizare ciclică, manuală, către aceeaşi judecători, în ordinea în care au fost învestiţi iniţial cu asemenea cereri, cu nuanţările referitoare la cazurile dosarelor disjunse şi a lipsei unor judecători în momentul repartizării ciclice, pe care le-am prezentat mai sus. De asemenea, a rezultat că, dosarele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică nu sunt ţinute/arhivate la primul dosar ce vizează un anumit dosar de urmărire penală, cererile ulterioare primei astfel de solicitări nefiind repartizate manual judecătorului care a soluţionat prima cerere. 199 / 304 Această modalitate de repartizare este justificată prin prisma numărului foarte mare de cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi cu care este învestită Secţia penală a Tribunalului Bucureşti şi a evitării situaţiei în care toţi judecătorii secţiei să devină incompatibili pentru soluţionarea dosarelor de camera preliminară şi fond cu rechizitoriu, însă face imposibilă respectarea dispoziţiei prevăzute de art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi face greu de urmărit respectarea termenelor maxime pentru care se poate dispune o anumită măsură specială de supraveghere tehnică, precum şi identificarea datei la care a expirat termenul primei măsuri de acelaşi tip dispuse. (Spre exemplu, în dosarul nr…./…/2014, prin încheierea din data de 19.03.2014 s-a autorizat o măsură de supraveghere pentru 30 de zile - de la 19.03.2014 până la 18.04.2014 - , iar printr-o încheiere ulterioară, din data de 13.05.2014, s-a prelungit această măsură pentru încă 30 de zile, începând cu data de 14.05.2014, fără ca să existe o prelungire şi pentru perioada 19.04-13.05.2014, rezultând astfel că s-a prelungit o măsură după ce aceasta expirase. Menţionăm că la poziţia nr…./2014 din registrul în care sunt trecute în ordine dosarele cu obiectul analizat, nu se regăseşte nicio menţiune cu privire la prelungirea măsurii şi începând cu data expirării primului mandat, după cum nici din fişele Ecris aflate la dosarul în care s-a dispus prelungirea şi care atestă verificarea existenţei unor măsuri dispuse anterior cu privire la dosarul de urmărire penală, nu rezultă că s-ar fi prelungit primul mandat). Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, s-a făcut distincţie, după cum a fost vorba de lipsa judecătorului titular sau constatarea incompatibilităţii acestuia. Astfel, la Curtea de Apel Bucureşti, în caz de lipsă justificată a judecătorului învestit cu soluţionarea unei cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, respectiv în caz de admitere a incidentului procedural de către completul cu numărul următor din aceeaşi materie, s-au aplicat, după caz, dispoziţiile art.110 alin.(1) şi (2), respectiv ale art.110 alin.(8) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. La Tribunalul Bucureşti, în cazul existenţei unei imposibilităţi obiective a judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat/desemnat aleatoriu cu soluţionarea cererilor de 200 / 304 competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de a soluţiona cauza repartizată aleatoriu, acesta era înlocuit cu judecătorul planificat la permanenţa pe Drepturi şi libertăţi stabilită potrivit art.110 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, întocmindu-se un proces verbal de înlocuire. În cazul existenţei a două complete de judecată într-o materie, din care unul blocat ca urmare a soluţionării incidentului procedural, dosarul a fost repartizat manual celuilalt complet care judecă în acea materie, respectiv, aceluiaşi complet care a soluţionat incidentul procedural. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, la Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Călăraşi şi Judecătoria Călăraşi, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Teleorman şi judecătoriile arondate, judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată. La Judecătoriile din raza teritorială a Tribunalului Bucureşti, altele decât Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în legătură cu aspectul analizat, din relaţiile transmise rezultă următoarele: La Judecătoria sectorului 1 Bucureşti toţi judecătorii din cadrul Secţiei Penale au exercitat atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi pe cele ale judecătorului de camera preliminară şi judecată, cu 2 excepţii perioada 10.02.2014 – 01.06.2014 şi perioada 06.02.2017 – 06.06.2017, în care aceste atribuţii au fost exercitate de un singur judecător în zilele lucrătoare, iar în weekend-uri aceste atribuţii erau îndeplinire de ceilalţi judecători ai secţiei, conform planificării întocmită în acest sens. De subliniat faptul că în cursul zilelor lucrătoare, ceilalţi judecători ai secţiei îndeplineau în mod exclusiv atribuţiile judecătorului de camera preliminară şi judecată şi că pentru cele două situaţii, s-au pronunţat de către Colegiul de conducere al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti Hotărârea nr. …/06.02.2014, respectiv nr. …/31.01.2017. La Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în anul 2015 s-a implementat separarea în discuție, fiind desemnați 2 dintre judecători să exercite atribuţiile judecătorului de drepturi și libertăți, ceilalţi 6 judecători urmând să soluționeze cauze ca judecători de cameră preliminară și în fond. În timp, datorită dezechilibrelor înregistrate cu privire la volumul de activitate şi faptului că judecătorii desemnaţi ca judecători de drepturi şi libertăţi au reclamat plafonarea 201 / 304 profesională, s-a renunţat la separarea funcţiilor judiciare, astfel încât în prezent toţi judecătorii exercită atât atribuţii de judecător de drepturi şi libertăţi, cţt şi de judecător de cameră prelimnară şi judecată. La Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în perioada de referinţă, prin hotărâri ale Colegiului de conducere al instanței s-a procedat la separarea funcţiilor judiciare, existând judecători care soluţionează numai cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi (în medie 3-4 pe an) şi judecători care soluţionează numai dosare de cameră preliminară şi judecată, (în medie 8-9 completuri de judecată). La Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti s-a procedat la separarea funcţiilor judiciare cu începere din data de 01.09.2014 până în prezent, existând doar doi judecători de drepturi şi libertăţi, care soluţionează numai cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi. La Judecătoria Sector 6 Bucureşti, în perioada de referinţă, s-a hotărât separarea funcţiilor judiciare în: judecători de drepturi şi libertăţi (2 judecători) şi judecători de cameră preliminară şi de fond (5 judecători). La Curtea de Apel Cluj şi instanţele arondate se procedează după cum urmează: Atât la Curtea de Apel Cluj, cât şi la tribunalele şi judecătoriile din raza teritorială a acestei curţi, cu excepţia Judecătoriei Năsăud (numai în perioada 25.01.2016-25.05.2017) toţi judecătorii care judecă în materie penală au fost desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, acestea fiind incluse în cererile de competenţa judecătorilor de drepturi şi libertăţi. Prin urmare, modalitatea de lucru este aceeaşi atât pentru cererile cu obiectul specificat, cât şi pentru celelalte cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi (cum sunt cererile privind măsurile preventive). Referitor la modalitatea de repartizare a cererilor nu există o practică unitară la nivelul Curţii şi celor 3 tribunale arondate, urmând a fi prezentată în continuare, distinct pentru fiecare instanţă în parte, cu particularităţile ce rezultă din datele comunicate. Astfel, la Curtea de Apel Cluj în perioada de referinţă, dosarele cu acest obiect se repartizau aleatoriu, în sistem informatic între cei doi judecători stabiliţi prin programarea semestrială. Ulterior, prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. …/2014 s-a dispus repartizarea aleatorie în sistem ciclic între cele două complete de judecători de drepturi şi libertăţi, în 202 / 304 compunerea cărora au participat toţi judecătorii Secţiei penale, câte doi/pe săptămână, potrivit planificării. Prin excepţie de la regula repartizării ciclice, începând cu anul 2015, în situaţia repartizării unui dosar cu un număr mare de inculpaţi sau de dosare componente, pentru a nu se bloca activitatea completului învestit iniţial, la cererea acestuia, următoarele cauze nou intrate se repartizau manual celuilalt complet de drepturi şi libertăţi planificat în săptămâna respectivă. Această măsură, dispusă prin Hotărârea …/18.12.2014 a Colegiului de conducere a fost justificată de numărul insuficient de judecători ai Secţiei penale (15 judecători), apreciindu-se că nu este dezirabilă împărţirea dosarului pe grupuri de inculpaţi şi repartizarea celorlalţi judecători, conform art. 103 9 ROIIJ. Ulterior modificării art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin art. 28 din Legea nr. 207/2018 au fost înfiinţate 9 complete pentru soluţionarea contestaţiilor împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi, planificat câte un complet pe săptămână, cauzele de competenţa acestora urmând să fie repartizate manual. La Tribunalul Bistriţa Năsăud, modalitatea de repartizare a cererilor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi este similară cu cea utilizată de Curtea de Apel Cluj. La Tribunalul Cluj, cererile adresate judecătorului de drepturi şi libertăţi, inclusiv cele privind metode speciale de supraveghere, au fost repartizate manual judecătorului desemnat săptămânal să asigure funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi, conform planificării special realizată în acest sens. La Tribunalul Maramureş cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi au fost repartizate manual, judecătorului planificat săptămânal să exercite atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, toţi cei 5 judecători din cadrul secţiei penale exercitând această atribuţie, câte o săptămână, prin rotaţie, conform programării întocmite de două ori pe an, aprobată prin hotărâre a Colegiului de conducere. La Judecătoria Baia Mare repartizarea cauzelor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi s-a realizat manual, judecătorului desemnat anual prin hotărâre de colegiu, pentru a desfăşura această activitate, cu menţiunea că la sfârşit de săptămână, acesta este înlocuit, prin rotaţie, de ceilalţi judecători ai Secţiei penale, conform planificării întocmite lunar, în acest sens. 203 / 304 În relaţiile comunicate s-a arătat că acest mod de organizare a fost posibil, întrucât preşedintele instanţei, judecător în cadrul Secţiei penale, în considerarea prerogativelor manageriale, a exercitat numai această funcţie procesuală, neavând configurat şi un complet pentru judecata în cameră preliminară şi de fond ca şi în cazul celorlalţi judecători ai Secţiei penale. La Curtea de Apel Cluj şi instanţele arondate, judecătorul de drepturi şi libertăţi/completul de contestaţii care a soluţionat o primă cerere, propunere, plângere sau contestaţie (în cazul instanţelor de control judiciar) - împotriva judecătorului omonim de la prima instanţă - le soluţionează şi pe următoarele. În ipoteza incompatibilităţii unui judecător de drepturi şi libertăţi, la Curtea de Apel Cluj, în perioada 2014-2016, aceste incidente au fost soluţionate de către primul judecător de pe lista de permanenţă, iar în caz de admitere, cauza a fost repartizată aleatoriu între celălalt judecător de drepturi şi libertăţi de serviciu şi judecătorul de permanenţă. Prin Hotărârea …/12 februarie 2016 a Colegiului de conducere s-a stabilit ca în ipoteza incompatibilităţii unui judecător de drepturi şi libertăţi, incidentul să fie soluţionat cu respectarea art.68 alin. (1) Cod de Procedură Penală, de către celălalt judecător de drepturi şi libertăţi, iar în caz de admitere, cauza să fie repartizată aceluiaşi complet care a soluţionat incidentul procedural. La Tribunalul Cluj, în situaţia imposibilităţii obiective de a judeca a judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat o primă cerere într-un dosar de urmărire penală, se procedează la repartizarea dosarului judecătorului de drepturi şi libertăţi programat pentru acea perioadă, conform planificării special realizată în acest sens. Aceeaşi modalitate de lucru se aplică şi pentru cererile date în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, formulate după orele de program sau în zilele nelucrătoare ori sărbători legale. În situaţia în care, la o dată ulterioară, se formulează o nouă cerere în acelaşi dosar de urmărire penală, iar judecătorul de drepturi şi libertăţi desemnat ca titular în acel dosar, din motive obiective, nu poate participa la judecată, se procedează la repartizarea dosarului celui de-al doilea judecător de drepturi şi libertăţi care s-a pronunţat în acelaşi dosar de urmărire penală. La Tribunalul Maramureş, în caz de incompatibilitate sau imposibilitate obiectivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat, compunerea completului de judecată s-a realizat prin 204 / 304 participarea judecătorului din planificarea realizată pentru permanenţa judecătorilor de drepturi şi libertăţi, conform programării întocmite de două ori pe an şi aprobată prin hotărârile Colegiului de conducere. La Curtea de Apel Constanţa şi instanţele arondate acesteia, din relaţiile transmise au rezultat următoarele: Dosare penale având ca obiect metode speciale de supraveghere sau acte de sesizare întocmite de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie nu au fost înregistrate decât pe rolul Curţii de Apel şi Tribunalului Constanţa, unde, prin hotărâri de colegiu, au fost înfiinţate complete specializate în soluţionarea cauzelor de corupţie. Referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Constanţa şi tribunalele arondate acesteia, toţi judecătorii secţiilor penale au fost desemnaţi să soluţioneze cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în acestea fiind incluse şi cele având ca obiect dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică. Referitor la modalitatea de repartizare a cererilor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, ca o concluzie generală, a rezultat că în perioada de referinţă, acestea au fost repartizate aleatoriu între cel puţin două complete, acest lucru fiind asigurat prin planificarea a cel puţin doi judecători de drepturi şi libertăţi în fiecare zi, cu excepţia Judecătoriei Hârşova unde în cea mai mare parte a perioadei de referinţă a funcţionat un singur judecător. De asemenea, în ceea ce priveşte numărul completelor de judecată, acesta este diferit pentru fiecare instanţă în parte şi a fost determinat de numărul judecătorilor secţiei penale şi de specializarea completelor înfiinţate. Astfel, la Curtea de Apel Constanţa dacă în prima parte a anului 2014 erau înfiinţate doar 3 complete de judecător de drepturi şi libertăţi, cameră preliminară şi primă instanţă specializate corupţie (primă instanţă), prin Hotărârea …/26.11.2014 a Colegiului de conducere au fost înfiinţate încă 8 complete de judecător de drepturi şi libertăţi, cameră preliminară şi primă instanţă specializate corupţie, astfel că începând din anul 2015, 3 dintre judecători au intrat in compunerea completelor de judecător unic, iar ceilalţi 8 judecători au intrat in compunerea a 4 complete de apel. În urma consultării judecătorilor Secţiei Penale şi având în vedere volumul mai mare al dosarelor înregistrate în faza 205 / 304 procesuală apel, faţă de dosarele care reveneau spre judecată completelor de judecător unic, începând cu 1 iulie 2016 şi până la data de 30 iulie 2018, au funcţionat 6 complete de apel şi fiecare dintre cei 12 judecători a intrat şi în compunerea câte unui complet de judecător de drepturi şi libertăţi, cameră preliminară şi primă instanţă, inclusiv în ceea ce priveşte completele specializate de corupţie şi minori. În zilele nelucrătoare şi în zilele lucrătoare în afara orelor de program, numai la Tribunalul Constanţa a fost planificat câte un judecător, repartizarea fiind realizată manual. Potrivit relaţiilor comunicate de această instanţă, marea majoritate a cererilor privind dispunerea măsurilor de supraveghere specială s-au înregistrat şi soluţionat în zilele lucrătoare, în orele de program, cu asigurarea repartizării aleatorii ciclice între cele 3 complete de drepturi şi libertăţi planificate săptămânal. La Curtea de Apel Constanţa şi instanţele arondate, următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, excepţie de la această regulă fiind înregistrată la Tribunalul Constanţa şi numai cu privire la cererile/sesizările înregistrate după orele de program şi în zilele nelucrătoare, caz în care, cererea ulterioară se soluţionează de judecătorul din planificarea de permanenţă (acelaşi cu judecătorul de drepturi şi libertăţi planificat în intervalul respectiv). Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi la Curtea de Apel Constanţa, în perioada 2014 - iulie 2018 nu au fost înregistrate situaţii de incompatibilitate sau imposibilitate obiectivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat/desemnat aleatoriu decât în anul 2015, când, în cele două situaţii înregistrate, compunerea completului de judecată s-a realizat prin participarea judecătorului din planificarea de permanenţă. La Tribunalul Constanţa, în cazul cererilor de abţinere sau recuzare, aceasta se soluţionează de judecătorul de drepturi şi libertăţi planificat următorul în ordine; în cazul admiterii, cauzele au fost repartizate potrivit regulilor stabilite de art. 110 ROIIJ. În toate situaţiile de imposibilitate obiectivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi titular de a participa la 206 / 304 soluţionarea unei cauze, acesta este înlocuit cu judecătorul din planificarea de permanenţă. La Curtea de Apel Craiova şi instanţele arondate, din relaţiile transmise au rezultat următoarele: Referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Craiova şi tribunalele arondate, începând cu data de 01.02.2014 până în prezent, în cadrul secţiilor penale toţi judecătorii îndeplinesc funcţiile judiciare de judecător de drepturi şi libertăţi, fapt pentru care toţi judecătorii au fost desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică. În ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Craiova în prima parte a perioadei analizate planificarea s-a întocmit prin includerea unui singur judecător de drepturi şi libertăţi în fiecare zi, respectiv câte 5 pe săptămână, iar judecătorul planificat pentru ziua de vineri a săptămânii a asigurat serviciul de permanenţă şi pentru sâmbătă şi duminică. Această măsură a fost aprobată prin Hotărârea Colegiului de Conducere din 29 octombrie 2014 iar repartizarea unei prime cereri având ca obiect metode de supraveghere specială dată în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile art. 101 alin. 8 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti apreciindu-se că este îndeplinită cerinţa repartizării aleatorii chiar daca în ziua respectivă, din motive obiective planificarea includea un singur judecător de drepturi şi libertăţi. Pentru cererile ulterioare formulate în acelaşi dosar de urmărire penală, judecătorul care a soluţionat o primă cerere, propunere, plângere sau contestaţie, soluţionează şi următoarele cereri formulate în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar. Prin Hotărârea Colegiului de Conducere din 29.10.2014, sa stabilit că în cazul cererilor care sunt înregistrate după ora 1500 ori sâmbăta şi duminica, repartizarea spre soluţionare se va face la judecătorul de drepturi şi libertăţi din permanenţa zilnică, chiar dacă anterior, în dosarul de urmărire penală, prima cerere a fost repartizată altui judecător de drepturi şi libertăţi; în situaţia în care dosarul astfel înregistrat după programul de lucru zilnic sau în zilele de sărbători legale nu a fost soluţionat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de permanenţă, cauza este amânată a doua zi în timpul programului de lucru şi 207 / 304 va fi soluţionată de judecătorul de cameră preliminară iniţial investit, pentru asigurarea principiului continuităţii. După modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin Legea nr. 207/2018, în vigoare din 23 iulie 2018, s-a stabilit planificarea de permanenţă a câte 2 judecători de drepturi şi libertăţi zilnic, în vederea repartizării aleatorii în regim informatic a cauzelor date în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, planificarea săptămânală incluzând 6 judecători (care sunt repartizaţi în compunerea a trei complete de contestaţii drepturi şi libertăţi şi, respectiv a 6 complete de judecător de drepturi şi libertăţi unic, în fiecare zi fiind planificaţi în activitate câte un complet de contestaţii de drepturi şi libertăţi şi câte 2 complete de judecător drepturi şi libertăţi unic), măsură aprobată prin Hotărârea Colegiului de conducere …/31.08.2018. La Tribunalul Dolj planificarea de permanenţă s-a realizat semestrial, pe zile fixe, câte 2 judecători pe zi, din care unul este judecător de drepturi şi libertăţi planificat la permanenţă pentru soluţionarea efectivă a cererilor şi propunerilor specifice acestei funcţii judiciare, iar al doilea judecător asigură permanenţa în caz de incidenţă sau absenţă. În timpul vacanţelor judecătoreşti au fost planificaţi câte 2 judecători de drepturi şi libertăţi zilnic pentru soluţionarea cauzelor şi un al treilea judecător pentru a asigura permanenţa în caz de incidenţă sau absentă. Prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. …/09.11.2017, s-a stabilit că pentru cererile înregistrate după terminarea programului de lucru, repartizarea pentru soluţionare se va face la judecătorul de drepturi şi libertăţi desemnat în ziua respectivă în planificarea de permanenţă, iar nu judecătorul de drepturi şi libertăţi care a soluţionat o primă asemenea cerere. Judecătorul care a soluţionat o primă cerere a soluţionat de regulă şi următoarele cereri formulate în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar de U.P. cu excepţia cazurilor de absenţă sau incompatibilitate. Prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. …/09.11.2017, s-a stabilit că pentru cererile înregistrate după terminarea programului de lucru al instanţei, repartizarea pentru soluţionare se va face la judecătorul de drepturi şi libertăţi desemnat în ziua respectivă în planificarea de permanenţă, iar nu judecătorul de drepturi şi libertăţi care a soluţionat o primă asemenea cerere. La Tribunalul Olt cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se repartizează aleatoriu între cele două 208 / 304 completuri de judecător de drepturi şi libertăţi configurate în fiecare zi a săptămânii, potrivit planificării completurilor de judecată aprobată prin hotărârea colegiului de conducere. Tribunalul Mehedinţi şi Tribunalul Gorj nu au comunicat alte informaţii, dat fiind că în perioada analizată nu au existat cereri având ca obiect metode speciale de supraveghere. Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Olt, pentru situaţiile de absenţe sau incompatibilitate s-a procedat potrivit dispoziţiilor art. 110 alin. 8, respectiv art. 110 alin. 1 din Regulamentul de Ordine Interioară, în sensul că în cazul absenţei compunerea completului de judecător de drepturi şi libertăţi s-a realizat manual prin repartizarea judecătorului din planificarea de permanenţă. Totodată în cazul incidentelor procedurale acestea au fost soluţionate de completul cu număr imediat următor, iar în cazul admiterii unor cereri s-a procedat corespunzător dispoziţiilor art. 110 alin.2 teza I din Regulamentul de Ordine Interioară, în sensul că dosarul a primit o nouă repartizare aleatorie. La Tribunalul Dolj pentru situaţiile de absenţă sau incompatibilitate se procedează la înlocuirea sa cu judecătorul de cameră preliminară din planificarea de permanenţă zilnică de la data apariţiei incidentului conform dispoziţiilor art. 110 alin. 7 şi 8 din Regulament. Tribunalul Mehedinţi şi Tribunalul Gorj nu au comunicat alte informaţii, dat fiind că în perioada analizată nu au existat cereri având ca obiect metode speciale de supraveghere. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, la Curtea de Apel Craiova şi toate instanţele din raza sa teritorială, judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie, exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată, măsura fiind justificată prin numărul mic de judecători, care nu a permis separarea funcţiilor judiciare. Repartizarea cererilor privind măsuri preventive, rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate sau lipsă a titularului în cazul acestor cereri şi repartizarea cererilor ulterioare primei cereri formulate în legătură cu acelaşi dosar de urmărire penală se efectuează, la nivelul celor trei tribunale din raza Curţii de Apel Alba Iulia în aceeaşi modalitate cu cea referitoare la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. 209 / 304 La Curtea de Apel Galaţi şi instanţele din raza teritorială a acesteia, din relaţiile transmise şi din verificările directe efectuate la Curtea de Apel Galaţi şi Tribunalul Galaţi, au rezultat următoarele: Referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Galaţi şi tribunalele arondate acesteia, toţi judecătorii secţiilor penale au fost desemnaţi să soluţioneze cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în acestea fiind incluse şi cele având ca obiect metode speciale de supraveghere tehnică. Referitor la modalitatea de înregistrare a dosarelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, atât la Curtea de Apel Galaţi, cât şi la Tribunalul Galaţi s-a constatat, în urma verificărilor directe efectuate, că arhivarea acestor dosare se face având drept criteriu numărul dosarului de urmărire penală, aşa cum s-a arătat această modalitatea de păstrare constituind un aspect pozitiv, întrucât facilitează urmărirea respectării termenului maxim pentru care se pot dispune/prelungi măsurile luate. În ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi şi Tribunalul Brăila cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi au fost repartizate, în întreaga perioadă de referinţă, manual completului de drepturi şi libertăţi planificat la data înregistrării cererii, planificările fiind întocmite prin includerea zilnică au unui judecător, la Curtea de Apel Galaţi fiind desemnat un titular şi un înlocuitor în fiecare zi. La Tribunalul Vrancea şi Judecătoria Focşani, în întreaga perioadă de referinţă, cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi au fost repartizate aleatoriu, între două complete de judecată, în fiecare săptămână fiind programate câte două complete. Atât la Curtea de Apel Galaţi, cât şi la tribunalele din raza sa teritorială, următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale 210 / 304 de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Galaţi cererile au fost repartizate manual judecătorului de drepturi și libertăți care înlocuiește titularul din ziua respectivă sau, dacă și acesta este în imposibilitate, către următorul judecător de drepturi și libertăți (prin alunecare în ziua/zilele următoare), conform planificărilor întocmite semestrial. La Tribunalul Galaţi, în perioada 01.01.2014-11.02.2016, în situaţia de incompatibilitate sau imposibilitate obiectivă a judecătorului învestit să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, regula a constituit-o aceea cererile au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat la permanenţă în acea zi. Ulterior acestei perioade, prin Hotărârea Colegiului de conducere nr…./11.02.2016, pentru aceste situaţii s-a stabilit că: - Cererile, propunerile, plângerile ori contestaţiile formulate în perioada în care judecătorul de drepturi şi libertăţi iniţial investit se află în concediu, în ziua de şedinţă de cauze de fond (F şi CP) potrivit planificării aprobate, în ziua anterioară acestei şedinţe ori când absentează în mod justificat, vor fi soluţionate de judecătorul din planificarea de permanenţă. Acest din urmă judecător va soluţiona de asemenea orice cereri, propuneri, plângeri sau contestaţii ulterioare, ori de câte ori judecătorul de drepturi şi libertăţi iniţial investit se află în concediu, în ziua de şedinţă de cauze de fond potrivit planificării aprobate, în ziua anterioară acestei şedinţe sau când absentează în mod justificat; - Judecătorul din planificarea de permanenţă va soluţiona întotdeauna cererile, propunerile, plângerile ori contestaţiile formulate: a)în afara programului de lucru al instanţei; b)în zilele nelucrătoare; c)când atât judecătorul de drepturi şi libertăţi iniţial investit, cât şi cel înlocuitor se află în perioada concediului, în zilele în care este programat într-o şedinţă de judecată ori în ziua anterioară şedinţei de judecată. - Cererile, propunerile, plângerile ori contestaţiile formulate în perioada concediilor de odihnă aferente vacanţei judecătoreşti vor fi soluţionate de completul corespondent ( „în oglindă”) judecătorului de drepturi şi libertăţi iniţial investit, dacă atât judecătorul de drepturi şi libertăţi, cât şi primul înlocuitor (prevăzut la alin.2) se află în concediu de odihnă. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, atât la Curtea de Apel Galaţi, cât şi la instanţele din raza sa teritorială, judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie 211 / 304 exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată. Sa precizat în acest sens că separarea funcţiilor judiciare nu a fost permisă, dat fiind numărul mic al judecătorilor care funcţionează în această materie, la fiecare instanţă. Repartizarea cererilor privind măsuri preventive, rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate sau lipsă a titularului în cazul acestor cereri şi repartizarea cererilor ulterioare primei cereri formulate în legătură cu acelaşi dosar de urmărire penală se efectuează, la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Galaţi în aceeaşi modalitate cu cea referitoare la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. La Curtea de Apel Iaşi referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, în perioada 01.02.2014-31.07.2018, funcţiile judiciare au fost separate, iar la momentul intrării în vigoare a Noului Cod de procedură penală erau stabilite 3 complete de judecători de drepturi şi libertăţi, în timp ce restul de 8 judecători ai secţiei au fost desemnaţi pentru derularea funcţiilor de cameră preliminară şi judecată, fiind avută în vedere estimarea unui număr cât mai mic de incompatibilităţi şi echilibrarea volumului de activitate, în contextul în care doi judecători aveau funcţii de conducere din cadrul secţiei. La nivelul Tribunalului Iaşi în perioada 01.02.201431.10.2014 judecătorii din cadrul Secţiei penale a instanţei au exercitat concomitent toate funcţiile judiciare, cu menţiunea că în ce priveşte soluţionarea cererilor confidenţiale de competenta judecătorului de drepturi si libertăţi au fost repartizate doar anumitor complete de judecată (anumiţi judecători), respectiv 3 complete, un al patrulea complet urmând să intre în caz de nevoie. Ulterior prin Hotărârea nr. …/31.10.2014 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Iaşi, s-a stabilit ca toţi judecătorii secţiei să soluţioneze cauze confidenţiale, iar în fiecare zi lucrătoare au fost planificate două complete de JDL, iar repartizarea cauzelor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi s-a realizat în sistem ciclic între completele de judecată planificate zilnic. La nivelul Tribunalului Vaslui s-a dispus ca sesizările de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi să fie repartizate manual judecătorului care este planificat în şedinţa din ziua formulării cererii. Această măsură a fost generată de numărul mic de judecători care judecă în materie penală, întrucât la secţia penală, în perioada 2014-2018 au funcţionat în 212 / 304 medie 5 judecători. În ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, în perioada de referinţă, la Curtea de Apel Iaşi funcţia de drepturi şi libertăţi a fost îndeplinită de 3 sau 2 judecători, în funcţie de resursele umane ale Secţiei penale. Pe perioada vacanţei judecătoreşti, în fiecare an, funcţia de drepturi şi libertăţi a fost îndeplinită şi de ceilalţi judecători din cadrul Secţiei penale. Judecătorii care au exercitat, în perioada de referinţă funcţia de drepturi şi libertăţi au fost programaţi, prin rotaţie, câte o săptămână, fiind configurat în fiecare zi un singur complet de drepturi şi libertăţi şi a fost stabilit un singur judecător în planificarea de permanenţă. Totodată soluţionarea cererilor, propunerilor, plângerilor sau contestaţiilor formulate ulterior în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar se făcea judecătorul de drepturi şi libertăţi stabilit conform planificării Au fost avute în vedere prevederile Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. …/20.08.2013 care a stabilit că prin planificarea unui singur judecător pe zi pentru soluţionarea măsurilor preventive şi a unui singur judecător pentru planificarea de permanenţă nu este încălcat principiul repartizării aleatorii a cauzelor. Regulile şi procedurile stabilite au fost menţinute prin Hotărârile Colegiului de conducere …/03.12.2014 şi …/10.12.2015. Prin Hotărârea Colegiului de conducere …/21.01.2016 s-a hotărât că, prin excepţie de la regula înscrisă în art. 102 alin. 5 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cererile, propunerile, plângerile sau contestaţiile formulate ulterior în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar de urmărire penală se soluţionează de judecătorul de drepturi şi libertăţi conform programării în şedinţele de judecată. La nivelul Tribunalului Iaşi, în perioada 01.02.201431.10.2014, judecătorii din cadrul Secţiei penale a instanţei au exercitat concomitent toate funcţiile judiciare cu menţiunea că în ce priveşte soluţionarea cererilor confidenţiale de competenta judecătorului de drepturi si libertăţi au fost repartizate doar anumitor complete de judecată, respectiv 3 complete, un al patrulea complet urmând să intre în caz de nevoie. 213 / 304 În vederea repartizării aleatorii a cererilor de competenta judecătorului de drepturi şi libertăţi inclusiv a cererilor confidenţiale, prin Hotărârea …/30.01.2014 a Colegiului de Conducere s-a stabilit ca, în fiecare zi, să fie planificaţi doi judecători, iar repartizarea dosarelor să fie realizată aleatoriu în sistem ciclic între aceste complete, în ordinea primirii dosarelor. Ulterior prin Hotărârea nr. …/31.10.2014 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Iaşi, s-a stabilit ca toţi judecătorii secţiei să soluţioneze cauze confidenţiale, iar în fiecare zi lucrătoare au fost planificate două complete de JDL, iar repartizarea cauzelor s-a realizat ciclic între completele planificate zilnic. Prin aceeaşi hotărâre de colegiu s-a stabilit ca, în zilele nelucrătoare, va fi planificat un singur complet de judecător de drepturi şi libertăţi, care va soluţiona toate cererile de competenţa JDL înregistrate în aceste zile, având la bază motive obiective (activitatea de judecată este redusă, având caracter excepţional). Şi în anii 2015-2018 repartizarea dosarelor confidenţiale de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi s-a realizat, aleatoriu, în sistem ciclic între completele de judecată planificate zilnic (în zilele lucrătoare), în ordinea primirii dosarelor, cu respectarea regulilor din hotărârile colegiului de conducere anterior menţionate (Hotărârea nr. …/31.10.2014, confirmate şi completate prin Hotărârea nr. …/08.10.2015, Hotărârea nr. …/05.11.2015, respectiv Hotărârea nr. …/18.12.2015). Planificarea în această materie a fost întocmită de către preşedintele Secţiei penale şi pentru zilele nelucrătoare, în aceste zile fiind planificat un singur complet de judecată (un singur judecător) de tipul JDL, fiind întocmită în mod corelativ, şi pentru aceste zile (nelucrătoare) şi planificarea de permanenţă. La nivelul Tribunalului Vaslui s-a dispus ca sesizările de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi să fie repartizate manual judecătorului care este planificat în şedinţa de drepturi şi libertăţi din ziua formulării cererii, datorită numărului mic de judecători din cadrul secţiei penale. Totodată s-a stabilit ca judecătorul de drepturi şi libertăţi care soluţionează o primă cerere, propunere, plângere sau contestaţie soluţionează, de regulă, şi următoarele cereri, propuneri, plângeri ori contestaţii formulate în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar de urmărire penală. La Tribunalele Iaşi şi Vaslui următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală au fost evidenţiate în 214 / 304 legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal. Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Iaşi cererile au fost repartizate manual către următorul judecător din lista de permanenţă din ziua înregistrării incidentului procedural, care, în situaţia admiterii/încuviinţării incidentului procedural, păstrează cauza pentru judecată, cu menţiunea că planificarea de permanenţă specială cuprinde 3 judecători cărora cererile din aceeaşi zi li se repartizează prin rotaţie. La Tribunalul Iaşi în situaţia în care judecătorul desemnat să soluţioneze o cerere cu caracter confidenţial formulează o cerere/declaraţie de abţinere, o copie după aceasta se înaintează imediat judecătorului desemnat cu soluţionarea incidentelor procedurale, care stabileşte imediat judecătorul desemnat cu soluţionarea cererii, respectiv completul imediat următor care judecă în aceeaşi materie - completul de judecata de drepturi si libertăţi. Ulterior, după soluţionarea cererii, în cazul admiterii dosarul este repartizat ciclic, în raport de regulile stabilite prin hotărârile de colegiu anterior arătate. În caz de imposibilitate obiectivă a judecătorului desemnat cu soluţionarea cererilor specificate aspectul este adus imediat la cunoştinţă judecătorului desemnat cu soluţionarea Incidentelor procedurale, care procedează imediat la desemnarea unui alt judecător de drepturi si libertăţi în cauză. În caz de absenţă a judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat/desemnat cu soluţionarea cererii când data stabilită pentru soluţionarea unei cereri este o zi nelucrătoare, când stabilirea termenului de soluţionare a unei cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi este în preziua/ziua şedinţei de judecată, precum şi in alte situaţii de lipsă obiectivă a judecătorului din instanţă, se procedează la desemnarea unui alt judecător de drepturi si libertăţi în cauză. La Tribunalul Vaslui în caz de absenţă sau de incompatibilitate, completul de serviciu se va constitui cu judecătorul titular al următorului complet de drepturi şi libertăţi,din ziua ivirii incidentului, conform programării 215 / 304 întocmite la nivelul secţiei În dosarele de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în situaţia ivirii cazului prevăzut de art.110 alin.(8) ROIIJ (imposibilitate obiectivă de soluţionare), a doua sesizare formulată este soluţionată de către judecătorul de permanenţă planificat în ziua formulării sesizării. În cazul în care, ulterior, se formulează o nouă sesizare (a treia) de competenţa judecătorii lui de drepturi şi libertăţi, iar judecătorul iniţial învestit se află din nou în imposibilitatea de a o soluţiona, sesizarea să fie soluţionată de către judecătorul care l-a înlocuit prima dată, iar nu de către judecătorul planificat la serviciul de permanenţă. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, cu excepţia Curţii de Apel Iaşi judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie, exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată, măsura fiind justificată prin numărul mic de judecători, care nu a permis separarea funcţiilor judiciare. Repartizarea cererilor privind măsuri preventive, rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate sau lipsă a titularului în cazul acestor cereri şi repartizarea cererilor ulterioare primei cereri formulate în legătură cu acelaşi dosar de urmărire penală se efectuează, la nivelul celor trei tribunale din raza Curţii de Iaşi în aceeaşi modalitate cu cea referitoare la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. La Curtea de Apel Oradea şi instanţele din raza teritorială a acesteia, din relaţiile transmise şi din verificările directe efectuate la Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor, au rezultat următoarele: Referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, situaţia se prezintă astfel: La Curtea de Apel Oradea, în perioada 01.02.201401.10.2015, toţi judecătorii Secţiei penale au fost desemnaţi ca judecători de drepturi şi libertăţi şi, conform Hotărârii Colegiului de conducere nr…./30.01.2014 (art.9), completul preşedintelui care anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă a fost inactivat, iar obiectul – măsuri speciale de supraveghere tehnică – a fost adăugat în lista obiectelor fiecărui complet de judecători de drepturi şi libertăţi nou constituit. Prin urmare, în această perioadă, toţi judecătorii Secţiei penale au fost desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. 216 / 304 Ulterior acestei perioade, urmare a Hotărârii Colegiului de conducere al Curţii de Apel Oradea nr…./30.09.2015, începând cu data de 01.10.2015, a fost desemnat un singur judecător din cadrul Secţiei penale ca titular ce urma a fi învestit cu cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, fiind desemnat, prin aceeaşi hotărâre de colegiu şi un judecător înlocuitor al titularului. Această modalitate a fost păstrată pe perioada 01.10.2015-30.07.2018. La Tribunalul Bihor în perioada 01.01.2014-31.08.2015 toţi judecătorii Secţiei penale au fost desemnaţi să soluţioneze cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inclusiv cele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, iar, în perioada 01.09.2015-01.01.2018 au fost desemnaţi numai doi judecători ai secţiei să soluţioneze cererile anterior menţionate, pentru ca, începând cu data de 01.01.2018 atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi să fie preluate de un singur judecător, doamna judecător …. Menţionăm că deşi prin Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Bihor nr…./12.07.2018 s-au admis propunerile judecătorului delegat să exercite funcţia de preşedinte al Secţiei penale privind reorganizarea secţiei, în sensul ca toţi judecătorii secţiei să îndeplinească toate atribuţiile judiciare, respectiv atribuţii de judecător de drepturi şi libertăţi, de judecător de cameră preliminară şi judecător de fond, această hotărâre nu a fost pusă în aplicare, în principal datorită opoziţiei manifestate de doamna judecător …, situaţia creată urmând a fi analizată pe larg în cadrul secţiunii următoare. La Tribunalul Satu Mare, în întreaga perioadă de referinţă, toţi judecătorii Secţiei penale (între 2 şi 4 judecători, în funcţie de fluctuaţia înregistrată) au fost desemnaţi ca judecători de drepturi şi libertăţi, fiind învestiţi să soluţioneze şi cererile având ca obiect măsuri speiale de supraveghere tehnică. Referitor la modalitatea de înregistrare a dosarelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Oradea s-a constatat, în urma verificărilor directe efectuate, că arhivarea acestor dosare se face având drept criteriu numărul dosarului de urmărire penală, această modalitatea de păstrare constituind un aspect pozitiv, întrucât facilitează urmărirea respectării termenului maxim pentru care se pot dispune/prelungi măsurile luate. În schimb, din verificările directe efectuate la Tribunalul Bihor a rezultat că, la această instanţă nu s-a adoptat modalitatea de păstrare/arhivare întâlnită la Curtea de Apel 217 / 304 Oradea. Mai mult, în cursul verificărilor s-a constatat că toate dosarele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică prevăzute de art.138 lit. a şi d Cod procedură penală, înregistrate în perioada 2014-2016 nu aveau filele cusute. Urmare a aspectelor constatate, prin adresa din data de 07 martie 2019, membrii echipei de control au solicitat preşedintelui Curţii de Apel Oradea să comunice motivele pentru care toate dosarele având ca obiect metode speciale de supraveghere, înregistrate pe rolul Tribunalului Bihor, în perioada 20142016, nu aveau filele numerotate și cusute, persoana/persoanele responsabile și măsurile dispuse pentru remedierea acestei situații. Din relaţiile transmise de Curtea de Apel Oradea prin adresa nr…./…/…/15.03.2019 a rezultat că, având în vedere caracterul nepublic al lucrărilor cu obiectul analizat, la Tribunalul Bihor, în perioada de referinţă a fost desemnat un singur grefier care avea atribuţii în ceea ce priveşte înregistrarea, tehnoredactarea şi evidenţa acestor lucrări, că în perioada 01.01.2014-31.05.2014 grefierul responsabil cu efectuarea şi păstrarea evidenţelor dosarelor de interceptări, a fost grefierul …. (care în prezent nu mai funcţionează în cadrul acestei instanţei), iar în perioada 01.06.2014 - 21.06.2018, grefierul responsabil cu efectuarea şi păstrarea evidenţelor dosarelor de interceptări, a fost grefier …. Se arată în relaţiile transmise de Curtea de Apel Oradea că, s-a solicitat o notă explicativă grefierului …, din care reiese că dosarele nu au fost cusute şi numerotate întrucât, imediat după efectuarea lucrărilor, acestea erau închise în dulapul în care erau păstrate lucrările, aflat în biroul doamnei judecător …, care a deţinut, până la 01.01.2018 funcţia de preşedinte de secţie penală, respectiv vicepreşedinte al tribunalului Bihor, grefierul nemaiavând acces ulterior la aceste dosare. Astfel, abia în luna ianuarie 2016 grefierului delegat i s-a dispus să procedeze la coaserea şi numerotarea dosarelor aferente anilor 2011-2012 în vederea predării la arhivă, urmând a se dispune coaserea şi numerotarea dosarelor aferente anilor 2014-2016 în momentul în care acestea urmau să fie predate la arhivă. Mai rezultă şi că, în anul 2016, cu ocazia mutării la noul sediu al Tribunalului Bihor, a fost amenajat un birou pentru efectuarea şi păstrarea lucrărilor şi în cursul anului 2017 dosarele au fost mutate din biroul 218 / 304 vicepreşedintelui de atunci al instanței - doamna judecător … - în biroul special amenajat pentru efectuarea lucrărilor şi că ulterior acestei operaţiuni, grefierul delegat a procedat la coaserea şi numerotarea câtorva dosare înregistrate în anul 2016, a dosarelor înregistrate în anul 2017 şi în anul 2018, până la data de 21.06.2018, când a fost desemnat un alt grefier. Referitor la măsurile dispuse pentru remedierea situaţiei constatate, din relaţiile transmise de Curtea de Apel Oradea a rezultat că, având în vedere sesizarea făcută de către inspectorii judiciari, preşedintele delegat al secţiei penale a dispus persoanelor care au ordin de serviciu cu privire la efectuarea acestor lucrări având ca obiect metode speciale de supraveghere sau cercetare, să coase şi să numeroteze toate dosarele, operaţiune care s-a efectuat. În adresa de răspuns s-a adus la cunoştinţa echipei de inspectori faptul că, în legătură cu dispoziţia dată de preşedintele delegat al secţiei penale a Tribunalului Bihor, a existat un incident provocat de doamna judecător … care îndeplineşte funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi, care s-a opus la data de 13 martie 2019 la coaserea şi numerotarea acestor dosare, invocând faptul că nu există certitudinea că nu vor fi scoase acte din aceste dosare, considerând că doar judecătorul şi grefierul care a participat la efectuarea acestor lucrări ar avea voie să aibă acces la aceste dosare, existând posibilitatea ca urmărirea penală să nu fie finalizată. În ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Oradea, în perioada 01.02.201403.11.2014 dosarele de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică au fost repartizate aleatoriu între două complete care erau programate săptămânal, în planificare fiind cuprinşi toţi judecătorii secţiei penale. În perioada 03.11.2014-01.10.2015, toţi judecătorii Secţiei penale au fost desemnaţi ca judecători de drepturi şi libertăţi iar cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică au fost repartizate manual judecătorului planificat săptămânal şi desemnat să exercite atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi. Începând cu data de 01.10.2015, a fost desemnat un singur judecător din cadrul Secţiei penale ca titular ce urma a fi învestit cu cereri având ca 219 / 304 obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, cererile de acest tip fiind repartizate manual acestui judecător, sau în situaţiile de imposibilitate obiectivă, înlocuitorului acestuia, modalitate păstrată pe perioada 01.10.2015-30.07.2018. La Tribunalul Satu Mare, în perioada de referinţă, cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică au fost repartizate manual, ciclic, completelor de judecător de drepturi şi libertăţi constituite prin hotărâri ale Colegiului de conducere. La Tribunalul Bihor, în perioada 01.02.2014-31.08.2015 toţi judecătorii Secţiei penale fiind desemnaţi să soluţioneze cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică au fost repartizate manual judecătorului de serviciu planificat la data înregistrării cererii, în acest sens fiind întocmite planificări aprobate semestrial de Colegiul de conducere. În perioada 01.09.2015-01.01.2018 cererile având obiectul anterior menţionat au fost repartizate manual celor doi judecători ai secţiei desemnaţi să soluţioneze cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, pentru ca, începând cu data de 01.01.2018, cererile de acest tip să fie repartizate manual către unicul judecător care îndeplineşte atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi. Atât la Curtea de Apel Oradea, cât şi la tribunalele din raza sa teritorială, următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. La celelalte instanţe din raza teritorială a Curţii de Apel Oradea nu au fost înregistrate cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Oradea, pentru perioada 01.02.2014-03.11.2014, s-a stabilit că ordinea în care judecătorii din planificarea de permanență vor participa la soluționarea incidentelor procedurale sau la înlocuirea judecătorilor absenți se determină în raport de poziția din cadrul planificării de permanență, care se schimbă prin rotație cu excepția situațiilor prevăzute de art. 98 alin.(2) și (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. 220 / 304 În cazul în care completul de judecată nu se poate constitui cu judecătorii din lista de permanență pe săptămâna în curs, se va trece la lista de permanență din săptămâna următoare. Pentru perioada 03.11.2014-01.10.2015, în caz de incompatibilitate sau imposibilitate obiectivă a judecătorului de drepturi și libertăți ce a fost planificat la completul de judecată C 15 urgențe pentru soluționarea cererilor având obiectul analizat, a fost desemnat judecătorul de pe planificarea de permanență, iar pentru perioada 01.10.2015-30.07.2018 s-a stabilit ca, în situaţia absenţei judecătorului titular acesta să fie înlocuit de judecătorul desemnat ca şi înlocuitor, iar în situația incompatibilității, recuzării sau abținerii judecătorului titular, incidentul să fie soluționat de judecătorul înlocuitor, care va păstra cauza spre soluționare. Pentru ultima perioadă s-a stabilit şi ca, în situațiile de excepție în care lipsesc, din motive obiective, atât judecătorul titular, cât și cel înlocuitor, soluționarea acestor cauze să se realizeze de judecătorul planificat pe lista de permanență a Secției penale. La Tribunalul Satu Mare, în perioada de referinţă, în situaţia absenţei judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a incompatibilităţii acestuia, cauzele având obiectul specificat au fost repartizate manual celorlalţi judecători de drepturi şi libertăţi, în ordinea stabilită prin hotărârile Colegiului de conducere adoptate în această perioadă. La Tribunalul Bihor, din relaţiile transmise nu rezultă modalitatea în care se proceda în cazul absenţei justificate a judecătorului de drepturi şi libertăţi învestit să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, iar în ceea ce priveşte situaţiile de incompatibilitate rezultă că, în anul 2014 şi în anul 2015, în cazul admiterii incidentului procedural, dosarul a fost repartizat judecătorului din planificarea de permanenţă de la data termenului de judecată la care s-a invocat incidentul, în anul 2016 şi anul 2017, în caz de admitere a incidentului procedural cauza a fost repartizată manual celuilalt judecător de drepturi şi libertăţi, care soluţiona şi incidentul, iar în anul 2018, fiind un singur judecător de drepturi şi libertăţi, incidentele procedurale au fost soluţionate de completul cu numărul imediat următor care judecă în aceeaşi materie, după completul care se abţine, în componenţa completului care soluţionează declaraţia de abţinere, intrând judecătorul aflat pe planificarea de permanenţă la drepturi şi libertăţi, măsuri preventive din ziua incidentului. 221 / 304 În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, atât la Curtea de Apel Oradea (cu menţiunile de mai sus referitoare la desemnarea judecătorului pentru soluţionarea cererilor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică), cât şi la instanţele din raza sa teritorială, judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată. Excepţie face Tribunalul Bihor, unde s-a procedat la separarea funcţiilor judiciare, aşa cum s-a analizat mai sus. Repartizarea cererilor privind măsuri preventive, rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate sau lipsă a titularului în cazul acestor cereri şi repartizarea cererilor ulterioare primei cereri formulate în legătură cu acelaşi dosar de urmărire penală se efectuează, la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Oradea în aceeaşi modalitate cu cea referitoare la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, cu excepţia Curţii de Apel Oradea, unde cererile e competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, altele decât cele privind dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică, au fost repartizate tuturor judecătorilor secţiei penale. La Curtea de Apel Piteşti şi cele două tribunale arondate se procedează după cum urmează: Atât la Curtea de Apel Piteşti, cât şi la tribunalele din raza teritorială a acestei curţi nu s-a procedat la o separare a funcţiilor judiciare, astfel că toţi judecătorii care judecă în materie penală au fost desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, acestea fiind incluse în cererile de competenţa judecătorilor de drepturi şi libertăţi. Prin urmare, modalitatea de lucru este aceeaşi atât pentru cererile cu obiectul specificat, cât şi pentru celelalte cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi (cum sunt cererile privind măsurile preventive). Referitor la modalitatea de repartizare a cererilor nu există o practică unitară la nivelul Curţii şi celor două tribunale arondate, urmând a fi prezentată în continuare, distinct pentru fiecare instanţă în parte, cu particularităţile ce rezultă din datele comunicate. La Curtea de Apel Piteşti şi Tribunalul Argeş cauzele având ca obiect metode speciale de supraveghere se repartizează aleatoriu, între două complete de judecată, planificate săptămânal să judece cererile, propunerile, plângerile sau contestaţiile date de lege în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi. 222 / 304 La Tribunalul Vâlcea dacă în lunile februarie-martie 2014, s-a procedat la planificarea a câte două complete de judecător de drepturi şi libertăţi în fiecare zi, timp de o săptămână, pentru asigurarea repartizării aleatorii, ulterior, prin hotărâre de colegiu, având în vedere dispoziţiile art. 8 ROIIJ, a fost planificat un singur judecător de drepturi şi libertăţi în fiecare zi, cauzele fiind repartizate manual. Planificarea judecătorului de drepturi şi libertăţi se întocmeşte de două ori pe an pentru o perioadă de 6 luni şi se aprobă prin Hotărâre ele Colegiu. Şi cazurile privind incompatibilitatea sau imposibilitatea obiectivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, desemnat aleatoriu cu soluţionarea unei prime cereri, de a participa la judecată sunt soluţionate diferit de fiecare din cele 3 instanţe. Astfel, dacă la Curtea de Apel Piteşti şi Tribunalul Vâlcea în situaţiile de imposibilitate obiectivă, prima cerere este soluţionată de judecătorul planificat pe lista de permanenţă în ziua respectivă, la Tribunalul Argeş aceasta este soluţionată de celălalt judecător planificat pe lista de permanenţă în ziua respectivă, care rămâne judecător de drepturi si libertăţi în cadrul acelui dosar de urmărire penală. În ipoteza în care obiectul sesizării îl reprezintă o cerere ulterioară formulată în cadrul aceluiaşi dosar de urmărire penală, în caz de lipsă justificată a judecătorului de drepturi şi libertăţi desemnat aleatoriu iniţial, la Curtea de Apel Piteşti şi Tribunalul Argeş cererea este soluţionată de judecătorul planificat în ziua respectivă pe lista de permanenţă pentru cazuri speciale, iar la Tribunalul Vâlcea de judecătorul planificat pe lista de permanenţă în ziua respectivă, iar dacă şi acesta este în imposibilitate obiectivă de a participa, intră judecătorul aflat în planificarea de permanenţă din ziua următoare. În ipoteza ivirii unor situaţii de incompatibilitate, dacă la Curtea de Apel Piteşti incidentul procedural se soluţionează de completul cu număr imediat următor, la cele două tribunale se soluţionează de judecătorul aflat pe lista de permanenţă din ziua respectivă. Următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală, la toate aceste 3 instanţe au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art.102 alin.(5) ROIIJ. La Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate, din relaţiile transmise au rezultat următoarele: Referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la 223 / 304 Curtea de Apel Ploieşti judecătorii Secţiei penale au fost desemnaţi să soluţioneze cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, cu excepţia judecătorilor care au deţinut funcţii de conducere, care au fost degrevaţi de aceste atribuţii. La tribunalele arondate Curţii de Apel Ploieşti toţi judecătorii secţiilor penale au fost desemnaţi să soluţioneze cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în acestea fiind incluse şi cele cu obiectul specificat anterior. În ceea ce priveşte modalitatea de înregistrare şi păstrare a dosarelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, din verificările directe efectuate la Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova a rezultat că dosarele cu acest obiect sunt înregistrate în aplicaţia Ecris, cu respectarea confidenţialităţii lucrărilor. La ambele instanţe dosarele sunt evidenţiate în funcţie de numărul dosarului de urmărire penală, însă la Curtea de Apel Ploieşti cererile ulterioare se înregistrează ca dosare asociate, în timp ce la Tribunalul Prahova cererile ulterioare se înregistrează cu număr nou de dosare. De asemenea, la cele două instanţe, cererile ulterioare formulate în acelaşi dosar de urmărire penală nu se repartizează manual judecătorului învestit cu prima cerere. La Tribunalul Dâmboviţa, următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Referitor la modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Ploieşti cererile au fost repartizate, în întreaga perioadă de referinţă, aleatoriu, potrivit planificării lunare a judecătorilor de drepturi şi libertăţi, între cel puţin două complete de judecată. La Tribunalul Prahova, în întreaga perioadă de referinţă, regula generală a fost repartizarea cererilor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi între toate completele din această materie (toţi judecătorii secţiei au alocat un asemenea complet), pentru cauzele de acest tip fiind alocat un parametru de 0 zile start - 0 zile stop şi în momentul repartizării fiind activate toate completele. La Tribunalul Dâmboviţa cauzele de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi sunt repartizate manual completului programat zilnic, conform planificării întocmite semestrial şi aprobate prin hotărâre a Colegiului de conducere. 224 / 304 La Tribunalul Buzău, în perioada 01.02.2014-31.12.2016, cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inclusiv cele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, s-au repartizat manual completului programat zilnic, conform planificărilor aprobate semestrial de Colegiul de conducere, iar în perioada 01.01.2017-31.07.2018, potrivit planificărilor semestriale, cererile cu obiectul analizat au fost repartizate aleatoriu între toate completele de drepturi şi libertăţi. În ceea ce priveşte modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Ploieşti, în cazul lipsei judecătorului învestit, acesta a fost înlocuit cu judecătorul din planificarea de permanenţă, iar în situaţiile de incompatibilitate, s-au aplicat dispoziţiile art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. La Tribunalul Prahova, în cazul imposibilităţii obiective a judecătorului de drepturi şi libertăţi desemnat cu soluţionarea cererilor cu obiectul analizat, aceastea au fost soluţionate de judecătorul care anterior a mai soluţionat o cerere în acelaşi dosar de urmărire penală, iar în cazul în care nici un alt complet nu a mai soluţionat o astfel de cerere, cauza a fost soluţionată de judecătorul de permanenţă de la data înregistrării cererii, desemnat conform planificării aprobate prin Hotărârea Colegiului de Conducere. În caz de incompatibilitate s-a procedat conform dispoziţiilor art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în caz de admitere a incidentului procedural, cauza fiind reăpartizată din nou aleatoriu. La Tribunalul Dâmboviţa, în caz de absenţă a judecătorului planificat, cererea este soluţionată de judecătorul din planificarea de permanenţă de la data înregistrării, iar pentru cazul în care judecătorul de drepturi şi libertăţi care a soluţionat o primă cerere, propunere, plângere sau contestaţie se află în imposibilitate obiectivă de a soluţiona o altă cerere, propunere, plângere sau contestaţie în acelaşi dosar de urmărire penală, respectiva cerere, propunere, contestaţie sau plângere va fi repartizată fie, în ordine, judecătorilor care au mai soluţionat alte cereri, propuneri, contestaţii sau plângeri în dosar (celui care a soluţionat al doilea o cerere, sau dacă se află în imposibilitate celui de-al treilea ş.a.m.d.), fie, după caz, judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat în ziua înregistrării 225 / 304 noii cereri, propuneri, contestaţii sau plângeri, conform planificării semestriale a şedinţelor de judecată. La Tribunalul Buzău, în situaţiile mai sus precizate, cererile sunt repartizate judecătorului din planificarea de permanenţă. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, atât la Curtea de Apel Ploieşti, cât şi la instanţele din raza sa teritorială, judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată, cu excepţia judecătorilor care judecă în materie penală şi au deţinut funcţii de conducere de la Curtea de Apel Ploieşti, care au fost degrevaţi de activitatea de judecător de drepturi şi libertăţi. Repartizarea cererilor privind măsuri preventive, rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate sau lipsă a titularului în cazul acestor cereri şi repartizarea cererilor ulterioare primei cereri formulate în legătură cu acelaşi dosar de urmărire penală se efectuează, la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti în aceeaşi modalitate cu cea referitoare la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. La Curtea de Apel Suceava şi instanţele arondate, situaţia se prezintă astfel: Referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Suceava şi tribunalele arondate acesteia, toţi judecătorii secţiilor penale au fost desemnaţi să soluţioneze cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în acestea fiind incluse şi cele cu obiectul specificat anterior. În ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Suceava cererile au fost repartizate, în întreaga perioadă de referinţă, aleatoriu, între două complete de judecată, fiind planificate două complete de judecători de drepturi şi libertăţi în fiecare zi. Astfel prima cerere formulată într-un dosar de urmărire penală se repartizează aleatoriu între cele două completuri de drepturi şi libertăţi înscrise în planificarea de permanență din săptămâna respectivă. La Tribunalele Suceava şi Botoşani în planificarea de permanenţă figurează în fiecare săptămână un singur judecător de drepturi şi libertăţi, astfel încât cererile se repartizează manual acelui judecător, planificat în săptămâna sesizării 226 / 304 La nivelul Tribunalului Suceava potrivit Hotărârii Colegiului de conducere nr. 1/CC/08.01.2014 s-a dispus înfiinţarea a 6 completuri de urgenţe-referitor la competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi (inclusiv luarea măsurilor de supraveghere tehnică) dar s-a dispus limita-rea numărului de judecători de drepturi şi libertăţi la 3, raportat la fiecare dosar de urmărire penală pentru a rămâne disponibili alţi 3 judecători ca judecători de cameră preliminară şi fond în cauza respectivă. Atât la Curtea de Apel Suceava, cât şi la tribunalele din raza sa teritorială, următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art.102 alin.(5) ROIIJ. Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Suceava în caz de incompatibilitate a judecătorului de drepturi şi libertăţi în perioada de referinţă cererea de abţinere/recuzare este soluţionată de către de completul cu numărul imediat următor, care judeca în aceeaşi materie, conform art. 110 alin. 1 R.O.I.I.J; Trebuie menţionat că la Curtea de Apel Suceava nu au fost înregistrate situaţii de incompatibilitate în dosarele specificate anterior, însă în situaţia admiterii unor incidente procedurale sar fi procedat la o nouă repartizare aleatorie între celălalt complet de drepturi şi libertăţi înscris în planificarea de permanență din săptămâna respectivă şi cele două astfel de complete înscrise în planificarea de permanență din săptămâna următoare, conform art. 110 alin. 2 R.O.I.I.J. În caz de imposibilitate obiectivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi desemnat aleatoriu cu soluţionarea cererilor de a participa la şedinţă acesta a fost înlocuit de către celălalt complet de drepturi şi libertăţi înscris în planificarea de permanență din săptămâna respectivă. La Tribunalul Botoşani, deşi nu au existat solicitări privind metode speciale de supraveghere soluţionarea cererilor privind incompatibilitatea se face de către judecătorul de permanenţă din data înregistrării sesizării, stabilit în planificarea de permanenţă a Secţiei I sau Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. În cazul admiterii cererii judecătorul de permanenţă din cadrul secţiei civile va proceda după cum urmează:dosarele înregistrate până în ziua de joi, inclusiv, vor reveni spre 227 / 304 soluţionare judecătorului care a admis cererea, iar dosarele înregistrate în intervalul vineri – duminică vor fi repartizate completului de drepturi şi libertăţi planificat săptămâna următoare. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, atât la Curtea de Apel Suceava cât şi la instanţele din raza sa teritorială, nu sa proceda la separarea funcţiilor judiciare, judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată. Repartizarea cererilor privind măsuri preventive, rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate sau lipsă a titularului în cazul acestor cereri şi repartizarea cererilor ulterioare primei cereri formulate în legătură cu acelaşi dosar de urmărire penală se efectuează, la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Suceava în aceeaşi modalitate cu cea referitoare la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. La Curtea de Apel Târgu Mureş şi cele două tribunale arondate nu s-a procedat la o separare a funcţiilor judiciare, astfel că toţi judecătorii care judecă în materie penală au fost desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, acestea fiind incluse în cererile de competenţa judecătorilor de drepturi şi libertăţi. Prin urmare, modalitatea de lucru este aceeaşi atât pentru cererile cu obiectul specificat, cât şi pentru celelalte cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi (cum sunt cererile privind măsurile preventive). De menţionat ca situaţie de excepţie, datorată numărului redus de judecători modalitatea de lucru adoptată la Judecătoria Reghin unde, începând în perioada septembrie 2016 – iunie 2018, atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi au fost exercitate exclusiv de judecătorii cu specializarea de bază civil. Din iunie 2018 judecătorii cu specializarea de bază penal au fost incluşi în planificarea de permanenţă pentru soluţionarea cauzelor penale de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi. Referitor la modalitatea de repartizare a cererilor nu există o practică unitară la nivelul Curţii şi celor două tribunale arondate, urmând a fi prezentată în continuare, distinct, cu particularităţile ce rezultă din datele comunicate. La Curtea de Apel Târgu Mureş şi Tribunalul Mureş cauzele având ca obiect metode speciale de supraveghere au fost repartizate manual, judecătorului de drepturi şi libertăţi aflat la permanenţă în ziua înregistrării cererii. 228 / 304 La Tribunalul Harghita, având în vedere că în perioada de referinţă au funcţionat doar 2 judecători la Secţia Penală, toate cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi au fost repartizate aleatoriu, între aceştia. Următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală, la toate aceste 3 instanţe au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art.102 alin.(5) ROIIJ. Şi cazurile privind incompatibilitatea sau imposibilitatea obiectivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi au fost soluţionate diferit de cele 3 instanţe. Astfel, dacă la Curtea de Apel Târgu Mureş atât în situaţia ivirii unui caz de incompatibilitate, cât şi în situaţia imposibilităţii obiective de a judeca, judecătorul de drepturi şi libertăţi a fost/este înlocuit cu judecătorul de drepturi şi libertăţi din planificarea săptămânală de permanenţă, la Tribunalul Harghita cauza se repartizează celui de-al doilea complet de judecată, cu menţiunea că în perioada de referinţă nu au existat cazuri de incompatibilitate. La Tribunalul Mureş în situaţiile de imposibilitate obiectivă de a judeca, prima cerere este soluţionată de judecătorul planificat pe lista de permanenţă în ziua respectivă, iar dacă şi acesta a lipsit, a fost înlocuit de judecătorul din planificarea de permanenţă din ziua următoare înregistrării cererii. Al doilea judecător de drepturi şi libertăţi, stabilit în condiţiile absenţei celui care a soluţionat prima cerere, a asigurat înlocuirea acestuia şi la soluţionarea altor cereri, propuneri, plângeri sau contestaţii formulate ulterior în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar de urmărire penală, dacă judecătorul iniţial investit a lipsit din nou. Dacă şi al doilea judecător de drepturi şi libertăţi stabilit să asigure înlocuirea a lipsit, înlocuirea s-a asigurat de un alt judecător de drepturi şi libertăţi din planificarea de permanenţă - drepturi şi libertăţi, din ziua înregistrării cererii. În afara programului de lucru şi în zilele nelucrătoare, fie că este vorba despre o primă cerere, fie de una ulterioară, a fost repartizată judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat în ziua înregistrării cererii. Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi sunt soluţionate de judecătorul de drepturi şi libertăţi titular al completului cu numărul imediat următor. Dacă în urma soluţionării incidentelor procedurale referitoare la incompatibilitate, recuzare sau 229 / 304 abţinere se constată că judecătorul de drepturi şi libertăţi căruia i-a fost repartizată cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu între celelalte complete de drepturi şi libertăţi, cu blocarea completului incompatibil. Referitor la modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea de Apel Timişoara, în perioada 01.02.2014-01.03.2016 cererile au fost repartizate judecătorului de drepturi şi libertăţi de pe lista de permanenţă, iar după această perioadă repartizarea cererilor a fost făcută unui singur complet din care a făcut parte preşedintele secţiei penale şi înlocuitorul acestuia. Prin Hotărârea Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Timişoara nr…./19 februarie 2016, s-a implementat o procedură de lucru privind repartizarea şi circuitul dosarelor având ca obiect metode speciale de supraveghere, potrivit căruia s-a înfiinţat un singur complet de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, care să soluţioneze astfel de cereri. Această măsură a fost luată în vederea păstrării confidenţialităţii şi a preîntâmpinării scurgerilor de informaţii, cu ocazia desfăşurării activităţii specifice în cursul urmării penale. La nivelul Tribunalului Arad nu au fost identificate astfel de cereri adresate judecătorului de drepturi şi libertăţi, însă s-a stabilit ca cererea se repartizează manual judecătorului planificat în ziua înregistrării cererii, fiecare judecător de la nivelul secţiei penale exercitând funcția judecătorului de drepturi şi libertăţi, prin rotaţie săptămânală, determinat de faptul că secţia penală a Tribunalului Arad a funcționat în perioada de referinţă cu 4 respectiv 5 judecători, În perioada 01.02.2014 - 31.12.2017,în cadrul Tribunalului Caraş Severin repartizarea cererilor având ca obiect metode speciale de supraveghere s-a făcut în sistem ciclic între cei 2 judecători de drepturi şi libertăţi. În perioada 01.01.2018 - 30.07.2018, conform Hotărârii de Colegiu nr. … din 08.01.2018, în cadrul Tribunalului Caraş Severin repartizarea cererilor având ca obiect metode speciale de supraveghere s-a făcut în mod aleatoriu între cei 3 judecători de drepturi şi libertăţi. În această perioadă au fost întocmite planificări de permanenţă pentru judecătorii de drepturi şi libertăţi, pentru cererile înregistrate în afara orelor de serviciu şi în weekend; în aceste cazuri repartizarea cauzelor s-a facut manual judecătorului aflat planificat la permanenţă. În perioada 01.02.2014-01.10.2017, în cadrul secţiei penale a Tribunalului Timiş, au funcţionat două completuri specializate de drepturi şi libertăţi, iar repartizarea cauzelor pe 230 / 304 aceste completuri s-a realizat conform planificărilor aprobate prin Hotărâri de colegiu, respectiv câte o săptămână, alternativ, fiecare complet. În perioada 01.10.2017 – 30.07.2018, prin Hotărârea nr.13 din 19.09.2017 a Colegiului de Conducere, s-a dispus ca toate completurile secţiei penale din cadrul Tribunalului să desfăşoare activitate de judecători drepturi şi libertăţi, iar repartizarea cauzelor pe aceste completuri s-a realizat conform planificărilor aprobate prin Hotărâri de colegiu, respectiv câte o săptămână fiecare complet. Referitor la modalitatea în care se procedează în caz de incompatibilitate sau imposibilitate obiectivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi la Curtea de Apel Timişoara nu fost asemenea situaţii, însă prin hotărâre a colegiului de conducere s-a stabilit ca în situaţiile în care, din motive obiective, lipseşte atât titularul completului, cât şi înlocuitorul acestuia, soluţionarea cererilor se va face de judecătorul planificat pe lista de permanenţă. La Tribunalul Arad nu au existat cazuri de incompatibilitate a judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat, iar în caz de imposibilitate obiectivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat, cererile au fost soluţionate de către judecătorul planificat să asigure permanenţa în ziua respectivă. La Tribunalul Caraş Severin în perioada 01.02.201431.12.2014, în situaţiile de absenţă a unui complet de drepturi şi libertăţi ori în caz de incompatibilitate, cauzele vor fi soluţionate de celălalt complet de drepturi şi libertăţi; în cazul în care din motive temeinice cele două complete nu pot participa la soluţionarea unei cauze, aceasta va fi soluţionată de cele două complete de cameră preliminară, în funcţie de repartizarea de permanenţă săptămânală făcută de preşedintele de secţie, iar în situaţia în care nici aceste complete nu vor putea participa la soluţionarea cauzei, soluţionarea va fi asigurată de către judecătorii programaţi în planificarea de permanenţă a celor două secţii civile ale instanţei. În perioada 01.01.2018 - 30.07.2018, conform Hotărârii de Colegiu nr. … din 08.01.2018, în situaţiile de absenţă a unui complet de drepturi şi libertăţi generat de orice motiv ori în caz de incompatibilitate, cauzele vor fi soluţionate de celălalt complet de drepturi şi libertăţi planificat la serviciul de permanenţă. 231 / 304 La Tribunalul Timiş cererile au fost soluţionate de completul imediat următor din planificarea de permanenţă, aprobată prin Hotărâri de colegiu. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, la Curtea de Apel Timişoara cat şi la instanţele din raza sa teritorială, de regulă judecătorii secţiilor penale sau care judecă în această materie exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată. La Curtea de Apel Timişoara cu excepţia preşedintelui secţiei, toţi judecătorii Secţiei penale exercită atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră preliminară şi judecată, cu precizarea că atribuţiile prevăzute de art.139, art.141, art.144, art.146, art.147, art.153-154, art.158, art.168 Cod procedură penală sunt exercitate doar de preşedintele secţiei. La Tribunalul Arad toţi judecătorii secţiei penale exercită atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, ale judecătorului de cameră preliminară şi, respectiv, ale judecătorului învestit cu soluţionarea în fond a cauzei. La Tribunalul Caraş-Severin în perioada 01.02.2014 09.10.2017 au funcţionat 4 judecători, dintre care doi judecători care exercitau funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi şi doi judecători care exercitau funcţiile de judecători de cameră preliminară şi judecată. În perioada 01.01.2017 - 31.12.2017, au funcţionat 2 judecători, care exercitau atât funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi cât şi funcţia de judecător de cameră preliminară şi judecată. În perioada 01.01.2018 - 30.07.2018 au funcţionat 3 judecători, care exercitau atât funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi cât şi funcţia de judecător de cameră preliminară şi judecată. La Tribunalul Timiş cauzele de mai sus nu au fost repartizate aleatoriu între mai multe completuri de drepturi şi libertăţi, întrucât secţia penală a funcţionat cu un număr de 5-6 judecători, repartizarea aleatorie între mai multe completuri de judecată a cererilor de competenţa JDL, ar fi condus la incompatibilitatea tuturor judecătorilor şi la imposibilitatea judecării pe fond a dosarelor. La Tribunalului Timiş, doar în perioada 01.02.2014 01.10.2017, s-a procedat la separarea funcţiilor judiciare, funcţionând două completuri specializate doar în procedura de drepturi şi libertăţi. 232 / 304 Ulterior, în perioada 01.10.2017 - 30.07.2018, conform Hotărârii nr…. din 19.09.2017 a Colegiului de Conducere, toate completurile secţiei penale din cadrul Tribunalului au desfăşurat activitate de judecători drepturi şi libertăţi, iar repartizarea cauzelor pe aceste completuri s-a realizat câte o săptămână fiecare complet. În acest sens, dosarele nou intrate, de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, au fost înaintate spre soluţionare judecătorului din planificarea de la data respectivă. Judecătorul de drepturi şi libertăţi care a soluţionat o primă cerere a soluţionat şi următoarele cereri, propuneri, plângeri formulate în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar de urmărire penală. Repartizarea cererilor privind măsuri preventive, rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate sau lipsă a titularului în cazul acestor cereri şi repartizarea cererilor ulterioare primei cereri formulate în legătură cu acelaşi dosar de urmărire penală se efectuează, la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara în aceeaşi modalitate cu cea referitoare la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. La Curtea Militară de Apel şi instanţele arondate, din relaţiile transmise au rezultat următoarele: Referitor la judecătorii desemnaţi să soluţioneze cereri având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea Militară de Apel şi tribunalele arondate acesteia, toţi judecătorii au fost desemnaţi să soluţioneze cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în acestea fiind incluse şi cele cu obiectul specificat anterior. În ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a cererilor având ca obiect dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, la Curtea Militară de Apel Bucureşti cererile au fost repartizate, în întreaga perioadă de referinţă, aleatoriu, între două complete de judecată. La Tribunalul Militar Bucureşti, Tribunalul Militar Cluj şi Tribunalul Militar Iaşi, cererile cu obiectul specificat se repartizează manual completului de drepturi şi libertăţi planificat săptămânal. La Tribunalul Militar Timişoara, cererile mai sus menţionate se repartizează aleatori în timpul săptămânii, între cele două completele de judecător de drepturi şi libertăţi constituite (instanţa funcţionează cu numai doi judecători), iar după orele de program din zilele lucrătoare şi în zilele nelucrătoare se repartizează manual judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat. 233 / 304 La tribunalele din circumscripţia Curţii Militare de Apel, următoarele cereri formulate în acelaşi dosar de urmărire penală au fost evidenţiate în legătură cu prima cerere formulată şi au fost repartizate manual judecătorului de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere, conform art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Referitor la modalitatea în care s-a procedat în situaţia incompatibilităţii sau imposibilităţii obiective a judecătorului învestit să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Curtea Militară de Apel judecătorii din planificarea de permanenţă asigură atât compunerea oricărui complet de judecată în caz de absenţă, inclusiv în ceea ce priveşte judecătorul de drepturi şi libertăţi, cât şi soluţionarea, prin rotaţie, a incidentelor procedurale referitoare la completele colegiale. În situaţia în care şi judecătorul planificat la permanenţă lipseşte, precum şi în orice alte situaţii de imposibilitate obiectivă, înlocuirea judecătorului titular se face, prin rotaţie, începând cu primul judecător din lista de permanenţă, întocmită cu toţi judecătorii instanţei. La Tribunalul Militar Bucureşti, în situaţiile de lipsă sau imposibilitate obiectivă a titularului, s-a procedat la repartizarea manuală a cauzelor către judecătorul imediat următor din planificarea de permanenţă. La Tribunalul Militar Cluj şi Tribunalul Militar Iaşi, din relaţiile transmise, rezultă că, în situaţia de incompatibilitate sau imposibilitate obiectivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi planificat, se întocmeşte un proces verbal în care se menţionează cauza de incompatibilitate şi completul care va soluţiona cauza respectivă. Nu s-a precizat dacă există o regulă cu privire la desemnarea judecătorului care va soluţiona cererile, în situaţiile de lipsă sau incompatibilitate a celui planificat. La Tribunalul Militar Timişoara, în situaţiile de lipsă sau incompatibilitate a judecătorului planificat, cauza se repartizează manual celuilalt judecător, având în vedere că această instanţă funcţionează cu numai doi judecători. În legătură cu separarea funcţiilor judiciare, atât la Curtea Militară de Apel, cât şi la tribunalele din raza sa teritorială, judecătorii exercită atât atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, cât şi atribuţiile judecătorului de cameră preliminară şi judecată. Repartizarea cererilor privind măsuri preventive, rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate sau lipsă a titularului 234 / 304 în cazul acestor cereri şi repartizarea cererilor ulterioare primei cereri formulate în legătură cu acelaşi dosar de urmărire penală se efectuează, la nivelul instanţelor din raza Curţii Militare de Apel în aceeaşi modalitate cu cea referitoare la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. III.1.2.Modul de repartizare a dosarelor având ca obiect rechizitorii emise de Direcţia Naţională Anticorupţie Verificările directe efectuate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova au vizat modul de repartizare a dosarelor de cameră preliminară/fond, pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind efectuate verificări şi cu privire la repartizarea dosarelor cu acelaşi obiect de competenţa completelor de 5 judecători în materie penală. Aspectele verificate în vederea conturării unei concluzii referitoare la respectarea principiului repartizării aleatorii au fost: constituirea completelor (de fond/cameră preliminară şi completele de 5 judecători în materie penală), stabilirea parametrilor de configurare în aplicaţia Ecris, excepţiile de la repartizarea aleatorie (numai cu privire la dosare cu obiectul specificat sau care au legătură cu acestea) şi repartizarea efectivă, prin sondaj, a unor dosare, selectate din listele transmise anterior Inspecţiei Judiciare de instanţele verificate direct, completate urmare a verificărilor efectuate în aplicaţia Statis. A.Constituirea completelor În perioada de referinţă, la curţile de apel verificate, completele de judecată ale Secţiilor penale au fost configurate în complete de cameră preliminară şi fond, respectiv complete de apel, componenţa şi numerotarea acestora fiind stabilite, pentru fiecare an, prin hotărâri ale colegiilor de conducere. La tribunalele verificate au fost constituite, pentru fiecare an, completele de cameră preliminară şi fond, prin hotărâri ale colegiilor de conducere. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost constituite completele pentru soluţionarea fondurilor (numerotate de la C2 la C9, completul C1 fiind desfiinţat începând cu 01.02.2014) formate din câte trei judecători şi completele de cameră preliminară formate dintr-un singur judecător, fiecare judecător al Secţiei penale având alocat un complet de judecător de cameră preliminară. 235 / 304 În perioada de referinţă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost constituite 2 complete de 5 judecători în materie penală, prin hotărâri ale Colegiului de conducere fiind stabilită persoana care le prezidează şi, după tragerea la sorţi, şi ceilalţi 4 membri (în afara preşedintelui de complet). La toate instanţele verificate, orice modificare adusă componenţei completelor a fost aprobată prin hotărâri ale organului colegial de conducere. De asemenea, planificările în şedinţele de judecată şi cele de permanenţă au fost aprobate/modificate prin hotărâri ale colegiilor de conducere. În legătură cu modul de constituire a completelor, din verificările directe efectuate au rezultat următoarele situaţii particulare: La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modul de constituire a Completelor de 5 judecători, inclusiv cele în materie penală, menţionăm că, în perioada de referinţă, acestea au fost constituite prin tragerea la sorţi a 4 dintre judecătorii care constituiau aceste complete şi includerea în calitate de preşedinte al completului şi membru de drept, a preşedinţilor sau vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de specializarea acestora (civil sau penal). Urmare a pronunţării Deciziei nr. …/2018 de către Curtea Constituţională a României, la data de 9 noiembrie 2018 a avut loc o tragere la sorţi pentru desemnarea membrilor Completelor de 5 judecători pentru anul 2019, fiind traşi la sorţi toţi cei 5 membrii ai completelor astfel constituite. Nu vom face o analiză cu privire la această situaţie, având în vedere faptul că, pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară există o acţiune disciplinară înregistrată sub nr…./ …/2018, care vizează modul de constituire a completelor de 5 judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În privinţa constituirii completelor specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie, prevăzute de art. 29 din Legea nr.78/2000, menţionăm că la curţile de apel şi tribunalele la care s-au efectuat verificări directe s-a constatat că acestea au fost constituite potrivit legii, în hotărârile colegiilor de conducere prin care s-au configurat pentru fiecare an completele de judecată, specificându-se expres completele care sunt specializate şi în judecarea cauzelor de corupţie. De asemenea, după modificarea dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, la curţile de apel 236 / 304 şi tribunalele la care s-au efectuat verificări directe, s-a constatat că, prin decizie a preşedintelui instanţei, la propunerea colegiului de conducere, au fost constituite completele specializate în materia judecării infracţiunilor de corupţie. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din hotărârile Colegiului de conducere date de acest organ colegial în perioada 01.01.2014-30.07.2018 şi care au fost puse la dispoziţia echipei de control nu rezultă că au fost constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor de corupţie. Nu vom face o analiză cu privire la acest aspect şi nici nu vom exprima un punct de vedere, dat fiind faptul că o excepţie vizând problema constituirii completelor specializate de corupţie a fost invocată în faza judecăţii unor cauze penale de către Completul de 5 judecători în materie penală, astfel încât completele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie învestite urmează să se pronunţe în această chestiune. O situaţie particulară referitoare la constituirea completelor a fost constatată la Tribunalul Bihor, aşa cum s-a menţionat în cuprinsul analizei efectuate cu privire la modul de repartizare a cererilor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi. Astfel, pe parcursul verificărilor s-a constatat existenţa unei probleme în ceea ce priveşte configurarea completelor în materia judecătorului de drepturi şi libertăţi. Aşa cum s-a menţionat în secţiunea referitoare la modalitatea de repartizare a dosarelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, în perioada 01.09.201501.01.2018 cererile având obiectul anterior menţionat au fost repartizate manual celor doi judecători ai secţiei desemnaţi să soluţioneze cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, pentru ca, începând cu data de 01.01.2018, cererile de acest tip să fie repartizate manual către unicul judecător care îndeplineşte atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi, situaţie ce se datorează, în principal, opoziţiei manifestată de judecătorul de drepturi şi libertăţi desemnat în prezent, ca toţi judecătorii secţiei penale să fie judecători de drepturi şi libertăţi. În legătură cu această situaţie, din înscrisurile puse la dispoziţia echipei de control a rezultat că, în şedinţa Colegiului de conducere din data de 12.07.2018, la pct. 4 de pe ordinea de zi s-au pus în discuţie propunerile preşedintelui desemnat al Tribunalului Bihor privind reorganizarea Secţiei penale şi, prin Hotărârea nr. …/12.07.2018, art. 4.B, s-au admis propunerile formulate şi s-a 237 / 304 stabilit schimbarea compunerii completelor de judecată existente la nivelul Secţiei penale, în sensul ca toţi judecătorii secţiei să îndeplinească atribuţiile judiciare ce revin judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră preliminară şi judecătorului de fond, respectiv al includerii tuturor celor 4 judecători ai secţiei în câte unul din cele 4 complete de cameră preliminară şi de primă instanţă şi al desemnării tuturor celor 4 judecători în completele de drepturi şi libertăţi şi contestaţii drepturi şi libertăţi ale secţiei, prin rotaţie săptămânală. La data de 23.07.2018, doamna judecător … a formulat o plângere prealabilă împotriva hotărârii de colegiu mai sus menţionate, solicitând revocarea punctelor 4.B, 4.C şi 4.D, întrucât propunerile de reorganizare a secţiei penale nu ar fi fost formulate de judecătorul care îndeplinea funcţia de preşedinte al secţiei şi de preşedintele tribunalului, fiind încălcată astfel competenţa funcţională a preşedintelui de secţie. Problema reorganizării Secţiei penale, sub aspectul configurării completelor de judecată a fost reluată în şedinţa colegiului din 23.07.2018, din procesul-verbal a şedinţei rezultând că preşedintele desemnat al secţiei penale a arătat că doamna judecător … nu este de acord cu noile propuneri formulate referitoare la constituirea completelor de contestaţii pentru judecătorul de drepturi şi libertăţi şi că şi-a exprimat opinia ca propunerile de reorganizare a secţiei să fie amânate până la promovarea de noi judecători la Tribunalul Bihor. Rezultă din acelaşi proces-verbal şi că doamna judecător … a fost contactată telefonic şi şi-a exprimat opinia în legătură cu propunerile de reorganizare a Secţiei penale. În contextul dat, prin Hotărârea Colegiului de conducere nr…./23.07.2018 s-a amânat pentru şedinţa de colegiu din 02.08.2018 soluţionarea cererii Secţiei penale privind planificarea activităţii judiciare a Secţiei penale pentru perioada septembrie-decembrie 2018. În şedinţa Colegiului de conducere din data de 02.08.2018 s-a pus în discuţie din nou cererea secţiei penale de aprobare a planificării activităţii judiciare pentru perioada septembriedecembrie 2018, din procesul-verbal al şedinţei rezultând că la aceasta a participat şi doamna judecător … În urma discuţiilor purtate în şedinţă, Colegiul de conducere, prin Hotărârea nr. …/02.08.2018 a dispus, la art. 3, amânarea implementării punctelor 4.B, 4.C şi 4.D din Hotărârea nr. …/12.07.2018, până la validarea, în luna octombrie 2018, a rezultatelor examenului de promovare în funcţii de execuţie a 238 / 304 judecătorilor şi s-a luat act de formularea plângerii prealabile din data de 23.07.2018 de către doamna judecător …. Problema reorganizării completelor configurate la nivelul Secţiei penale s-a reluat şi în şedinţa colegiului din data de 23.10.2018, şedinţă la care, din procesul-verbal pus la dispoziţia echipei de inspectori, rezultă că doamna judecător … s-a prezentat la ora 16,20, după dezbaterea punctului 1 din cererea Secţiei penale şi a solicitat reluarea dezbaterilor asupra cererilor formulate de Secţia penală întrucât a adus la cunoştinţa membrilor colegiului faptul că doreşte să participe la şedinţă şi au intervenit elemente noi, în sensul că procesele-verbale întocmite nu reflectă punctul de vedere al secţiei. În final, după ce s-au purtat unele dezbateri, s-a dispus convocarea unei noi şedinţe a colegiului pentru 24.10.2018, în vederea discutării planificării de permanenţă a Secţiei penale, ulterior acestei şedinţe mai având loc o discuţie pe tema configurării completelor Secţiei penale şi în şedinţa colegiului de conducere din data de 20 noiembrie 2018. Situaţia expusă şi rezultată din conţinutul dezbaterilor care au avut loc în şedinţele Colegiului de conducere al Tribunalului Bihor mai sus enunţate corelate cu opoziţia exprimată de doamna judecător … la data de 13.03.2019 faţă de coaserea şi numerotarea dosarelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică înregistrate la Tribunalul Bihor în perioada 2014-2016, denotă o tendinţă a judecătorului anterior menţionat de a monopoliza, de pe o poziţie de forţă, activitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi, astfel încât echipa de inspectori urmează a se sesiza din oficiu în legătură cu cele constatate, având în vedere şi faptul că, pe rolul Inspecţiei Judiciare există încă o lucrare, aflată în procedura verificărilor prealabile, care se referă, numai parţial, la unele din situaţiile expuse în precedent. B.Stabilirea parametrilor de configurare în aplicaţia Ecris La secţiile penale ale curţilor de apel şi tribunalelor la care s-au efectuat verificări directe s-a constatat că, prin hotărâri ale colegiilor de conducere, au fost stabiliţi parametrii de distribuire aleatorie, ce au fost asociaţi în aplicaţia Ecris fiecărui obiect, astfel încât aceştia sunt preluaţi automat, fără a fi necesară intervenţia manuală a grefierilor desemnaţi să efectueze operaţiunile de repartizare aleatorie. De asemenea, s-au stabilit, tot prin hotărâri ale organelor colegiale, complexitatea premergătoare alocată pe complet şi 239 / 304 complexitatea cumulată pe şedinţă, precum şi numărul maxim al dosarelor alocate pe fiecare şedinţă de judecată, respectiv complexitatea anuală. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală s-a constatat că nu există un parametru de distribuire care să fie asociat în aplicaţia Ecris fiecăruia din obiectele în materie penală. Din verificările efectuate, din discuţiile purtate cu doamna judecător … (care a îndeplinit atribuţii de preşedinte al Secţiei penale în perioada 24.01.2015-19.12.2018, după expirarea mandatului de 3 ani fiind delegată succesiv în această funcţie prin Hotărârile Secţiei pentru judecători nr…./25.01.2018 şi nr…./04.07.2018) şi din înscrisurile puse la dispoziţia echipei de control a rezultat şi că, în perioada de referinţă, nu a existat un parametru unic de distribuire pentru fiecare obiect, acest parametru fiind stabilit în fiecare zi de preşedintele de secţie, încheindu-se în acest sens un procesverbal. Astfel, spre exemplu, pentru dosarele a căror repartizare a fost verificată direct, pentru parametrul având eticheta „3-4 luni SP” ce apare specificat în interfaţa „detalii dosar” sunt stabilite intervale diferite de distribuire. Din relaţiile solicitate specialistului IT a rezultat că parametrul „3-4 luni SP” reprezintă un interval start-stop după cum urmează: … pentru dosarul nr…./…/2014, … pentru dosarele nr…./…/2016, nr…./…/2016, nr…./…/2015 şi … pentru dosarul nr…./…/2016. Din discuţiile purtate cu doamna judecător …, care a deţinut funcţia de preşedinte al Secţiei penale în perioada de referinţă, a rezultat că s-a urmărit ca, prin stabilirea intervalelor de distribuire, să fie incluse în operaţiunea de repartizare toate completele. Menţionăm că pentru dosarele cu rechizitorii, care se înregistrează în procedura de cameră preliminară şi pentru care repartizarea se efectuează fără termen alocat, parametrul de distribuire nu influenţează repartizarea aleatorie, în schimb, pentru dosarele preluate în apel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la curţile de apel, acest parametru este determinant pentru caracterul aleatoriu al operaţiunii de repartizare, în funcţie de parametrul alocat şi numărul şedinţelor de judecată în care este planificat fiecare complet de apel şi care intră în acest parametru, putând fi influenţat procesul de repartizare. Din verificările efectuate a rezultat şi că prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr…./23.01.2019 s-a respins propunerea preşedintelui în funcţie al Secţiei penale (domnul judecător …) privind aprobarea parametrilor de repartizare referitori la termenele de distribuire a cauzelor şi s-a dispus ca aceştia să fie stabiliţi de preşedintele 240 / 304 secţiei, conform atribuţiei prevăzute de art.31 lit.c) din Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Menţionăm că, prin decizia preşedintelui în funcţie al secţiei penale, s-a stabilit, cu caracter permanent, un singur parametru (cu zi start şi zi stop) pentru toate obiectele în materie penală, renunţându-se astfel la practica stabilirii zilnice a acestuia. Facem precizarea cu privire la aspectele mai sus constatate că, prin Hotărârea nr…./28.01.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus asocierea de către toate instanţele a parametrilor de repartizare pentru fiecare obiect, indiferent de materie şi introducerea acestora în aplicaţia informatică, în vederea generării sale automate, precum şi luarea de către conducerile judiciare a instanţelor a măsurilor ce se impun în vederea includerii în procesul de repartizare a cât mai multor complete care funcţionează în materia vizată de actul de sesizare, iar curţile de apel şi toate instanţele din circumscripţiile teritoriale ale acestora s-au conformat dispoziţiilor din această hotărâre şi, urmare a aprobării prin hotărâri ale colegiilor de conducere, au asociat parametrii de distribuire a cauzelor, fiecărui obiect (cu zi start şi zi stop), aceştia fiind generaţi automat de aplicaţie. Menţionăm şi că, ulterior efectuării verificărilor directe această hotărâre a fost comunicată preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea luării măsurilor dispuse prin aceasta. O situaţie specială la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la asocierea parametrilor pentru Completele de 5 judecători. În ceea ce priveşte completele de 5 judecători în materie penală, nu este posibilă asocierea în aplicaţie a parametrului de distribuire, fiind necesară selectarea sa manuală de către persoana care efectuează operaţiunea de repartizare. În acest sens menţionăm că obiectele în materie penală (sau în orice altă materie) au un id alocat în funcţie de instanţă, unui obiect putându-i fi alocat un singur parametru. Deoarece completul de 5 judecători este identificat de aplicaţie ca o secţie separată a aceleaşi instanţe, în momentul preluării dosarului în apel de la Secţia penală, preia şi parametrul asociat. Verificările au relevat în privinţa repartizării aleatorii între completele de 5 judecători în materie penală, ca un aspect pozitiv, faptul că, în perioada de referinţă, a fost utilizat un parametru unic de repartizare, care era modificat numai în situaţiile în care în perioada situată între ziua start şi ziua stop a acestui parametru, nu puteau fi cuprinse următoarele trei 241 / 304 termene de judecată (două pentru un complet şi unul pentru celălalt complet, urmându-se succesiunea 1-2-1-2 ş.a.m.d.) stabilite conform planificării aprobate prin hotărâre a colegiului de conducere, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal. În acest sens, spre exemplu, în dosarele nr. …/…/2017, nr…./ …/2017, nr…./…/2018, nr…./…/2017, nr…./…/2018, nr…./ …/2014 pentru care în interfaţa „detalii dosar” apare parametrul cu eticheta „20 zile C5”, a fost alocat un interval de distribuire de 11-150. Un alt aspect constatat cu ocazia verificărilor este acela că, pentru completele judecătorului de cameră preliminară, deşi s-a stabilit un număr maxim de dosare ce pot fi repartizate fiecărui complet, nu s-a stabilit şi introdus în aplicaţia informatică şi complexitatea premergătoare pentru fiecare complet, consecinţa fiind crearea unor dezechilibre cu privire la volumul de activitate al judecătorilor secţiei, fixarea unei limite maxime pentru acest tip de complexitate, în cazul repartizării fără prim termen alocat, având tocmai rolul de echilibrare a volumului între complete. Din acest motiv, în perioada de referinţă, în vederea echilibrării volumului de activitate între completele secţiei, s-a procedat, prin hotărâre a Colegiului de conducere, la blocarea de la repartizare a unor complete care au atins un punctaj mare de complexitate, pe o perioadă iniţială de două luni, care de multe ori a fost prelungită succesiv, după care, când s-a constatat existenţa unui echilibru, aceste complete au fost deblocate tot prin hotărâre a colegiului de conducere (spre exemplu: Hotărârea nr…./17.01.2014, Hotărârea nr…./11.02.2014, Hotărârea nr…./26.03.2014, Hotărârea nr…./16.06.2014, Hotărârea nr…./26.03.2015, Hotărârea nr…./11.05.2015, Hotărârea nr…./27.05.2015, Hotărârea nr…./16.09.2015, Hotărârea nr…./26.11.2015, Hotărârea nr…./29.10.2015 şi exemplele pot continua şi pentru ceilalţi ani din perioada de referinţă). Această modalitate de a proceda poate influenţa procesul de distribuire aleatorie a cauzelor, pe de o parte prin faptul că, prin blocarea unor complete, se reduce numărul completelor implicate în această operaţiune şi între care se poate face repartizarea unei cauze şi, pe de altă parte, prin numeroasele intervenţii în aplicaţie, care pot genera erori (prin omiterea neintenţionată a deblocării unor complete sau prin blocarea din eroare a unor complete). Menţionăm că această metodă nu este recomandabilă şi pentru că, în materie penală oricum se procedează la blocarea completelor devenite incompatibile urmare a soluţionări unor cereri de competenţa judecătorului 242 / 304 de drepturi şi libertăţi, iar blocarea de la repartizare şi a altor complete pentru echilibrarea volumului de activitate, adăugându-se la blocările pentru incompatibilităţi sau din alte motive obiective, reduce şi mai mult numărul completelor ce vor fi avute în vedere de aplicaţia informatică în operaţiunea de repartizare. În schimb, pentru completele de 5 judecători în materie penală acest parametru, al complexităţii maxime pe complet şi şedinţă (fiind vorba de o repartizare cu prim termen alocat), a fost configurat în aplicaţie, fiind introdus şi numărul maxim de dosare ce pot fi repartizate fiecărui complet. Pentru ambele tipuri de complete este configurată complexitatea anuală (maxim 5000 de puncte de complexitate). C.Repartizarea efectivă În ceea ce priveşte modalitatea de înregistrare şi repartizare aleatorie, s-a constatat din verificările directe efectuate că toate instanţele verificate au desemnat, potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare, persoanele responsabile cu efectuarea operaţiunilor de repartizare aleatorie şi au stabilit, prin hotărâri ale colegiilor de conducere, reguli cu privire la circuitul actelor de sesizare după înregistrare şi cu privire la modalitatea efectivă în care se efectuează repartizarea aleatorie (printr-o operaţiune unică sau combinat - printr-o operaţiune unică şi dosar cu dosar pentru situaţiile urgente). S-a constatat, de asemenea, că pentru incidentele ivite în timpul operaţiunii de repartizare aleatorie au fost întocmite procesele-verbale prevăzute de normele regulamentare, acestea fiind păstrate în mape structurate pe ani şi pe tipuri de incidente şi, acolo unde normele regulamentare prevăd, au fost ataşate la dosarul cauzei. Pe parcursul verificărilor directe s-a verificat modul de repartizare pentru mai multe dosare având ca obiect rechizitorii emise de Direcţia Naţională Anticorupţie, selectate aleatoriu de pe listele transmise anterior de aceste instanţe (completate cu informaţiile din aplicaţia STATIS), după cum urmează: La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a verificat modalitatea de repartizare a dosarelor de cameră preliminară nr…./…/2014, nr…./…/2016, nr…./…/2016, nr…./…/2016, nr…./ …/2015, nr…./…/2015 şi dosarele nr…./…/2017, nr…./…/2017, nr…./…/2018, nr…/…/2017, nr…./…/2018 şi nr…./…/2014 repartizate completelor de 5 judecători în materie penală. La Tribunalul Bucureşti s-au efectuat verificări cu privire la repartizarea următoarelor dosare: nr…./…/2014, nr…./ …/2014, nr…./…/2014, nr…./…/2014, nr…./…/2014, nr…./ 243 / 304 …/2014, nr…./…/2015, nr…./…/2015, nr…./…/2016, nr…/ …/2016, nr…./…/2017, nr…./…/2017, nr…./…/2018 şi nr…./ …/2018. La Curtea de Apel Braşov s-au efectuat verificări cu privire la repartizarea dosarelor nr.138/64/2015, nr…./…/2016, nr…/…/2016 şi nr…./…/2017, iar la Tribunalul Braşov s-au verificat aceleaşi aspecte cu privire la dosarele nr…./…/2014, nr…./…/2015, nr…./…/2016, nr…./…/2017 şi nr…./…/2018. La Curtea de Apel Galaţi a fost verificată modalitatea de repartizare a dosarelor nr…/…/2014, nr…./…/2016, nr…./ …/2018, iar la Tribunalul Galaţi s-au verificat aceleaşi aspecte cu privire la dosarele nr…./../2014, nr…./…/2014, nr…./…/2015, nr…./…/2016, nr…./…/2016, nr…./…/2017, nr…./…/2017. La Curtea de Apel Oradea au fost efectuate verificări cu privire la repartizarea aleatorie a dosarelor nr…./…/2014, nr…./ …/2016, nr…./…/2015, nr…./…/2017, iar la Tribunalul Bihor cu privire la dosarele nr…./…/2014, nr…./…/2015, nr…./…/2016 şi nr…./…/2017. La Curtea de Apel Ploieşti s-a verificat repartizarea dosarelor nr…./…/2014, nr…./…/2015, nr…./…/2016, iar la Tribunalul Prahova au fost verificate dosarele …/…/2015, …/ …/2016 şi …/…/2016. Verificările efectuate au relevat că, în general, au fost respectate dispoziţiile legale referitoare la repartizarea aleatorie a cauzelor, repartizarea efectuându-se aleatoriu, automat, prin aplicaţia informatică Ecris. Au fost semnalate şi unele situaţii particulare: La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este necesar a se face precizarea că, în perioada de referinţă, au funcţionat numai două complete de 5 judecători în materie penală, iar în intervalul de distribuire erau incluse două termene de judecată ale unui complet şi un singur termen de judecată al celuilalt complet (într-o succesiune de tipul: Completul 1 două termene de judecată şi Completul 2 un termen de judecată, la repartizarea următoare Completul 2 două termene de judecată şi Completul 1 un termen de judecată, ş.a.m.d.). Considerăm că o modalitate mai potrivită pentru a asigura premisele unei repartizări echilibrate şi aleatorii, ar fi fost aceea în care fiecărui complet i-ar fi fost atribuite două termene de judecată sau câte un termen de judecată în intervalul de distribuire, întrucât, în momentul repartizării, probabilitatea ca un dosar să fie repartizat completului care avea incluse două termene de judecată în intervalul de distribuţie, era mai mare. Precizăm şi că, în prezent, au fost constituite 3 complete de 5 judecători în 244 / 304 materie penală, urmare a Hotărârii nr…./05.12.2018 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar în intervalul de distribuire sunt cuprinse câte două termene de judecată ale fiecărui complet. D.Excepţiile de la repartizarea aleatorie Verificările referitoare la excepţiile la repartizarea aleatorie au vizat dosarele având ca obiect rechizitorii emise de D.N.A, soluţionate definitiv şi aflate pe rol, evidenţiate în listele transmise anterior de instanţele verificate. Excepţiile de la repartizarea aleatorie au fost gestionate, în general, conform dispoziţiilor regulamentare, nefiind identificate situaţii, cu privire la dosarele vizate, care să afecteze principiul repartizării aleatorii. Acest aspect rezultă din verificarea rapoartelor IJrep pentru perioada de referinţă, puse la dispoziţia Inspecţiei Judiciare de Compartimentele IT ale celor 10 instanţe la care s-au efectuat verificări directe şi din verificarea prin sondaj a unora dintre dosarele din listele respective, pentru situaţiile evidenţiate în Regulament ca excepţii de la repartizarea aleatorie a cauzelor. Intervenţiile înregistrate la repartizarea aleatorie a cauzelor (aşa cum rezultă din evidenţele instanţelor verificate şi din rapoartele IJRep) sunt, cu excepţia celor referitoare la ştergere părţi, relativ reduse ca număr şi au fost justificate, în general, de motive obiective (cu excepția celor decurgând din eroarea umană), în procesele-verbale întocmite de persoanele ce au efectuat diferitele operaţiuni. Situaţiile în care, ca urmare a unei erori la repartizare s-a impus intervenţia în aplicaţia informatică, au fost analizate din cuprinsul proceselor verbale de incident şi rapoartelor IJRep, precum şi din menţiunile înscrise în aplicaţia informatică Ecris, consultându-se evidenţele şi dosarele instanţelor şi solicitânduse lămuriri unde s-a impus, toate acestea pentru a se stabili natura acestor intervenţii, vocaţia acestora de a influenţa repartizarea aleatorie, cauzele principale care determină incidenţa acestor cazuri. Analiza situaţiilor astfel întâlnite a condus la concluzia că: Operaţiunile de ştergere dosar au intervenit, de regulă, urmare a înregistrării/creării eronate a unor dosare care trebuiau înregistrate la o altă secţie decât cel se impunea raportat la obiectul cauzei sau creării eronate a unor dosare asociate, eroarea umană fiind cea care a determinat operaţiunile respective. Situaţiile în care s-a procedat la ştergerea părţilor sau documentelor decurg, de regulă, din erori de înregistrare şi din 245 / 304 modul în care se realizează înregistrarea, prin preluarea datelor, prin copiere, din dosare deja înregistrate, în cazul cererilor privind aceleaşi părţi sau prin transfer electronic. Un aspect pozitiv îl reprezintă întocmirea de proceseverbale pentru majoritatea situaţiilor care implică efectuarea unor operaţiuni de ştergere în aplicaţia Ecris. III.2.Respectarea garanţiilor procesuale în dosarele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică şi rechizitorii emise de Direcţia Naţională Anticorupţie Verificările directe efectuate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova s-au concentrat asupra dosarelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică în care cererile au provenit de Direcţia Naţională Anticorupţie şi a dosarelor având ca obiect rechizitorii emise de Direcţia Naţională Anticorupţie soluţionate definitiv sau aflate încă pe rolul instanţelor verificate şi au vizat acele aspecte de natură să contureze o concluzie cu privire la modul în care judecătorii învestiţi cu aceste dosare s-au raportat la normele procedurale care prevăd garanţii pentru desfăşurarea procesului penal în condiţiile asigurării dreptului la un proces echitabil. III.2.1.Modul de respectare a garanţiilor procesuale în dosarele având ca obiect măsuri special de supraveghere tehnică. Din perspectiva respectării dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la viaţă privată şi de familie al persoanelor faţă de care s-au dispus măsuri speciale de supraveghere tehnică, având în vedere dispoziţiile art.138 şi următoarele Cod procedură penală dar şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr.244/06.04.2017, publicată în Monitorul Oficial 529/06.07.2017, verificările directe efectuate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Galaţi şi Tribunalul Galaţi, Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor, precum şi la Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova, au vizat, în principal, modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la procedura de emitere a mandatelor şi conţinutul hotărârilor pronunţate, din perspectiva controlului efectiv realizat de judecătorul de drepturi şi libertăţi, în ceea ce privește 246 / 304 îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.139 din Codul de procedură penală. De asemenea, verificările au vizat şi orice alte aspecte care ar putea constitui vulnerabilităţi pentru actul de justiţie, din perspectiva respectării dispoziţiilor procedurale referitoare la legalitatea probelor obţinute, prin dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică ori a respectării drepturilor persoanelor vizate de asemenea proceduri. Raportat la aspectele mai-sus menţionate, din verificările directe efectuate la instanţele anterior enumerate, au rezultat următoarele: A. Lipsa totală/parţială a argumentelor de fapt şi/sau de drept din conţinutul încheierilor prin care au fost soluţionate dosarele cu obiect măsuri speciale de supraveghere Un prim aspect constatat este acela că, la o parte din instanţele verificate, majoritatea încheierilor prin care s-au dispus soluţii de admitere a cererilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală şi Structura Teritorială, nu cuprind motivele de fapt şi/sau de drept, care au fost avute în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.139 şi următoarele Cod procedură penală. Astfel, verificările efectuate prin sondaj cu privire la dosarele înregistrate în perioada 2014-2018, având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică au relevat că, în foarte multe cazuri, în considerentele hotărârilor prin care s-au admis cererile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie era copiat în întregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a măsurilor în discuţie, după care era menţionată, eventual (nu în toate cazurile), ordonanţa prin care s-a dispus începerea urmăririi penale şi era inserat conţinutul dispoziţiilor procedurale care reglementau condiţiile prevăzute de lege pentru a se putea dispune măsura solicitată, controlul efectiv al judecătorului fiind rezumat la o frază în care se constata îndeplinirea acestor condiţii. În hotărârile respective nu există o motivare efectivă, care să vizeze fiecare persoană şi măsură dispusă şi în care să se facă trimitere la probele din dosarul de urmărire penală sau la filele la care se regăseau acestea, astfel încât să se poată constata că ar fi existat un control efectiv al judecătorului cu 247 / 304 privire la îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art.139 Cod procedură penală. În acest sens, exemplificăm cu următoarele: La Tribunalul Bucureşti situaţia mai sus menţionată a fost constatată în: dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea din 12.05.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea din 13.05.2014, dosarele nr. …/…/2014 şi nr…./…/2014 în care s-au pronunţat încheierile din 03.11.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea din 12.02.2014, dosar nr…./…/2014, dosar nr…./…/2014 şi dosar nr…./…/2014 în care s-au pronunţat încheierile din 11.12.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea din 11.11.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea din 06.11.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea din 29.10.2014, dosar nr…./…/2015 în care s-a pronunţat încheierea din 27.05.2015, dosarul nr. …/…/2017 în care s-a pronunţat încheierea din 19.06.2017. În acelaşi sens sunt şi încheierile pronunţate în dosarele …/ …/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/ …/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/…/2015, …/ …/2015, …./…/2015, …/…/2016, …/…/2016, …/…/2016, …/ …/2014, …/…/2016, …/…/2016, …/…/2016, …/…/2016, …/ …/2016, …/…/2016, …/…/2016, …/…/2016, …/…/2016, …/ …/2016, …/…/2016, …/…/2018, …/…./2018, …/…/2018, …/ …/2018. La Curtea de Apel Galaţi (cu excepţia dosarului …/ …/2014 soluţionat prin încheierea din 15.08.2014, în care se arată doar că „situaţia de fapt este de natură a corespunde dispoziţiilor legale pentru confirmarea provizorie a măsurii de supraveghere”, fiind confirmată ordonanţa din data de 13.08.2014 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi) încheierile din dosarele anterior enumerate cuprind motivele de fapt şi de drept, conform standardelor procedurale. La Tribunalul Galaţi au fost identificate încheieri care cuprind o motivare cu caracter general, fără indicarea concretă a probelor din dosarul de urmărire penală care justifică soluţia dată, în următoarele dosare dintre cele verificate prin sondaj: dosar …/…/2018 în care s-a pronunţat încheierea din 19.06.2018, doar …/…/2018, în care s-a pronunţat încheierea din 29.09.2018, dosar …/…/2018 în care s-a pronunţat încheierea din 10.07.2018, dosar …/…/2018 în care s-a pronunţat încheierea din 19.04.2018, dosar …/…/2017 în care sa pronunţat încheierea din 06.11.2017, dosar …./…/2018 în care 248 / 304 s-a pronunţat încheierea din 05.02.2018, dosar …/…/2017 în care s-a pronunţat încheierea din 16.08.2017, dosar …/…/2017 în care s-a pronunţat încheierea din 19.09.2017, dosar …/ …/2018 în care s-a pronunţat încheierea din 15.02.2018, dosar …/…/2018, în care s-a pronunţat încheierea din 13.04.2018, dosar …/…/2018 şi …/…/2018 în care s-au pronunţat încheierile din 16.03.2018, dosar …/…/2017 în care s-a pronunţat încheierea din 24.05.2017, dosar …/…/2017 în care s-a pronunţat încheierea din 23.02.2017, dosar …/…/2017 în care sa pronunţat încheierea din 27.01.2017, dosarele …/…/2016 şi …/…/2016 în care s-au pronunţat încheierile din 05.02.2016, dosar …/…/2018 în care s-a pronunţat încheierea din 02.10.2018, dosar …/…/2015 în care s-a pronunţat încheierea din 29.12.2015. La Curtea de Apel Ploieşti, verificarea tuturor dosarelor cu acest obiect a relevat că în majoritatea cazurilor au fost respectate dispoziţiile legale referitoare la motivarea hotărârii, prin raportare la dispoziţiile de procedură privind măsurile speciale de supraveghere, însă au fost identificate şi dosare în care s-a constatat că încheierile prin care au fost soluţionate cuprind o motivare cu caracter general, în care, după copierea argumentelor din referatul procurorului şi prezentarea textelor legale incidente, nu au fost indicate în concret elementele avute în vedere de judecător şi care fundamentează soluţia de admitere a cererii. Exemplificativ, în dosarul nr…./…/2014, soluţionat prin încheierea nr…./11.03.2014 se arată că s-a început urmărirea penală în cauză împotriva persoanelor implicate, şi se menţionează că, în raport de gravitatea infracţiunilor ce formează obiectul cauzei, funcţiile şi calitatea persoanelor implicate, iar strângerea probelor într-un alt mod ar presupune dificultăţi deosebite, justifică soluţia pronunţată. De asemenea în dosarul nr…./…/2014/a2 soluţionat prin încheierea nr. …/09.04.2014, deşi încheierea are 15 pagini, fiind preluat aproape în integralitate referatul procurorului nr…./ …/2014, în motivarea efectivă a judecătorului sunt redate preponderent textele de lege incidente. Situaţii similare au fost identificate şi în dosarele …/…/2014/a3 soluţionat prin încheierea nr. …/09.05.2014, …/…/2014/a4 soluţionat prin încheierea nr…./03.06.2014, …/…/2014, soluţionat prin încheierea nr. …/3.09.2014, …/…/2014/a1 soluţionat prin încheierea …/12.11.2014, …/…/2014 soluţionat prin încheierea …/17.11.2014, …/…/2015/a2 soluţionat prin încheierea 249 / 304 …/11.12.2015 şi …/…/2027 soluţionat prin încheierea …/01.09.2017. La Tribunalul Prahova au fost întâlnite situaţii de motivare necorespunzătoare a încheierilor, în următoarele dosare având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, dintre cele verificate prin sondaj: …/…/2018 în care s-a pronunţat încheierea nr…./21.05.2018, …/…/2018 în care s-a pronunţat încheierea nr…./21.05.2018, …/04.09.2014 în care sa pronunţat încheierea nr…./04.09.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…/22.08.2014, dosar nr…./ …/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./03.06.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./13.10.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./24.09.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./08.10.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./08.10.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./10.11.2014, dosar nr…./ …/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./26.03.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./02.09.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./14.03.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./27.08.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./26.11.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./10.11.2014. La Curtea de Apel Oradea au fost verificate toate cele 36 de dosare având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, din verificarea prin sondaj a conţinutului încheierilor pronunţate fiind constatată existenţa unor motivări stereotipe, în următoarele dosare: dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./05.05.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./03.06.2014, dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./22.10.2014 (în încheiere se menţionează că se au în vedere susţinerile procurorului de caz), dosar nr…./…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./06.11.2014, dosar nr…./…/2015 în care s-a pronunţat încheierea nr…../27.02.2015 (deşi în referatul procurorului se menţionează că solicită Tribunalului Bihor dispunerea măsurilor de supraveghere, în încheierea pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Oradea nu se face nicio menţiune referitoare la acest aspect sau la competenţa de soluţionare), dosar nr…./…/2015 în care s-a pronunţat încheierea din 04.05.2015, dosar nr…./…/2015 în care s-a pronunţat încheierea nr…./04.05.2015, dosar nr…./…/2015 în care s-a pronunţat încheierea nr…./30.06.2015, dosar nr…./ 250 / 304 …/2015 în care s-a pronunţat încheierea nr…./31.08.2015, dosar nr…./…/2015 în care s-a pronunţat încheierea nr…./11.09.2015. O situaţie particulară a fost identificată în dosarul nr…./ …/2014 înregistrat pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 03.06.2014, având ca obiect prelungire supraveghere tehnică, în referatul procurorului se face trimitere la o soluţie ce urma a fi pronunţată la data de 14.05.2014, de judecătorul vizat de măsura de supraveghere. Cererea a fost admisă prin încheierea nr…./03.06.2014 şi s-a dispus prelungirea măsurii. Lipsa motivării în fapt a încheierii, corelată cu faptul că la data la care s-a solicitat prelungirea măsurii, soluţia avută în vedere ca şi justificare a prelungirii se pronunţase deja, conduce la concluzia unei lipse totale a cenzurii judecătorului de drepturi şi libertăţi învestit, mai ales că ulterior, prin Ordonanţa procurorului din data de 02.03.2016 s-a dispus clasarea cauzei, cu motivaţia că soluţia pronunţată de judecător este contrară celei susţinută de denunţător (ordonanţa de clasare a fost trimisă la dosar, la data de 28.06.2016). La Tribunalul Bihor în cvasitotalitatea dosarelor cu acest obiect înregistrate la această instanţă în anii 2014, 2015 hotărârile prin care au fost soluţionate nu cuprind motivele de fapt avute în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi, cu menţiunea că pentru această perioadă au fost verificate toate dosarele din această categorie, respectiv 43 dosare în anul 2014 şi 59 dosare în anul 2015. Exemplificativ, menţionăm dosarele: …/…/2014, în care s-a pronunţat încheierea nr…./05.03.2014, …/…/2014 în care s-a pronunţat încheierea nr…./07.03.2014 (din considerentele încheierii rezultă că cererea este admisă în totalitate, însă în dispozitiv apare soluţia de admitere în parte, fără să se precizeze care este solicitarea respinsă), …/…/2014, în care s-a pronunţat încheierea nr…./10.04.2014. Au fost identificate în această perioadă şi dosare ale căror hotărâri cuprind şi motivele de fapt avute în vedere de judecător la pronunţarea soluţiei şi, în cazul cererilor cu obiect prelungire măsuri supraveghere, aspecte care arată că a existat un control efectiv al condiţiilor prevăzute de lege pentru a se dispune prelungirea. În acest sens menţionăm dosarele …/ …/2014, …/…/2015. În anul 2016 în cele 14 dosare verificate din cele 19 dosare înregistrate, doar în dosarul …/…/2016 s-a constatat că încheierea …/19.12.2016 cuprinde în considerente, motivele de fapt şi de drept avute în vedere de judecător la pronunţarea 251 / 304 soluţiei şi arată că în cauză a existat un control efectiv al judecătorului asupra cererii formulate de procuror. O situaţie aparte s-a constatat în cazul dosarelor …/ …/2016, …/…/2016, …/…/2016 şi …/…/2016, care au obiect identic, respectiv autorizare măsuri de supraveghere, în acelaşi dosar de urmărire penală, pentru aceleaşi persoane şi posturi telefonice. Cererile care au făcut obiectul dosarelor …/…/2016 şi …/…/2016 au fost înregistrate la 9, respectiv 11 zile de la expirarea perioadei pentru care mandatul de supraveghere tehnică anterior expirase. Astfel, dosarul …/…/2016 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bihor la data de 31.05.2016 şi a fost soluţionat prin încheierea …/31.05.2016 în sensul admiterii cererii şi autorizării măsurilor de supraveghere solicitate pe o perioadă de 30 zile, de la 31.05.2016-29.06.2016. La data de 08.07.2016 se înregistrează sub nr. …/…/2016 prin care se solicită o nouă autorizare a aceloraşi măsuri de supraveghere, pentru aceleaşi persoane şi posturi telefonice. Cererea este admisă prin Încheierea …/08.07.2016 şi se autorizează măsurile de supraveghere solicitate pe o perioadă de 30 zile, de la 08.07.2016-06.08.2016. O nouă cerere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Oradea, cu acelaşi obiect, se înregistrează pe rolul Tribunalului Bihor la data de 17.08.2016, sub nr. …/…/2016 şi este admisă prin încheierea …/2016. Ori, lipsa din considerentele acestor hotărâri a oricăror argumente de fapt avute în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi nu relevă o cenzură efectivă a judecătorului cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 140 alin.(8) Cod procedură penală. În anul 2017, din cele 4 dosare cu acest obiect înregistrate pe rolul Tribunalului Bihor doar în dosarul …/ …/2017, încheierea prin care a fost soluţionat cuprinde în considerente argumentele de fapt şi de drept avute în vedere de judecător la pronunţarea soluţiei. În anul 2018, în cele 3 dosare înregistrate şi soluţionate în perioada de referinţă, încheierile pronunţate, la fel, cuprindeau aceeaşi motivare cu caracter general, stereotipă, fără trimitere la filele dosarului de urmărire penală la care se regăseau probele administrate şi care ar fi fost avute în vedere la pronunţarea soluţiei. Situaţii contrare celei expusă în precedent, unde încheierile pronunţate în dosarele cu acest obiect, indiferent de soluţia pronunţată (admitere, respingere, admitere în parte), 252 / 304 sunt motivate corespunzător şi relevă existenţa unui control efectiv al judecătorului de drepturi şi libertăţi, au fost identificate în cadrul verificărilor directe la următoarele instanţe: La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost verificate dosarele din fiecare an, într-un procent aproximativ de 40%, la Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Galaţi au fost verificate toate dosarele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, la Tribunalul Braşov un procent de aproximativ 80% din aceste dosare, constatându-se o motivare a încheierilor pronunţate ce corespunde standardelor prevăzute de normele de procedură penală. De asemenea, la Tribunalul Galaţi (dosarele nr…./ …/2018, nr…./…/2018, nr…./…/2018, nr…./…/2016), sau la Tribunalul Prahova (dosarele nr…./…/2018, nr…./…/2018, nr…./…/2014) încheierile din dosarele anterior enumerate au fost motivate în conformitate cu dispoziţiile procedurale, cu menţiunea că acestea totuşi reprezintă situaţii de excepţie pentru cele două tribunale, regula fiind motivarea incompletă, neconformă cu standardele procedurale. În ceea ce priveşte Tribunalul Bucureşti dat fiind numărul mare al dosarelor cu acest obiect (1595 dosare) a fost verificat un procent de 10% din acestea, fiind identificate, cu precădere, după anul 2016, încheieri care cuprind argumentele de fapt din care rezultă îndeplinirea/neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de lege (exemplificativ dosarele …/ …/2014, …/…/2014, …/…/2014, …/…/2014, …/…/2016, …/ …/2017, …/…/2017 …/…/2018, …/…/2018, …/…/2018, …/ …/2018, …/…/2018, …/…/2018, …/…/2018, …/…/2018, …/ …/2018, …/…/2018, …/…/2018, …/…/2018, …/…/2018, …/ …/2018, …/…/2018, …/…/2018). B. Cu ocazia verificărilor directe efectuate au fost identificate şi alte aspecte de natură a vulnerabiliza actul de justiţie, şi anume: Nerespectarea art.140 alin.(3) Cod procedură penală A fost identificată o situaţie singulară, la Tribunalul Bihor, în dosar …/…/2017, înregistrat pe rolul instanţei la data de 03.05.2017, soluţionat la aceeaşi dată, pronunţarea hotărârii fiind amânată la 04.05.2017, când s-a pronunţat încheierea …/04.05.2017. Prelungire măsură supraveghere tehnică, după expirarea perioadei pentru care a fost dispusă şi pentru care a fost emis mandatul de supraveghere tehnică 253 / 304 1. Dosarul …/…/2014, înregistrat pe rolul Tribunalului Bihor, la data de 04.08.2014 are ca obiect prelungire măsuri supraveghere dispuse în dosar. Prin încheierea nr. …/04.08.2014 se admite cererea Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bihor şi se dispune prelungirea mandatelor …/…/2014 şi …/…/2014, emise pentru perioada 04.07.2014-02.08.2014, prin încheierea nr. …/04.07.2014 pronunţată în dosar …/…/2014. În conţinutul încheierii se reţine că „prelungirea se acordă pentru viitor, începând cu data de azi (04.08.2014), cererea de prelungire, în lipsa unei dispoziţii contrare în cuprinsul art.144 alin. 1 CPP, putându-se face şi după expirarea mandatelor a căror prelungire se solicită.” Conform practicii acestei instanţe se emit alte mandate de supraveghere tehnică, respectiv …/…/2014 şi …/…/2014. 2. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în dosar …/…/2015, cu obiect prelungire autorizaţii emise în dosar …/…/2014, înregistrat pe rolul Tribunalului Bihor, la data de 05.05.2015. Acelaşi judecător de drepturi şi libertăţi, prin încheierea nr. …/05.05.2015 admite cererea şi dispune prelungirea măsurii, deşi aceasta expirase la data de 02.09.2014 şi oricum fusese dispusă după expirarea mandatelor de supraveghere. În conţinutul acestei încheieri nu se menţionează decât motivarea standard, respectiv sunt inserate dispoziţiile legale şi menţiunea că există suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea faptelor. Prin urmare, a doua prelungire în acelaşi dosar de urmărire penală se acordă după 8 luni şi 3 zile de la expirarea duratei pentru care a fost dispusă prima prelungire. 3. În dosarul …/…/2015, înregistrat pe rolul Tribunalului Bihor, la data de 25.05.2015, prin încheierea …/25.05.2015 se admite o nouă cerere de prelungire măsuri supraveghere dispuse în dosar …/…/2014 şi se dispune prelungirea pentru perioada 25.05.2015-23.06.2015, în condiţiile în care perioada anterioară pentru care se dispusese prelungirea măsurii (dosar …/…/2015) expirase la 22.05.2015. Prin aceeaşi încheiere se admite şi cererea de autorizare interceptare pentru 3 numere noi de telefon şi supravegherea video, audio pentru alte 9 persoane. Cu toate acestea, verificările directe au relevat că aceste cazuri reprezintă excepţia, deoarece în celelalte dosare cu acelaşi obiect înregistrate pe rolul Tribunalului Bihor, prelungirile au fost acordate înainte de expirarea măsurii de supraveghere tehnică. 254 / 304 4. O situaţie identică a fost întâlnită şi la Curtea de Apel Galaţi, în dosarul nr. …/…/2015, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 24.04.2015. Prin încheierea din 24.04.2015 se admite cererea şi se dispune prelungirea măsurii de supraveghere, dispusă în dosarul …/…/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Galaţi, prin încheierea din 27.03.2015, pentru perioada 29.03.2015-23.04.2015, pentru 20 zile începând cu 26.04.2015 până la 15.05.2015. În considerentele încheierii din data de 24.04.2015 nu se face nici o referire la temeiurile avute în vedere de judecător, cu privire la prelungirea unei măsuri care expirase, la data formulării cererii. Considerăm că această modalitate de a proceda este una particulară şi în dezacord cu practica majoritară a instanţelor la care s-au efectuat verificări directe, prin raportare la dispoziţiile art. 144 Cod procedură penală, întrucât, plecând strict de la definiţia prevăzută de Dicţionarul explicativ al limbii române, prelungirea unei măsuri necesită ca aceasta să existe la momentul la care se solicită prelungirea. În acelaşi sens sunt atât dispoziţiile art. 36 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată care prevăd că „redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înţelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înţelegerii cu uşurinţă a textului de către destinatarii acestuia”. Prin urmare, din interpretarea gramaticală a textului art. 144 Cod procedură penală, se deduce că, prin comparaţie cu instituţia reînnoirii mandatului de supraveghere tehnică din vechiul Cod, pentru a se dispune prelungirea măsurii supravegherii tehnice este necesar ca mandatul anterior să nu îşi fi încheiat încă efectele. Prelungire măsură supraveghere care nu a fost autorizată O altă situaţie particulară a fost identificată la Tribunalul Bihor, în dosar …/…/2015. Astfel, prin referatul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea s-a solicitat prelungirea măsurilor de supraveghere dispuse anterior de Tribunalul Bihor în dosar …/…/2015 şi încuviinţarea unei noi măsuri de supraveghere. Prin încheierea …/11.12.2015, judecătorul de drepturi şi libertăţi admite cererea în integralitate şi dispune prelungirea măsurilor de supraveghere, inclusiv măsura care, în fapt, nu 255 / 304 era autorizată. Se emite MST …/…/11.12.2015. Considerentele acestei hotărâri cuprind doar dispoziţiile legale incidente şi menţiunea că există suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea faptelor. Alte aspecte semnalate O situaţie care rezultă din verificările efectuate la Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov cu privire la dosarele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică vizează activitatea procurorilor D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov. Astfel, în dosarul nr…./…/2018, în care s-a pronunţat încheierea nr…./01.08.2018, s-a solicitat de către procurorul-şef al D.N.A. – S.T. Braşov, infirmarea ordonanţelor procurorului din 30.01.2015 şi respectiv 12.02.2015 prin care s-au autorizat pentru 48 de ore măsuri speciale de supraveghere tehnică, întrucât procurorul nu a sesizat instanţa în termenul de 24 de ore de la expirarea măsurii de supraveghere dispuse provizoriu, prevăzut de art.141 alin. (3) Cod procedură penală. S-a constatat astfel că măsuri provizorii dispuse în anul 2015 nu au fost prezentate instanţei spre confirmare, iar infirmarea ordonanţelor respective a fost solicitată abia la data de 31.07.2018, după mai bine de 3 ani de la autorizarea de către procuror a măsurilor de supraveghere respective. Aceeaşi situaţie a fost constatată şi în dosarul nr…./…/2018 al Tribunalului Braşov, tot la 31.07.2018 fiind sesizată instanţa pentru infirmarea unor ordonanţe din datele de 10.10.2014 şi respectiv 13.10.2014, care nu au fost prezentate instanţei în termenul de 24 de ore prevăzut de lege. III.2.2.Aspecte referitoare la interdicţii şi incompatibilităţi şi modul de derulare a procedurilor În verificările directe efectuate asupra dosarelor din listele anexă transmise de instanţele verificate s-au avut în vedere, ca şi componente ale dreptului la un proces echitabil, modalitatea în care judecătorii se raportează la dispoziţiile legale care reglementează interdicţiile şi incompatibilităţile pentru magistraţi, precum şi respectarea principiului continuităţii completului de judecată şi a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor. A.Aspecte referitoare la interdicţii şi incompatibilităţi Independenţa şi imparţialitatea instanţei reprezintă una din componentele dreptului la un proces echitabil, garantat de art.6 paragraf 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului. 256 / 304 Normele de procedură penală transpun această componentă, atât prin enunţarea cazurilor de incompatibilitate, cât şi prin reglementarea unor garanţii de natură să asigure respectarea dreptului la un proces echitabil, extinzând consecinţele nerespectării regimului incompatibilităţilor şi după rămânerea definitivă a hotărârii, în acest sens Noul Cod de procedură penală prevăzând ca şi caz de contestaţie în anulare situaţia în care „a existat un caz de incompatibilitate”(art.426 lit.d). Respectarea acestor dispoziţii legale a reprezentat obiectivul analizei datelor transmise de instanţe şi a celor rezultate din verificările directe efectuate la instanţele selectate şi a vizat atât invocarea de către judecători şi reprezentantul Ministerului Public, Direcţia Naţională Anticorupţie a situaţiilor de incompatibilitate, cât şi modul de soluţionare a acestora. Ca şi concluzie generală s-a constatat că, în exercitarea funcţiei jurisdicţionale, judecătorii învestiţi cu soluţionarea dosarelor penale în care actul de sesizare a fost emis de structurile centrală şi teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au asigurat respectarea garanţiilor procesuale, din perspectiva actului de justiţie realizat de o instanţă obiectivă şi imparţială. Astfel, în situaţiile de incompatibilitate absolută şi relativă, aşa cum sunt reglementate de dispoziţiile art. 64 Cod procedură penală şi art. 101-109 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, dar şi în cazurile particulare în care judecătorii au apreciat că pun sub semnul îndoielii imparţialitatea, au formulat declaraţii de abţinere de la judecată, cu prezentarea cazului de incompatibilitate invocat. De asemenea, s-a constatat că au existat şi cazuri în care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, prin structurile sale, a formulat cereri de recuzare, supuse controlului jurisdicţional exercitat de instanţele judecătoreşti. La nivel naţional, în perioada de referinţă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a formulat 18 cereri de recuzare, în 17 dosare înregistrate pe rolul instanţelor naţionale, după cum se vor prezenta în continuare. Tribunalul Alba 257 / 304 Într-un singur dosar a fost formulată o cerere de recuzare de către reprezentantul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Alba Iulia, respectiv în dosar …/…/2014. Cererea a fost formulată la data de 21 februarie 2017 şi întemeiată pe dispoziţiile art. 64 alin.(1) lit.f) Cod procedură penală, după finalizarea cercetării judecătoreşti, în perioada când pronunţarea hotărârii a fost amânată. Motivele de fapt invocate au vizat conduita președintelui completului de judecată adoptată la termenul din 20.02.2017 când, deși cauza se afla în etapa cercetării judecătoreşti, fiind încuviințată administrarea probei cu expertiza judiciar-contabilă, iar raportul de expertiză nu era efectuat, a pus în discuție renunțarea la administrarea acestei probe, dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea 78/2000, raportat la art. 297 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, pentru care au fost trimiși în judecată o parte din inculpaţi și disjungerea cauzei cu privire la celelalte infracțiuni și ceilalți inculpați cu a căror judecată a fost sesizată instanța. Prin încheierea …/23.02.2017, cererea de recuzare a fost respinsă. Curtea de Apel Braşov O astfel de cerere a fost formulată în dosarul penal …/ …/2015, aflat în calea de atac a apelului, la Curte, prin care s-a solicitat recuzarea judecătorului, fiind invocat cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 lit. f) Cod de procedură penală, întrucât soţul doamnei judecător a formulat cerere de abţinere de la soluţionarea unui alt dosar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov. Prin încheierea pronunţată la data de 04.10.2017, cererea de recuzare a fost respinsă. Curtea de Apel Bucureşti În dosarele înregistrate pe rolul Secţiei I Penală a Curţii de Apel Bucureşti au fost formulate 5 cereri de recuzare de către reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarele …/…/2017, …/…./2014, …/…./2013, …/…/2014 şi …/…/2014, în toate fiind invocat ca temei art. 64 alin.(1) lit. f) Cod procedură penală, situaţiile de fapt invocate vizând modalitatea de instrumentare a cauzei penale în care a fost formulată cererea, respectiv, modul de audiere a inculpaţilor şi a martorilor, de apreciere asupra probatoriului, de dispunere a unor măsuri de asigurare a respectării normelor privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi de asigurare a continuităţii completului de judecată. 258 / 304 Distinct, menţionăm cererea de recuzare a judecătorului … formulată în dosarul …/…/2014, de Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 19.03.2014, cerere determinată de dobândirea calităţii de suspect a judecătorului, într-un dosar penal instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie Structura Centrală, sens în care au fost depuse înscrisuri doveditoare, respectiv comunicatul nr. …/…/…/13.02.2014 de pe adresa web a instituţiei şi procesul verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect şi de comunicare a drepturilor şi obligaţiilor din data de 13.02.2014, în dosar …/…/2012. Astfel, prin Încheierea din data de 19.03.2014 Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea de recuzare, din considerentele hotărârii rezultând că înscrisurile prezentate de reprezentantul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu pot conduce la aprecierea că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului ar fi afectată. Toate cererile au fost respinse, 4 ca nefondate şi o cerere a fost respinsă ca inadmisibilă (…/…/2014, cerere formulată după pronunţarea în cauză a unei soluţii definitive). În dosarele înregistrate pe rolul Secţiei a II-a penală au fost formulate 6 cereri de recuzare a judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei, de către reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, în dosarele …/…/2016, …/…/2014, …/…/2014 (3 cereri) şi …/…/2015. Toate cererile au fost respinse, 5 ca nefondate şi o cerere a fost respinsă ca inadmisibilă (…/…/2015 - judecata în dosarul penal în care a fost formulată cererea de recuzare era suspendată). Din conţinutul încheierilor prin care au fost soluţionate rezultă, sintetic, că motivele de fapt, circumscrise temeiului de drept invocat, au vizat modul de derulare a procedurilor judiciare în faţa instanţei, de consemnare a declaraţiilor de martor sau modul de soluţionare a excepţiilor invocate. Tribunalul Vaslui Două cereri de recuzare formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie – S.T. Iaşi au fost înregistrate în dosarul …/ …/2016/a3. La data de 10.02.2017, Direcţia Naţională Anticorupţie S.T. Iaşi a formulat cerere de recuzare a judecătorului de cameră preliminară, titularul completului de judecată P1 CPF, de la judecarea dosarului penal nr…./…/2016/a3, având ca obiect măsuri şi excepţii, motivând că în urma verificărilor efectuate a constatat că dosarul penal nr…./…/2016/a1 şi 259 / 304 dosarul asociat …/…/2016/a2 au fost repartizate spre rejudecare şi pentru pronunţarea asupra măsurilor preventive la completul P1 CPF, care este acelaşi complet care a pronunţat soluţia care a fost desfiinţată de instanţa superioară. S-a arătat că persoana incompatibilă nu a formulat cerere de abţinere imediat ce a luat cunoştinţă de existenţa cazului de incompatibilitate, aceasta stabilind termen pentru verificarea măsurilor preventive la data de 13.02.2017. Cererea de recuzare a fost întemeiată pe dispoziţiile art.64 alin.(3) Cod procedură penală. Prin încheierea din data de 11.02.2017 cererea de recuzare a fost admisă, dosarul fiind trimis la o nouă repartizare aleatorie. Ulterior, la data de 03.08.2017, Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Iaşi a formulat o nouă cerere de recuzare în acelaşi dosar, împotriva judecătorului de cameră preliminară, întrucât s-a considerat că judecătorul s-a antepronunțat în cauză, ca urmare a constatării ”legalității sesizării instanței” și în cauză urmează a se pronunța o soluție în camera preliminară, în urma completărilor efectuate de Parchet, în sensul celor dispuse de instanță. Prin încheierea din 04.08.2017, această cerere a fost respinsă ca nefondată. Curtea de Apel Oradea Cereri de recuzare au fost formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Oradea în dosarul …/…/2014 la datele de 12.06.2014 şi 16.06.2014. Cu privire la această situaţie particulară, concomitent cu prezentarea motivelor invocate şi a modului de soluţionare a acestor cereri va fi prezentată şi cererea de recuzare formulată în cauză de persoana vătămată, care are calitatea de judecător şi modul de soluţionare a acesteia, întrucât se constată că majoritatea motivelor invocate de aceasta sunt identice cu cele invocate de Direcţia Naţională Anticorupţie –S.T. Oradea, mai puţin două situaţii de fapt respectiv: încuviinţarea reaudierii sale şi faptul că judecătorul recuzat ar fi cercetat într-un dosar penal instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, situaţie de notorietate la nivel naţional, după cum se afirmă în cerere. Menţionăm că cererea de recuzare formulată de persoana vătămată este ulterioară celei formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie – S.T. Oradea, respectiv la data de 15.06.2015. La termenul de judecată din 12.06.2015 s-a formulat de către DNA –Serviciul Teritorial Oradea cerere de recuzare a judecătorului ..., în temeiul art. 64 alin.(1) lit.f) Cod procedură 260 / 304 penală, motivele invocate în şedinţa publică şi consemnate în încheierea de şedinţă fiind reprezentate de admiterea de către judecător a unei cereri de abţinere inadmisibile (cererea de abţinere formulată de judecător ….), de declararea şedinţei publice, de audierea martorei …., readministrarea unor probe necontestate şi respingerea unor probe solicitate de acuzare şi apreciate ca fiind concludente. Prin încheierea camerei de consiliu din data de 15.06.2015 cererile de recuzare au fost respinse ca neîntemeiate, reţinându-se în considerente, în esenţă, că examinarea modului de administrare a probelor şi a declarării şedinţei de judecată în aceeaşi etapă în care se află cauza constituie chestiuni de judecată excluse controlului judiciar din partea judecătorului învestit cu o cerere de recuzare. Cu privire la motivul privind existenţa unui dosar penal instrumentat de D.N.A. pe numele judecătorului de complet s-a constatat că nu există dovezi în acest sens şi, mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea 846 bis/2014 a stabilit că ar exista un caz de incompatibilitate doar dacă s-a început urmărirea penală faţă de magistratul în cauză, ceea ce nu este cazul. La data de 16.06.2015 Direcţia Naţională Anticorupţie – S.T. Oradea formulează o nouă cerere de recuzare, în acelaşi dosar, cerere soluţionată de acelaşi judecător, prin încheierea de şedinţă din 17.06.2015, cererea fiind admisă. În această cerere se invocă, acelaşi temei legal, însă motivele de fapt sunt reprezentate de faptul că judecătorul recuzat, înainte de a fi transferat la Curtea de Apel Oradea a funcţionat la Tribunalul Bihor (3 luni), unde persoana vătămată deţine funcţia de vicepreşedinte. De asemenea, s-a arătat că, având în vedere considerentele pentru care acest judecător a admis în cauză declaraţia de abţinere a judecătorului …., respectiv relaţia de prietenie între aceasta şi persoana vătămată, relaţie contestată ulterior de persoana vătămată, în cauză s-ar fi generat oportunitatea unei „răfuieli” între magistraţi şi justiţia locală. Se mai arată în cerere că se solicită menţinerea probelor administrate de judecătorul recuzat. În considerentele încheierii din 17.06.2015 se menţionează că „Spre deosebire de aspectele soluţionate prin încheierea din 15.06.2015, când s-a arătat la un moment dat că, nu este firesc ca fiecare judecător să îşi dea părerea cu privire la activitatea de judecată desfăşurată de către colegul său, nu aceeaşi situaţie se aplică când se invocă împrejurări extraprofesionale care se impun să fie examinate. 261 / 304 Deşi codul de procedură penală nu reglementează expres cazul în care un magistrat urmează să fie judecat la aceeaşi instanţă unde lucrează sau de un judecător care i-a fost coleg cu puţin timp la instanţa inferioară, art.127 c.pr.civilă privind competenţa facultativă prevede că, dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. Spre deosebire de alte instanţe care au un număr mare de judecători, Tribunalul Bihor are un număr redus de judecători pe secţia penală, respectiv 5, ceea ce presupune o colaborare profesională mai intensă între aceştia care nu au posibilitatea de a se consulta cu alţi judecători şi astfel de a reduce timpul pe care aceştia îl petrec sau îl pot petrece la serviciu. Instanţa apreciază că, nu este firesc ca dosarele penale indiferent de obiectul acestora şi de calitatea părţilor să fie soluţionate sau judecate de către judecători care sunt sau au fost colegi de serviciu la o instanţă (cu excepţia ÎCCJ unde altă soluţie nu mai există), fiind prezumat că se aduce atingere aparenţei de obiectivitate şi de imparţialitate statuat de jurisprudenţa CEDO. Nu se pune în discuţie analizarea relaţiilor de prietenie, amiciţie sau anumite animozităţi care pot apărea între magistraţi la serviciu şi care ar încălca în mod real atributele de obiectivitate şi de imparţialitate a instanţei, ci a relaţiilor colegiale, sociale care involuntar se stabilesc între judecători la locul de muncă. Aşa cum nu este firesc ca o persoană care se află într-o legătură permanentă de orice natură cu un magistrat să fie judecat de acesta din urmă, la fel, regula ar trebui aplicată şi în cauzele care privesc magistraţii care sunt colegi de serviciu. În fine, se apreciază că susţinerile Ministerului Public privind existenţa unor tensiuni majore generată de această relaţie de colegialitate nu se mai impun să fie analizate.” Dosarul a fost trimis din nou la repartizare aleatorie şi a revenit spre soluţionare judecătorului care a soluţionat cererile de recuzare formulate de partea vătămată şi Direcţia Naţională Anticorupţie – S.T. Oradea. Tribunalul Satu Mare Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea a formulat cerere de recuzare a judecătorului de cameră preliminară, în dosar nr. …/…/2017/a1. 262 / 304 În motivarea cererii de recuzare înaintată de DNA- Serviciul Teritorial Oradea, înregistrată la 18.05.2017, în dosar nr. …/ …/2017/a1, s-a arătat că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată, dată fiind relația de prietenie existentă între familia judecătorului și familia inculpaților, aceasta fiind de notorietate şi a stat la baza dezvoltării unor raporturi de serviciu de lungă durată între aceştia, atât în cadrul unei formațiuni politice, cât și pe parcursul exercitării unor funcții administrative. În acest sens, se arată că, în perioada 2001-2004, tatăl inculpatului … şi socrul inculpatului … a ocupat funcția de prefect al județului Satu Mare, perioadă în care tatăl judecătorului a deținut funcția de șef al Corpului de Control al Prefecturii Satu Mare. De asemenea, se mai arată că în perioada 2000-2008, numitul tatăl judecătorului a ocupat funcția de secretar general al organizației județene a Partidului Social Democrat Satu Mare, timp în care numitul …. a deținut calitatea de președinte al organizației județene a Partidului Social Democrat Satu Mare şi că în perioada în care exercitau funcțiile susmenționate, numiții cei doi au făcut obiectul cercetărilor în dosarul nr. …/…/2005 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, cauză finalizată prin trimiterea în judecată a tatălui judecătorului, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență. Prin același rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul …., pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență. Un alt aspect semnalat în cererea de recuzare a fost faptul că, deşi judecătorul a formulat declaraţie de abţinere, prin încheierea din 20.04.2018, pronunţată în dosar …/…/2017/a1.1, declaraţia de abţinere a fost respinsă, întrucât în cuprinsul declarației de abținere nu s-au indicat temeiurile faptice avute în vedere de judecător în momentul formulării declarației de abținere. Prin Încheierea din data de 18.05.2018, pronunţată în dosar …/…/2017/a1.2, cererea de recuzare a fost respinsă ca rămasă fără obiect, reţinându-se în considerente că în cadrul ședinței de la 18.05.2018, judecătorul de cameră preliminară a formulat o nouă cerere de abținere, soluționată în aceeași zi, prin adoptarea soluției de admitere. Potrivit dispoziției președintelui de secție penală s-a dispus repartizarea aleatorie a cauzei după blocarea de la repartizare a completului judecătorului. 263 / 304 Conţinutul încheierilor prin care aceste incidente procedurale au fost soluţionate, au relevat existenţa unei practici neunitare, atât în cadrul unei instanţe, cât şi între instanţe diferite în soluţionarea aceleiaşi situaţii de fapt, urmând a fi prezentate situaţiile de incompatibilitate semnalate de judecători sau de reprezentanţii Ministerului Public, care au primit soluţii diferite, toate subsumate situaţiei de incompatibilitate prevăzută de art.64 lit.f) Cod procedură penală: 1. Conflictul de interese Potrivit dispoziţiilor art.70 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei prevăd conflictul de interese ca fiind situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative. Potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în forma în vigoare anterior modificărilor aduse prin Legea 242/2018, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţă, în scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului şi s-a considerat că existenţa conflictului de interese nu afectează îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu. Urmare a modificărilor legislative intervenite, în prezent, textul de lege nu mai prevede obligativitatea aducerii la cunoştinţa Colegiului de conducere a conflictului de interese, însă păstrează obligaţia judecătorilor şi procurorilor de a se abţine de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii. În aplicarea acestor dispoziţii legale au fost identificate mai multe situaţii în care declaraţiile de abţinere formulate de judecători şi întemeiate pe acest caz de incompatibilitate au primit soluţii diferite. 264 / 304 Astfel, la Curtea de Apel Oradea Dosar …/…/2013 La data de 26.03.2014, judecător … formulează declaraţie de abţinere de la judecarea dosarului penal nr. …/…/2013, întrucât are calitatea de subiect procesual activ în dosar …/ …/2012 instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Oradea, iar prin Hotărârea …/21.03.2014 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Oradea s-a constatat existenţa conflictului de interese. Prin încheierea din 27.03.2014, pronunţată în dosar …/ …/2013, declaraţia de abţinere a fost admisă. În acelaşi sens a fost soluţionată şi declaraţia de abţinere formulată de acelaşi judecător în dosar …/…/2017, prin încheierea din data de 26.01.2017, de la soluţionarea unei cereri de recuzare, fiind invocată aceeaşi situaţie de fapt. În dosar …/…/2014, la data de 04.04.2014, judecător …. formulează declaraţie de abţinere de la judecarea acestui dosar penal, întrucât prin Hotărârea …/21.03.2014 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Oradea s-a constatat existenţa conflictului de interese. Prin încheierea din 04.04.2014, pronunţată în dosar …/ …/2014, declaraţia de abţinere a fost respinsă, reţinându-se, în esenţă, că hotărârea de Colegiu conferă judecătorului dreptul de a formula cerere de abţinere, dar nu constrânge completul de judecată învestit cu judecarea cererii de abţinere de a da o hotărâre formală, întrucât soluţia aparţine instanţei de judecată. Totodată, s-a mai reţinut că nu este incident cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 lit. f Cod procedură penală, întrucât procurorii DNA care instrumentează cauze penale nu au calitatea de parte în cauza respectivă. Art.3 alin.2 din legea nr.302/2004 prevede că judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali şi astfel instanţa nu vede cum o persoană care instrumentează o cauză penală, respectiv un procuror în calitate oficială de organ judiciar penal ar putea constitui un obstacol în judecarea ori soluţionarea obiectivă şi imparţială a unei cauze independent de calitatea părţilor sau obiectul cauzei, elemente pe care d-na judecător nu le susţine şi care în realitatea stau la baza întregii construcţii juridice a instituţiei incompatibilităţii magistraţilor şi a personalului auxiliar. Aşadar, se poate afirma că procurorii aflaţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - ST Oradea instrumentează dosare privind infracţiunile de corupţie şi asimilate acestora 265 / 304 comise cu precădere în judeţele Bihor şi Satu-Mare, cauze care revin spre judecată, de regulă instanţelor din cele 2 judeţe şi ar fi neprofesional ori impropriu-zis să se admită ideea că unii judecători nu pot soluţiona anumite dosare instrumentate de către procurori nominalizaţi în parte sau prin referire la structura din care face parte fără nicio legătură cu părţile din acele dosare, singura afinitate o constituie o anumită cauză personală instrumentată de către aceştia, întrucât procurorii DNA se subsumează noţiunii de Ministerul Public şi o astfel de incompatibilitate ar deveni ori s-ar transforma dintr-unul particular într-unul general de natură să afecteze independenţa şi imparţialitatea magistraţilor respectivi în soluţionarea tuturor dosarelor penale. Drept urmare, se apreciază că s-ar putea vorbi cel mult de o suspiciune generală a judecător … în judecarea tuturor cauzelor penale şi în niciun caz doar a dosarelor instrumentate de către anumiţi procurori individualizaţi în parte, însă această suspiciune nu este actuală şi nici reală cât timp aceasta se declară competentă să judece restul dosarelor instrumentate de către procurorii care practic reprezintă Ministerul Public.” În continuare s-a arătat că instanţa apreciază că prin acceptarea idei că un magistrat nu poate soluţiona un anumit gen de infracţiuni instrumentate de către anumite persoane nominalizate în parte sau de o structură ori altă subdiviziune organizatorică, independent de calitatea părţilor şi obiectul cauzei, s-ar înfrânge grav şi evident principiile enunţate mai sus, în sensul că pentru anumite cauze penal ar fi incompatibil să le soluţioneze din motive personale, pur subiective, iar restul cauzelor penale nu ar constitui o problemă de imparţialitate, obiectivitate şi independenţă ajungându-se practic la o divizare, fărâmiţare a Ministerului Public şi implicit a actului de înfăptuire a justiţiei care s-ar realiza potrivit voinţei subiective a magistratului în cauză. În acest sens, se reţine că legiuitorul a prevăzut soluţia de impas şi a statuat că în astfel de situaţii există posibilitatea magistraţilor de a fi transferaţi la o altă secţie, respectiv civilă I sau civilă II care au în competenţă judecarea şi soluţionarea cauzelor civile, administrative, fiscale, etc. şi care nu au nicio tangenţă cu acţiunea penală care este exercitată unitar, impersonal şi imparţial de către Ministerul Public. Altfel zis, instrumentarea unor dosare penale împotriva magistraţilor care rămân pe funcţie nu trebuie să constituie dintr-un alt punct de vedere un ,,privilegiu,, de a se sustrage de la judecarea şi soluţionarea unor anumite dosare care ar avea 266 / 304 un anumit corespondent sau o afinitate cu cele personale, cu consecinţa încărcării celorlalte complete ale instanţei de pe secţia respectivă, întrucât în caz contrar s-ar încălca principiile repartizării cauzelor pe complete de judecată care se face în mod aleatoriu, potrivit unor reguli care trebuie să asigure un echilibru pe cât posibil echitabil între toate completele secţiei respective-art.53 din legea nr.304/2004. În niciun caz repartizarea doar a unor anumite dosare penale unui complet de judecată pentru motive pur subiective, în condiţiile în care celelalte complete de judecată judecă orice fel de infracţiuni şi soluţionează toate dosarele care le sunt repartizate de sistemul Ecris, cu unele excepţii şi văzând numărul mic ale judecătorilor de pe secţia penală, respectiv şase, nu se poate concluziona că, constituie o practică sănătoasă la adăpost de orice critică de ilegalitate sau de netemeinicie. În fine, se reţine că dispoziţiile art.6 din CEDO nu sunt încălcate întrucât pe de o parte noul Cod procedură penală a fost adoptat pentru a răspunde exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare ce decurg din CEDO şi a jurisprudenţei aferente, a înlăturării soluţiilor care au generat dificultăţi în practică, precum şi pentru a fi adaptată noilor realităţi sociale. În ceea ce priveşte hotărârea nr.7 din 21.03.2014 al Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Oradea prin care s-a considerat ca întemeiată cererea formulată de judecător …. şi s-a considerat că se impune să se abţină de la soluţionarea cauzelor instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Oradea, instanţa constată că în speţă nu se pune problema examinării acesteia care a analizat incidenţa art.5 alin.2 din legea nr.303/2004, raportat la prevederile art.49 alin.1 din legea nr.304/2004 şi art.22 din Hotărârea CSM nr. 387/2005, dimpotrivă magistratul are obligaţia de a respecta hotărârile adoptate şi care privesc problemele generale administrative de conducere a instanţei, respectiv buna organizare şi funcţionare a acesteia. În ceea ce priveşte existenţa conflictului de interese la care face referire d-na judecător se reţine că aceasta are o încriminare distinctă ca infracţiune atât în codul penal din 1968art.253/1 cât şi cel actual-art.301 de esenţa căreia este obţinerea de către făptuitor a unui folos patrimonial în favoarea anumitor persoane. Instanţa apreciază că art.5 alin.2 din legea nr.303/2004 nu se abate de la semnificaţia infracţiunii de conflict de interese, dimpotrivă urmăreşte să evite prejudicierea intereselor publice de înfăptuire a justiţiei în favoarea intereselor personale ale 267 / 304 magistraţilor desemnaţi să soluţioneze sau să judece anumite dosare, prin posibilitatea colegiului de conducere al instanţei de a decide pe cale administrativă, în afara cadrului procesual (legea procesual penală nu prevede ca acest organ de conducere al instanţei să aibă calitate de parte în cauză) ca magistraţii respectivi să nu participe la judecarea acelor dosare. Aşadar, se remarcă că interesul patrimonial care se integrează în noţiunea generică de interes personal, este unul prezumat şi în absenţa căruia nu ar putea exista conflictul de interese.” Faţă de aceste argumente, instanţa a concluzionat că nu sunt incidente cazurile prevăzute de art. 64 Cod procedură penală. Tribunalul Bihor Dosar …/…/2014 La data de 29.05.2014, judecător … formulează declaraţie de abţinere de la judecarea acestui dosar, întrucât are calitatea de subiect procesual activ în dosar …/…/2012 instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea, iar prin Hotărârea …/07.04.2014 a Colegiului de conducere al Tribunalului Bihor s-a constatat existenţa conflictului de interese. Prin încheierea din data de 29.05.2014 declaraţia de abţinere a fost respinsă, reţinându-se că motivele invocate nu pot fi încadrate în textul invocat, respectiv art.64 lit.f) Cod procedură penală şi nici în celelalte cazuri de incompatibilitate stipulate de noul Cod de procedură penală. Se mai arată, totodată, „în jurisprudenţa naţională s-a arătat în mod repetat că iniţierea unor proceduri judiciare faţă de judecător nu atrage incompatibilitatea acestuia de a judeca acele cauze instrumentate de către respectiva unitate de parchet.” Dosar …/…/2013 La data de 14.05.2014 judecător … formulează declaraţie de abţinere de la judecarea acestui dosar, întrucât are calitatea de subiect procesual activ în dosar …/…/2012 instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea, iar prin Hotărârea …/07.04.2014 a Colegiului de conducere al Tribunalului Bihor s-a constatat existenţa conflictului de interese. Prin încheierea din data de 14.05.2014 declaraţia de abţinere a fost respinsă, motivarea fiind identică cu cea anterior prezentată, de acelaşi judecător care a soluţionat declaraţia de abţinere în dosarul …/…/2014. Cu privire la modul de soluţionare a incidentului procedural determinat de existenţa conflictului de interese, din perspectiva 268 / 304 textelor de lege menţionate în precedent şi a situaţiilor de fapt care au fost circumscrise acestei noţiuni menţionăm şi dosarul …/…/2014 al Curţii de Apel Bucureşti în care a fost soluţionată cererea de recuzare formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie Structura Centrală, asupra căreia prin încheierea din data de 19.03.2014 s-a apreciat că dobândirea calităţii de suspect într-un dosar penal instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie de către judecătorul învestit cu soluţionarea unei cereri formulate de aceeaşi Direcţie Naţională Anticorupţie nu afectează imparţialitatea judecătorului. Relaţia naş-fin Dosar …/…/2015 - Curtea de Apel Braşov La data de 13.10.2017 judecătorul ... a formulat declaraţie de abţinere în cauză, invocând că apărătorul ales al apelantului inculpat este naşul de botez al copiilor săi. Prin Încheierea din 13.10.2017 declaraţia de abţinere a fost admisă. Dosar …/…/2016/a1.1 - Tribunalul Braşov La data de 04.04.2016 judecătorul …. a formulat declaraţie de abţinere în cauză, invocând că soţia apărătorului ales al inculpatului este naşa de botez al copiilor săi. Prin Încheierea din 03.11.2016 declaraţia de abţinere a fost respinsă. Dosar …/…/2013* - Curtea de Apel Iaşi La data de 20.01.2016 judecătorul ... a formulat declaraţie de abţinere în cauză, invocând că este naşul de cununie al apărătorilor aleşi ai inculpaţilor. Prin Încheierea din 21.01.2016 declaraţia de abţinere a fost admisă. Dosar …/…/2018 – Tribunalul Iaşi La data de 04.09.2018 judecătorul … a formulat declaraţie de abţinere în cauză, invocând că reprezentantul părţii vătămate este finul său. Prin Încheierea din 05.09.2018 declaraţia de abţinere a fost admisă. Dosar …/…/2014* - Curtea de Apel Craiova La data de 05.04.2016 judecătorul ... a formulat declaraţie de abţinere în cauză, invocând că apărătorul ales al inculpatei este naşul său de cununie şi botez al copiilor săi. Prin Încheierea din 05.04.2016 declaraţia de abţinere a fost respinsă, cu motivarea că „legea civilă nu este interesată de rudenia spirituală.” Alte ipoteze identice soluţionate diferit 269 / 304 1. O situaţie de fapt care a primit soluţii diferite vizează cazul judecătorului care, anterior modificărilor Codului de procedură penală a soluţionat o cerere de dispunere măsuri speciale de supraveghere, ulterior acestor modificări legislative fiind învestit cu actul de sesizare al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emis în acelaşi dosar de urmărire penală. Dosar …/…/2014 – Curtea de Apel Oradea La 03.03.2014, judecător … a formulat declaraţie de abţinere de la judecarea dosarului penal, pentru motive de prietenie cu partea vătămată. Ulterior, la data de 04.03.2014 şia completat declaraţia, invocând şi cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin.(4) Cod procedură penală şi anume faptul că în cursul urmării penale, prin încheierea …/21.01.2014 a admis cererea formulată de către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea şi a dispus autorizarea obţinerii traficului de internet, de pe site-ul publicaţiei electronice „Bihoreanul”(filele …-… dosar urmărire penală), activitate specifică în prezent judecătorului de drepturi şi libertăţi. Prin Încheierea din 04.03.2014 declaraţia de abţinere este respinsă, reţinându-se cu privire la al doilea motiv de abţinere, următoarele: „Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei naţionale şi europene în materie doar în două situaţii limitate se pune problema lipsei de imparţialitate a judecătorului, prima referindu-se la situaţii obiective, iar cea de-a doua are un caracter personal şi derivă din conduita judecătorului într-un caz dat. În speţă, nici una din cele două condiţii nu sunt întrunite deoarece judecătorul nu a exercitat în cauză funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi în raport de data emiterii autorizaţiei şi data intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală. Faptul că actul emis de judecător este în prezent de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, nu duce automat la aplicarea prin analogie a textului art. 64 alin. 4 C.pr.pen. cu referire la art. 53 lit. e C.pr.pen., întrucât dacă legiuitorul ar fi vrut să extindă situaţia incompatibilităţilor şi la actele întocmite anterior intrării în vigoare a Codului de procedură penală, ar fi formulat cazul de incompatibilitate referindu-se la actele efectuate de judecător în faza de urmărire penală şi nu la instituţia anterior menţionată sau ar fi prevăzut aceasta ca situaţie tranzitorie în legea nr. 255/2013. 270 / 304 Referitor la cea de-a doua situaţie este de precizat că potrivit jurisprudenţei CEDO, imparţialitatea este presupune până la dovada contrară, care nu s-a realizat în speţă…” În cadrul aceluiaşi dosar, judecătorul .... a mai formulat ulterior, la 07.04.2014 şi 08.06.2014 încă 2 declaraţii de abţinere în care, pe lângă alte motive invocate reia şi pe cel expus anterior. Prin Încheierea din 07.04.2014 a doua declaraţie de abţinere a fost respinsă ca inadmisibilă, reţinându-se că motivul invocat a fost deja analizat anterior. Prin Încheierea din 08.06.2014 a treia declaraţie de abţinere a fost admisă, instanţa reţinând, în primul rând că motivul este diferit datorită stadiului procesual al dosarului, respectiv etapa judecăţii şi din această perspectivă apreciază că există un risc ca aparenţa de lipsă de imparţialitate a completului să lipsească de legitimitate orice soluţie ar fi fost pronunţată în cauză dintre cele prevăzute de art. 396 C.proc.pen. putând fi afectat implicit şi principiul securităţi raporturilor juridice. De asemenea, deşi relativ reduse ca număr, şi în cazul cererilor de recuzare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie au fost constatate situaţii de practică neunitară, o situaţie particulară fiind identificată la Curtea de Apel Oradea, aşa cum s-a menţionat în precedent. B.Respectarea principiului continuităţii completului de judecată şi durata procedurilor În dosarele în care au intervenit modificări ale compunerii completului de judecată au ataşate procesele verbale aferente, fie că este vorba de soluţionarea unor incidente procedurale, fie că se datorează altor cauze obiective (transfer, promovare, eliberare din funcţie, etc) . Din perspectiva respectării componentei dreptului la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, aşa cum este statuat în art. 6 paragraf 1 din Convenţia europeană pentru drepturile omului, transpus în art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi în art. 8 Cod procedură penală, verificările directe efectuate la instanţele arătate anterior şi care au vizat atât dosarele soluţionate definitiv, cât şi cele aflate pe rol, au relevat atât preocuparea constantă a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea acestor cauze penale, cât şi implicarea activă a conducerilor administrative ale instanţelor pentru realizarea (îndeplinirea) acestui deziderat. 271 / 304 O vulnerabilitate constatată cu ocazia verificărilor directe efectuate la instanţele anterior enumerate este reprezentată, în unele cazuri, de numărul insuficient al judecătorilor secţiei penale, iar în alte cazuri, de fluctuaţia judecătorilor în cadrul secţiei, cu impact direct asupra duratei procedurilor judiciare. Fără a antama verificările efectuate de Inspecţia Judiciară în cadrul activităţii de monitorizare a dosarelor de mare corupţie înregistrate pe rolul instanţelor naţionale, în cadrul controlului tematic cu acest obiect, trebuie subliniat că schimbarea membrilor completelor de judecată (transfer, promovare în funcţii de execuţie, pensionare, existenţa unor situaţii de incompatibilitate, strămutare, etc), din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, obligatorie pentru instanţele naţionale, potrivit art. 20 din Constituţia României, reclamă readministrarea nemijlocită a probatoriului de către noii membrii ai completelor de judecată, atât la fond, cât şi în apel, ceea ce conduce inevitabil la o prelungire a judecăţii. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, respectarea principiului nemijlocirii în procesul penal, ca şi componentă a dreptului la un proces echitabil, presupune că hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenți la procedură și la procesul de administrare a probelor (Hotărârea în Cauza Cutean împotriva României din 02.12.2014, Hotărârea în cauza Mellors împotriva Regatului Unit din 30 ianuarie 2003). Modificări ale componenţei completelor de judecată au fost identificate la mai multe instanţe unde au fost efectuate verificări directe, urmând a fi prezentate, cu titlu exemplificativ, instanţele şi dosarele aflate pe rolul acestora, după cum urmează: la Tribunalul Bihor în dosarele …/…/2018, …/ …/2016, …/…/2015, …/…/2018, …/…/2015, …/…/2017, …/ …/2017, …/…//2016, …/…/2015*; la Tribunalul Galaţi în dosarele …/…/2016, …/…/2017 şi …/…/2017; la Tribunalul Bucureşti în dosarele …/…/2016, …/…/2015, …/…/2015, …/ …/2017, …/…/2012*, …/…/2017; la Tribunalul Prahova în dosarul …/…/2016/a1. În ceea ce priveşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul de 5 Judecători, urmare a modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, prin Legea 207/2018, a deciziei Curţii Constituţionale din data de 07.11.2018 şi a sentinţei civile nr. …/23.11.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, judecata în cauzele penale înregistrate pe rolul acestor complete şi aflate pe rol la momentul efectuării verificărilor directe, a fost amânată în 272 / 304 vederea reconfigurării completelor de 5 Judecători, printr-o nouă tragere la sorţi. Urmare a acestei reconfigurări, termene de judecată suplimentare au fost acordate pentru soluţionarea situaţiilor de incompatibilitate intervenite ulterior, dar şi pentru readministrarea probatoriului de către completul de 5 judecători în noua componenţă. Aceste situaţii au fost constatate spre exemplu în dosarele …/…/2018, …/…/2018, …/…/2018 şi …/ …/2018. Cu referire la aceste dosare este de precizat că, deşi numărul unic al acestora indică faptul că acestea au fost înregistrate în anul 2018, în realitate prima înregistrare a acestora în sistemul judiciar este mult anterioară, după cum urmează: - Dosar …/…/2018 a fost înregistrat pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 16.07.2014, sub nr…./…/2014 pentru judecata în fond şi a fost soluţionat prin sentinţa penală nr. …/30.06.2016, redactată la 20.04.2017; apelul a fost înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători la 26.01.2018. - Dosar …/…/2018 a fost înregistrat pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 20.12.2013, sub nr. …/…/2013 pentru judecata în fond şi a fost soluţionat prin sentinţa penală nr. …/14.07.2016, redactată la 29.01.2018; apelul a fost înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători la 20.02.2018. - Dosar …/…/2018 a fost înregistrat pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 20.04.2017, sub nr. …/…/2017 pentru judecata în fond şi a fost soluţionat prin sentinţa penală nr. …/22.05.2018, redactată la 05.06.2018; apelul a fost înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători la 26.06.2018. - Dosar …/…/2018 a fost înregistrat pentru judecata în fond pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. …/…/2015 la data de 09.09.2015 şi a fost soluţionat prin sentinţa penală …/11.05.2018, redactată la 06.07.2018. În apel a fost înregistrat la data de 20.07.2018. Cu privire la impactul nerespectării termenului de redactare a hotărârilor judecătoreşti asupra temporizării procedurilor judiciare, deşi au fost identificate astfel de situaţii, se constată că reprezintă excepţia şi nu regula şi, întrucât aceste depăşiri ale termenelor de redactare sunt analizate în cadrul raportului de control tematic derulat de Inspecţia 273 / 304 Judiciară, apreciem că nu se impune o analiză suplimentară în cadrul acestui raport. Din perspectiva soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil s-a constatat, la toate instanţele unde au fost efectuate verificări directe, că în aceste dosare termenele de judecată sunt stabilite cu precădere la intervale reduse de timp, variind de la 4-7 zile, la 10-30 zile (exemplu: dosarele …/…/2006**, aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea; …/…/2014 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; …/…/2015* aflat pe rolul Tribunalului Bihor; …/…/2018 aflat pe rolul Tribunalului Braşov, dosarele nr. …/…/2015, nr. …/…/2016, nr. …/…/2015 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, etc) şi numai în situaţii determinate de cauze obiective sunt stabilite la intervale mai mari de timp. Sub acest aspect, dincolo de cauzele obiective care de regulă, determină prelungiri ale duratei procedurii (complexitatea cauzelor, administrarea şi complexitatea probatoriului, întocmirea rapoartelor de expertiză tehnică judiciară, etc.) a fost identificată la Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor după 1 ianuarie 2019, o situaţie particulară de prelungire a duratei procedurii. Astfel, la cererea reprezentantului Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Oradea, pentru acordarea unor termene mai lungi, motivat de lipsa de personal din instituţia pe care o reprezintă, volumul de dosare aflate pe rolul celor două instanţe, precum şi faptul că din data de 11.03.2019 urmează a avea mai mulţi colegi procurori, termenele de judecată au fost stabilite la intervale mai mari de 30 zile. De asemenea, la Tribunalul Galaţi, gradul redus de ocupare a schemei de judecători a Secţiei penale, în prezent funcţionând efectiv doar 5 judecători, precum şi volumul mare de activitate au condus la acordarea termenelor de judecată la intervale mai mari de o lună (dosarele nr…/…/2016 şi …/ …/2017). CAPITOLUL V CONCLUZII V.1 Concluzii vizând activitatea de urmărire penală Verificările efectuate pe parcursul prezentului control de echipa de inspectori procurori au vizat cauzele de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie în care au fost cercetate/urmărite persoane având calitatea de magistrat. 274 / 304 V.1.1.Concluzii rezultate din analiza datelor statistice privind procurorii Din datele transmise de Structura centrală şi Structurile teritoriale ale D.N.A. a rezultat că, în perioada de referinţă, la nivelul Structurii Centrale şi a structurilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost înregistrate 1459 de dosare vizând procurori. În dosarele de mai sus, într-un număr de 163 dosare cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi întrun număr de 1296 de dosare, urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice, a disjungerilor din alte dosare ori prin alte modalităţi. În total, la nivelul Structurii Centrale şi a structurilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost vizaţi 845 de procurori, dintre care 2 membri/foşti membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi 5 inspectori judiciari procurori). V.1.2. Concluzii cu privire la modul de respectare a principiilor generale care guvernează activitatea de urmărire penală, în dosarele vizând magistraţi înregistrate la D.N.A. – Structura Centrală şi Structurile teritoriale. Verificările efectuate de către inspectorii judiciari cu privire la dosarele soluționate în perioada de referință și la cele aflate în lucru, până la data operaționalizării SIIJ, au relevat faptul că, în special cauzele înregistrate în anii 2014, 2015, atât la nivelul secțiilor, cât și la nivelul serviciilor teritoriale ale DNA, cauzele au fost soluționate în termen rezonabil. S-a stabilit și existența unor situații, în care cauze finalizate prin soluții de netrimitere în judecată au fost soluționate după perioade mari de timp de la data înregistrării sesizării la DNA (secții/servicii teritoriale) fără a fi identificate cauze obiective care să justifice aceste întârzieri, astfel cum rezultă din constatările faptice, evidențiate în Capitolul III din prezentul raport. În referire la același tip de cauze, precum și la unele cauze aflate în curs de soluționare, verificările efectuate au relevat în general lipsa de ritmicitate în efectuarea urmăririi penale, corelată cu perioade de inactivitate. Analiza dosarelor a evidențiat că aceste situații se justifică pe de o parte prin prisma unor motive obiective, volum mare activitate, fluctuație de personal, iar pe de altă parte a unor cauze subiective, precum lipsa rolului activ al procurorului în instrumentarea cauzelor. 275 / 304 De asemenea, s-a constat că în lucrări înregistrate la indicativul „…” din Nomenclatorul lucrărilor și dosarelor penale, deși sesizările (ale persoanelor fizice/din oficiu) vizau comiterea unor infracțiuni, înregistrarea nu s-a făcut în registrul penal (R4), iar verificările aspectelor sesizate s-au efectuat prin mijloace specifice procedurii penale, cu toate că nu era stabilit caracterul penal al lucrării. (a se vedea situațiile consemnate în prezentul raport la capitolul III, cu referire la ST Ploiești și ST Pitești, ST Suceava, ST Craiova). S-a constatat și faptul că au existat situații în care dosarele penale s-au înregistrat după 2 ani de la înregistrarea sesizării la indicativul …. În legătură cu activitatea de delegare a ofițerilor de poliție judiciară cu efectuarea de activități în condițiile art.324 alin.3 Cod procedură penală sau de efectuare a unei constatări tehnico-științifice, s-au întâlnit situații în care ofițerii de poliție judiciară au efectuat activități, fără ca procurorii de caz să dispună delegarea acestora sau în care inspectorii antifraudă au efectuat în realitate constatări tehnico-științifice, indiferent de cum le-au denumit, în absența actului procedural de dispoziție (ordonanța procurorului). În același context s-a constatat existența unor ordonanțe de delegare „în alb”, adică fără menționarea activităților concrete delegate organelor de urmărire penală, ci precizarea generală și neaplicată a oricăror tipuri de activități, deși la momentul dispunerii delegării și al stadiului anchetei, activitățile indicate nu puteau fi efectuate (de ex. delegarea activităților de punere în executare a unui mandat de supraveghere tehnică sau a unui sechestru asigurător, care nu existau) - „audierea martorilor, persoanelor vătămate, ridicarea/preluarea unor documente, analizarea documentelor, informațiilor rezultate în urma efectuării unor percheziții (domiciliare și informatice), analizarea documentelor obținute de la diverse instituții (inclusiv unități bancare), punerea în aplicare a metodelor speciale de supraveghere și măsurilor asigurătorii, întocmirea proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor, comunicărilor telefonice și discuțiilor ambientale, efectuarea oricăror acte procesuale sau procedurale în cauză, a căror necesitate rezultă din ansamblul materialului probator, precum și orice alte activități, ce prezintă interes pentru cauză.” În materia respectării dispozițiilor procesuale referitoare la incompatibilități, interdicții, conflicte de interese s-a constatat că în general nu au existat situații care să pună în discuție nerespectarea acestor dispoziții, fiind identificate 276 / 304 situații în care modalitatea de redistribuire a dosarelor nu a rezultat din dosarul penal, însă a fost justificată prin note de serviciu/ordine ale procurorului șef emise în considerarea organizării activității în contextul unei fluctuații de personal. În concluzie, nu au fost evidențiate cazuri în care procurorii cu funcții de conducere să fi încălcat dispoziţiile art.64 alin.(2) din Legea 304/2004 privind oragizarea judiciară, republicată și modificată, care consacră principiul independenței procurorului în desfășurarea urmăririi penale și adoptarea soluției. În ceea ce privește soluțiile de netrimitere în judecată s-a constatat existența în unele situații, a unei motivări contradictorii temeiului legal al soluției de clasare, respectiv motivarea nu justifică reținerea temeiului soluției de clasare precizat în ordonanța de clasare, ci reținerea unui alt temei de clasare, fără a pune în discuție soluția pe fond, ci doar o manieră defectuoasă de redactare a soluțiilor de clasare. S-a constatat existența unei practici neunitare, atât în cadrul aceluiaşi serviciu, cât şi între servicii diferite, privind comunicarea soluțiilor de clasare magistraților vizați - se constată fie că soluțiile de clasare nu au fost comunicate magistraților vizați, chiar în situația în care au fost audiați în cauză ca martori, având cunoștință de aspectele cercetate, fie au fost comunicate magistraților vizați, chiar dacă nu au fost audiați în respectivele cauze, neidentificându-se un motiv obiectiv pentru necomunicarea soluțiilor în celelalte cauze penale. Au fost evidențiate situații de solicitare de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații, ce se poate constitui într-un potențial factor de presiune asupra judecătorilor învestiţi cu soluţionarea respectivelor dosare. Totodată s-a constatat nerespectarea condițiilor legale de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, în sensul că au existat situații în care a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la o instanță necompetentă material, în condițiile în care nu era începută urmărirea penală in rem pentru fapte care să atragă competența acelei instanțe. În aceeași materie au fost identificate situaţii de nerespectare a condițiilor legale privind autorizarea provizorie de către procuror a unor măsuri de 277 / 304 supraveghere tehnică, respectiv încălcarea termenului imperativ de 24 de ore prevăzut de art. 141 alin.(3) Cod procedură penală, prin prezentarea judecătorului de drepturi și libertăți a ordonanțelor la 3 ani și 6 luni de la emitere, nedistrugerea proceselor verbale de redare interceptări efectuate în baza ordonanțelor de autorizare cu titlu provizoriu. Totodată au fost identificate situații de nerespectare a condițiilor legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică din perspectiva elementelor care justifică solicitarea emiterii mandatelor de supraveghere tehnică de către instanța de judecată, precum și deficienţe în efectuarea urmăririi penale, în sensul că nu există o motivare în fapt a propunerilor care să justifice fie emiterea, fie prelungirea măsurilor de supraveghere tehnică, precum și lipsa mențiunilor faptice esențiale în ordonanțele de începere in rem a urmăririi penale. Se impune a se menționa faptul că, în majoritate covârșitoare, instanța de judecată a soluționat favorabil toate solicitările de emitere și prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică. S-au constatat situații în care prin constituirea unor dosare noi vizând, în esență, aceleași fapte cercetate într-un dosar anterior, s-a solicitat de către procuror și s-au obținut mandate de supraveghere tehnică vizând magistrați, cu depășirea duratei legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică. S-au creat, astfel, situații în care, pentru aceleași fapte, un magistrat a fost supravegheat în baza a două măsuri de supraveghere tehnică a căror durată curgea în paralel vizând aceleași acuzații sau, pentru aceleași fapte, un magistrat a fost supravegheat, consecutiv, pe o durată totală ce depăşeşte perioada prevăzută de art. 144 alin.(3) Cod procedură penală. De asemenea, în unele cauze, s-a constatat neinformarea persoanei supravegheate despre existență măsurii de supraveghere tehnică și inexistența ordonanțelor de amânare a informării magistraților vizați de măsuri de supraveghere tehnică și inexistența dovezilor de transmitere a suporților optici către organele judiciare competente în arhivarea acestora. În unele din dosarele de urmărire penală analizate la Capitolul III din prezentul raport a rezultat inexistența ordonanței de începere a urmăririi penale in rem. Substituirea de către procuror a instanței de judecată în aprecierea incidenței disp.art.19 din OUG nr.43/2002, care prevede: „Persoana care a comis una dintre infracţiunile atribuite prin prezenta ordonanţa de urgenţă în competenta Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar în timpul 278 / 304 urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.” a fost constatată izolat, la nivelul unui serviciu teritorial. S-a constatat o gestionarea necorespunzătoare a situaţiilor de conexitate, disjungere, precum și nerespectarea ordinii de conexare a cauzelor penale, în sensul că pe de o parte au fost încălcate dispozițiile procesual penale privind ordinea de prioritate în reunirea cauzelor, iar pe de altă parte că aceste instituții au fost folosite în mod excesiv, în anumite cauze penale, fără o justificare obiectivă. În situațiile identificate în Capitolul III din prezentul raport, informațiile obținute din exploatarea măsurilor de supraveghere tehnică în cauzele cu magistrați, au fost transmise în calitate de beneficiari principali, după caz beneficiari secundari și unor unități militare din cadrul Serviciului Român de Informații. S-a constatat, cu caracter izolat, existența unor mențiuni neplauzibile privind data întocmirii unor acte de urmărire penală, în raport de volumul de informații pretins a fi fost prelucrate în cursul aceleiași zile. Au existat situații în care exploatarea informațiilor obținute ca urmare a punerii în executare a autorizațiilor de interceptare s-a realizat după o perioadă semnificativă de timp (de exemplu, 5 ani). A fost identificată solicitarea de preluare a unei cauze penale de către DNA Structura Centrală, în raport de modul de soluționare de către judecător a unor cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică vizând alți magistrați, fapt ce poate constitui un potențial factor de presiune asupra judecătorului vizat. Având în vedere că structura specializată controlată nu mai are în prezent competența de a investiga infracțiunile de corupție sau cele asimilate acestora săvârșite de magistrați, în vederea evitării pe viitor a aspectelor negative constatate se impune comunicarea prezentului raport pentru a fi avut în vedere și Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. V.2 Concluzii privind activitatea instanțelor judecătorești Obiectivul general al prezentului control şi verificările subsumate acestuia au vizat, cu privire la instanţele judecătoreşti, activitatea de judecată în cauzele de competenţa 279 / 304 Direcţiei Naţionale Anticorupţie în care au fost cercetate/urmărite/judecate persoane având calitatea de magistrat şi în cauzele aflate pe rolul instanţelor în care trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie sau Structurile Teritoriale care au legătură cu dosarele în care au fost urmăriţi magistraţi. Obiectivul general anterior menţionat a fost extins, prin ordin al inspectorului-şef, cu obiectivele precizate în capitolul I, într-o manieră de natură a da consistenţă verificărilor şi de a contura o concluzie a echipei de inspectori cu privire la modul de respectare a principiilor generale şi a garanţiilor procesuale de către judecătorii învestiţi cu dosare în care trimiterea în judecată s-a efectuat prin rechizitorii emise de parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală şi Structurile Teritoriale. Având în vedere conţinutul larg al obiectivelor stabilite şi urmărindu-se a se contura o viziune de ansamblu cu privire la acestea, echipa de inspectori a optat pentru efectuarea unor verificări mixte, constând atât în solicitarea de relaţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel, cât şi în verificări directe, la un număr de 10 instanţe, respectiv: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova. Verificările efectuate permit astfel formularea unor concluzii care să coreleze datele statistice şi datele şi informaţiile vizând modalitatea de desemnare a judecătorilor care au fost abilitaţi să soluţioneze anumite cereri şi repartizarea acestora, cu acele constatări pe care echipa de inspectori le-a făcut cu ocazia verificărilor directe referitoare la respectarea principiului repartizării aleatorii în cauzele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică şi dosarele având ca obiect rechizitorii emise de D.N.A., precum şi la respectarea garanţiilor procesuale şi modul de derulare a procedurilor în aceleaşi dosare. V.2.1.Concluzii rezultate din analiza datelor statistice Din datele puse la dispoziţie de echipa de inspectori procurori şi care au fost transmise de Structura centrală şi Structurile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie a rezultat că, în perioada de referinţă, la nivelul Direcţiei 280 / 304 Naţionale Anticorupţie au fost înregistrate 1443 dosare vizând judecători, din care un număr de 1208 dosare au fost soluţionate, iar un număr de 235 dosare nu erau încă soluţionate la data de 30 iulie 2018. În dosarele de mai sus, într-un număr de 113 dosare (dintre care 77 soluţionate şi 36 nesoluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 1368 de dosare (dintre care 1170 soluţionate şi 198 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice, a disjungerilor din alte dosare ori prin alte modalităţi. În total, la nivelul Structurii Centrale şi a structurilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost vizaţi, 1962 de judecători (351 în materie penală şi 1590 în materie civilă - între care un membru al Curţii Constituţionale, 13 judecători membri/foşti membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi 16 inspectori judiciari). În dosarele soluţionate au fost vizaţi 1604 judecători (293 în materie penală şi 1293 judecători în materie civilă, la care se adaugă 11 judecători membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, un judecător al Curţii Constituţionale şi 5 judecători inspectori). În dosarele nesoluţionate au fost vizaţi, în total, 433 de judecători (59 în materie penală şi 365 în materie civilă, la care se adaugă 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi 7 inspectori judiciari). De menţionat este faptul că nu există posibilitatea efectuării unui calcul exact al numărului total de judecători vizaţi în dosarele de urmărire penală analizate, având în vedere faptul că, pe de o parte, există judecători care au fost vizaţi în mai multe dosare (unele soluţionate şi altele nesoluţionate încă) sau că o singură sesizare vizează mai mulţi judecători care erau vizaţi şi în alte plângeri/denunţuri/sesizări. Pe de altă parte au fost identificate numeroase situaţii în care judecători care funcţionează la instanţe din raza teritorială a unei curţi de apel, au fost vizaţi în dosare de la mai multe structuri teritoriale diferite, ori judecători care, din diverse motive, nu mai sunt parte a sistemului judiciar sau care, urmare a unor cereri de transfer sau a promovării, nu mai funcţionează la instanţele la care au funcţionat în momentul înregistrării dosarelor care îi vizau/vizează ori au fost transferaţi la unităţi de parchet. Totodată, există un număr semnificativ de cauze în care plângerile/denunţurile au avut un caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi nici nominal, nici numeric. 281 / 304 În ceea ce priveşte dosarele având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al curţilor de apel şi instanţelor arondate acestora, au fost înregistrate 1564 de dosare, din care 66 de dosare cu inculpaţi magistraţi – judecători şi procurori - (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 19 dosare, Curtea de Apel Alba Iulia - 1 dosar, Curtea de Apel Bacău - 1 dosar, Curtea de Apel Braşov - 3 dosare, Curtea de Apel Bucureşti - 9 dosare, Curtea de Apel Constanţa - 2 dosare, Curtea de Apel Craiova - 4 dosare, Curtea de Apel Cluj - 5 dosare, Curtea de Apel Galaţi - 2 dosare, Curtea de Apel Iaşi - 1 dosar, Curtea de Apel Oradea - 2 dosare, Curtea de Apel Ploieşti - 6 dosare, Curtea de Apel Suceava - 1 dosar, Curtea de Apel Timişoara - 8 dosare şi Curtea de Apel Târgu Mureş - 2 dosare). Din numărul total de dosare înregistrate pe rolul instanţelor, 937 de dosare (din care 46 cu inculpaţi magistraţi) au fost soluţionate definitiv, după cum urmează: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 13 dosare, Curtea de Apel Alba Iulia - 1 dosar, Curtea de Apel Bacău 1 dosar, Curtea de Apel Braşov - 1 dosar, Curtea de Apel Bucureşti - 6 dosare, Curtea de Apel Constanţa - 2 dosare, Curtea de Apel Craiova - 3 dosare, Curtea de Apel Cluj - 5 dosare, Curtea de Apel Galaţi - 1 dosar, Curtea de Apel Oradea - 1 dosar, Curtea de Apel Ploieşti - 5 dosare, Curtea de Apel Suceava - 1 dosar, Curtea de Apel Timişoara - 4 dosare, Curtea de Apel Târgu Mureş - 2 dosare. Din numărul total de dosare înregistrate pe rolul instanţelor, 627 dosare (din care 20 cu inculpaţi magistraţi) nu au fost soluţionate definitiv, după cum urmează: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 6 dosare, Curtea de Apel Braşov - 2 dosare, Curtea de Apel Bucureşti - 3 dosare, Curtea de Apel Craiova - 1 dosar, Curtea de Apel Galaţi - 1 dosar, Curtea de Apel Iaşi - 1 dosar, Curtea de Apel Oradea - 1 dosar, Curtea de Apel Ploieşti – 1 dosar, Curtea de Apel Timişoara - 4 dosare. Referitor la dosarele având ca obiect solicitări privind dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică, formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. Structura Centrală şi Structurile Teritoriale, din datele 282 / 304 puse la dispoziţie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cele transmise centralizat de curţile de apel rezultă că, în perioada 01.01.2014-30.07.2018, pe rolul instanţelor naţionale au fost înregistrate 5935 astfel de solicitări (953 pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 209 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Alba Iulia, 223 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Bacău, 215 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Braşov, 1894 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Bucureşti, 289 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Cluj, 170 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Constanţa, 140 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Craiova, 364 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Galaţi, 372 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Iaşi, 163 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Oradea, 103 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Piteşti, 225 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti, 191 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Suceava, 233 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Târgu Mureş, 172 pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara, 19 pe rolul instanţelor din raza Curţii Militare de Apel). De menţionat este faptul că aceste date statistice nu cuprind şi cererile formulate în baza Legii nr.51/1995 privind siguranţa naţională. De asemenea, în totalul mai sus precizat (de 5935 de solicitări) au fost înglobate şi cererile adresate instanţelor în baza dispoziţiilor Codului de procedură penală, care au vizat magistraţi (judecători sau procurori), al căror număr exact nu a putut fi stabilit din datele transmise, dar care, din verificările directe efectuate şi din unele din datele comunicate de instanţele naţionale, rezultă că reprezintă un procent redus din totalul cererilor de acest tip. În ceea ce priveşte numărul mare de cereri privind dispunerea unor măsuri speciale de supraveghere tehnică înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi Tribunalului Bucureşti, s-a constatat că acesta se datorează unor practici identificate cu ocazia verificărilor directe efectuate la Tribunalul Bucureşti, dar şi la celelalte instanţe menţionate în capitolul I la care s-a dispus efectuarea unor asemenea verificări. O primă situaţie identificată este aceea de preluare a dosarelor de la structurile teritoriale la Structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care a sesizat cele două instanţe cu cereri de dispunere a măsurilor anterior menţionate, ulterior operându-se disjungeri şi, în cazul trimiterii în judecată, fiind sesizate pentru judecarea în fond a cauzelor, instanţele pe lângă care funcţionează structurile teritoriale. 283 / 304 A doua situaţie identificată este aceea în care structurile teritoriale ale D.N.A. se adresau direct celor două instanţe cu solicitări de încuviinţare a măsurilor speciale de supraveghere tehnică. În legătură cu aceste practici constatate trebuie făcută precizarea că, deşi nu sunt interzise de normele procesual penale, pot conduce fie la situaţia în care măsura supravegherii tehnice să dureze mai mult de 6 luni, respectiv 120 de zile (atunci când măsurile vizează spaţii private), pentru aceeaşi persoană, fie la situaţia emiterii concomitente a unor mandate pentru aceeaşi persoană, de instanţe diferite. Dat fiind caracterul nepublic al urmăririi penale şi caracterul confidenţial al emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, aceste situaţii nu pot fi gestionate corespunzător de judecător, în lipsa informării acestuia prin intermediul referatului procurorului care solicită luarea unor astfel de măsuri. Aceste practici constituie o vulnerabilitate pentru actul de justiţie din perspectiva echităţii procedurii şi a respectării dreptului la viaţă privată al persoanelor vizate de aceste măsuri. Din analiza datelor statistice transmise de instanţe Inspecţiei Judiciare rezultă că, la majoritatea, numărul cel mai mare de solicitări a fost înregistrat în perioada 2014-2016, pentru ca ulterior anului 2016 numărul lor să scadă semnificativ, aspect care poate fi pus în corelaţie şi cu pronunţarea de către Curtea Constituţională a României a Deciziei nr. 51/18.02.2016, prin care s-a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin.(1) Cod procedură penală este neconstituțională. În considerentele deciziei s-a reţinut că "nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică" şi astfel s-a statuat că revine exclusiv organelor de urmărire penală competenţa de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică. În privinţa soluţiilor pronunţate de instanţele învestite cu privire la solicitările de dispunere a unor măsuri speciale de supraveghere tehnică formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie Structura Centrală şi Structurile Teritoriale, din datele transmise 284 / 304 a rezultat că cele mai multe dintre aceste cereri au fost admise, procentul de admitere fiind situat între 90,86% (pentru cererile înregistrate la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate acesteia) şi 100% (pentru cererile înregistrate pe rolul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Cluj, Curţii de Apel Piteşti şi Curţii de Apel Timişoara – în care sunt incluse şi 4 cereri admise în parte), procentajul mediu de admitere la nivel naţional fiind de 97,08% (din totalul de 5935 de cereri formulate, pentru 5762 de cereri s-au pronunţat soluţii de admitere). V.2.2. Concluzii cu privire la modul de respectare a principiilor generale care guvernează activitatea autorităţii judecătoreşti, în dosarele având ca obiect rechizitorii DNA înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti. V.2.2.1. Respectarea principiului repartizării aleatorii A.Cu privire la cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică şi, în general, cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, din verificările directe efectuate şi din relaţiile transmise centralizat de curţile de apel au rezultat mai multe modalităţi de a proceda referitor la: înregistrarea şi modalitatea de arhivare a cererilor, judecătorii desemnaţi, modalitatea de repartizare, gestionarea situaţiilor de incompatibilitate şi imposibilitate obiectivă şi respectiv separarea funcţiilor judiciare. Astfel, în ceea ce priveşte dosarele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică a rezultat că, atât curţile de apel, cât şi tribunalele învestite la care au fost efectuate verificări directe au procedat, după înregistrarea cererilor cu acest obiect, la generarea din aplicaţia Ecris a numărului unic de dosar, cu bifarea elementelor care permit păstrarea confidenţialităţii, din interfaţa corespunzătoare a aplicaţiei. Excepţie în acest sens face Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde, din verificările directe au relevat că aceste dosare nu au fost înregistrate în aplicaţia Ecris şi au primit număr din registrele special constituite în acest sens, în fiecare an. Această modalitate de înregistrare este contrară dispoziţiilor art.109^2 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care, din conţinutul dispoziţiilor art.140 alin. (1), 141 alin. (3), art. 144 alin. (1), art.146 alin. (1), art. 146 alin. (1)1, art. 147 alin. (1), art.152 alin. (1), rezultă că solicitările organelor de urmărire penală privind dispunerea unor măsuri 285 / 304 speciale de supraveghere tehnică sunt cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, iar caracterul nepublic al dosarelor cu acest obiect nu este pus în pericol prin înregistrarea acestora în aplicaţia Ecris, care permite păstrarea confidenţialităţii, prin bifarea câmpului corespunzător din aplicaţie. Începând cu anul 2019 şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se procedează în aceeaşi modalitate cu cea existentă la celelalte instanţe verificate. Tot referitor la dosarele cu acest obiect s-a constatat că practica majoritară a instanţelor la care au fost efectuate verificări directe este în sensul arhivării la primul dosar înregistrat a dosarelor constituite urmare a unor cereri ulterioare care vizează acelaşi dosar de urmărire penală. Excepţie în acest sens fac Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Bihor. Această modalitate de păstrare facilitează urmărirea respectării termenului maxim pentru care se pot dispune/prelungi măsurile autorizate şi permite o evidenţă strictă asupra tuturor măsurilor de supraveghere luate în acelaşi dosar de urmărire penală şi considerăm că reprezintă un exemplu de bune practici ce se impune a fi implementat la toate instanţele. Cu privire la păstrarea şi arhivarea dosarelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, o situaţie particulară a fost întâlnită la Tribunalul Bihor, unde, în timpul efectuării verificărilor directe, echipa de control a constatat nemijlocit că toate dosarele cu acest obiect înregistrate în perioada 2014-2016 erau necusute şi nenumerotate. Din verificările ulterioare a rezultat că această situaţie s-a datorat faptului că imediat după efectuarea lucrărilor, acestea erau închise într-un dulap aflat în biroul doamnei judecător …, care a deţinut, până la 01.01.2018 funcţia de preşedinte de secţie penală, respectiv vicepreşedinte al Tribunalului Bihor, grefierul nemaiavând acces ulterior la aceste dosare. Astfel, abia în luna ianuarie 2016 grefierul delegat a avut posibilitatea să procedeze la coaserea şi numerotarea dosarelor aferente anilor 2011-2012, în vederea predării la arhivă şi aceeaşi operaţiune urma să fie efectuată şi cu privire la dosarele aferente anilor 2014-2016, după punerea lor la dispoziţia grefierului delegat, în vederea predării la arhivă. În legătură cu acest aspect, de menţionat este faptul că, din relaţiile transmise de Curtea de Apel Oradea a 286 / 304 rezultat că, având în vedere sesizarea inspectorilor judiciari, preşedintele delegat al secţiei penale a dispus persoanelor care au ordin de serviciu cu privire la efectuarea acestor lucrări având ca obiect metode speciale de supraveghere sau cercetare, să coase şi să numeroteze toate dosarele, dispoziţie ce a fost îndeplinită, dar faţă de care, la data 13.03.2019, doamna judecător … şi-a exprimat dezacordul, invocând faptul că nu există certitudinea că nu vor fi scoase acte din aceste dosare. Referitor la modul în care au fost desemnaţi judecătorii care să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, din verificările directe efectuate şi relaţiile transmise Inspecţiei Judiciare rezultă că, în perioada de referinţă, la majoritatea instanţelor, toţi judecătorii care funcţionează la secţiile penale au fost desemnaţi să îndeplinească atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi abilitat să soluţioneze şi cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. Prin excepţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (în perioada 2014-2016), la Tribunalul Iaşi (în perioada 01.02.2014-31.10.2014), la Tribunalul Caraş-Severin (în perioada 01.02.2014-31.12.2017) şi Tribunalul Timiş (în perioada 01.02.2014-01.02.2017) numai un număr limitat de judecători dintre cei care funcţionau efectiv la secţiile penale soluţionau astfel de cereri, această situaţie fiind întâlnită şi la Curtea de Apel Alba Iulia şi Curtea de Apel Iaşi unde au fost desemnaţi numai 3 judecători, pentru întreaga perioadă de referinţă. O situaţie particulară a fost constatată la Curtea de Apel Oradea şi Curtea de Apel Timişoara la care, în perioada 01.10.2015-31.07.2018 şi respectiv în perioada 01.03.2016-31.07.2018, un singur judecător a fost desemnat să soluţioneze cauze având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică (preşedintele instanţei, respectiv preşedintele Secţiei penale). Această modalitate de desemnare este contrară spiritului reglementării cuprinse în art. 138 şi urm. Cod procedură penală, sensul eliminării dispoziţiilor procedurale anterioare (art.911 din vechiul Cod de procedură penală), care prevedeau competenţa exclusivă a preşedintelui instanţei pentru soluţionarea cererilor cu acest obiect, fiind tocmai repartizarea cererilor de acest tip către mai mulţi judecători. Menţionăm că, prin Hotărârea nr. …/26.08.2014 Secţia pentru judecători a aprobat raportul Inspecţiei Judiciare nr. …/IJ/ 287 / 304 …/DIJ/2014 privind controlul managerial efectuat la Curtea de Apel Oradea şi instanţele arondate, însuşindu-şi propunerile formulate în cuprinsul raportului, unde la pct. 8s-a propus „luarea măsurilor necesare de către conducerile administrative ale instanţelor, în vederea asigurării repartizării cauzelor, indiferent de obiect şi urgenţă (cu excepţia celor la care face referire Hotărârea nr. …/2013 a Consiliului Superior al Magistraturii), între cel puţin două complete. Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus comunicarea de către conducerea Curţii de Apel Oradea a modului de remediere a deficienţelor constatate către Inspecţia Judiciară, după trecerea unui termen de 6 luni de la data aprobării raportului. În urma comunicării astfel dispuse, s-a întocmit de către echipa de inspectori un referat privind necesitatea efectuării unor verificări directe pentru constatarea nemijlocită a modului de remediere a unor situaţii punctuale, iar prin ordinul nr. …/12.08.2015 al Inspectorului-şef s-a dispus efectuarea unui control având ca obiectiv verificarea modului de remediere a deficienţelor constatate prin raportul de control nr. …/IJ/ …/DIJ/2014. Prin Hotărârea nr. …/10.11.2015, Secţia pentru judecători a aprobat raportul de control privind remedierea deficienţelor constatate, singura propunere formulată de inspectorii judiciari şi aprobată de secţie vizând alte aspecte decât măsurile privind procedura de repartizare a cererilor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică către un singur complet de judecători de drepturi şi libertăţi, instituită la nivelul Curţii de Apel Oradea (complet constituit dintr-un singur judecător titular, care avea desemnat un înlocuitor). Este de observat că, în conţinutul raportului de remediere, echipa de inspectori a constatat „elaborarea unei proceduri de lucru privind repartizarea şi circuitul dosarelor având ca obiect metode speciale de supraveghere sau cercetare, precum şi alte dosare cu caracter confidenţial în materie penală” şi că „acestea constituie veritabile proceduri operaţionale care pot fi preluate ca bune practici şi de către alte instanţe judecătoreşti, în special la nivelul Curţilor de Apel”, însă această propunere de generalizare a acestei proceduri nu se regăseşte printre cele formulate şi nici nu a fost dispusă prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. …/10.11.2015. De asemenea, în conţinutul acestei hotărâri Secţia pentru judecători nu a preluat constatările echipei de control referitoare la faptul că această procedură ar constitui o bună 288 / 304 practică şi a reţinut doar că „având în vedere obligativitatea respectării dispoziţiilor legale şi regulamentare şi necesitatea păstrării confidenţialităţii, a ţinerii probelor în condiţii de maximă siguranţă şi în vederea preîntâmpinării scurgerilor de informaţii de orice fel, cu ocazia desfăşurării activităţilor specifice, astfel cum sunt reglementate de Codul de procedură penală, preşedintele Curţii de Apel Oradea,…,a procedat la elaborarea unei proceduri de lucru privind repartizarea şi circuitul dosarelor având ca obiect metode speciale de supraveghere sau cercetare, precum şi alte dosare cu caracter confidenţial în materie penală. Verificările efectuate au relevat faptul că, la nivelul Curţii de Apel Oradea, preşedintele instanţei a dispus măsuri concrete pentru înlăturarea oricăror vulnerabilităţi care ar fi putut apărea în condiţiile unei planificări mai puţin riguroase, pentru soluţionarea cererilor din categoria menţionată.” Menţionăm şi că prin Hotărârea nr. …/20.08.2013 a Consiliului Superior al Magistraturii s-a stabilit că „prin planificarea unui singur judecător pentru soluţionarea măsurilor preventive şi a unui singur judecător pentru panificarea de permanenţă nu este încălcat principiul repartizării aleatorii a cauzelor, iar prin Hotărârea nr. …/28.01.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus luarea de către conducerile judiciare a instanţelor a măsurilor ce se impun în vederea includerii în procesul de repartizare a cât mai multor complete care funcţionează în materia vizată, în situaţia actelor de sesizare care nu au caracter urgent. Ulterior acestor hotărâri, prin Hotărârea nr. …/2015 prin care s-a aprobat Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în articolul 101 alin.(8) s-a prevăzut că „un dosar se consideră repartizat aleatoriu chiar şi în situaţia în care un singur complet poate soluţiona o cauză, dacă această situaţie se datorează unor motive obiective”. În concluzie, având în vedere dispoziţia regulamentară mai-sus enunţată, de la data intrării în vigoare a noului regulament, numai în situaţii obiective se poate recurge la repartizarea unor dosare către un singur complet (judecător), iar la Curtea de Apel Oradea şi Curtea de Apel Timişoara funcţionează suficienţi judecători la secţia penală pentru a se putea realiza repartizarea aleatorie a cauzelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică între cel puţin două complete. Considerăm că nu constituie un motiv obiectiv, în înţelesul normei din regulament citate, caracterul nepublic al dosarelor cu acest obiect, întrucât toţi judecătorii au obligaţia 289 / 304 de a păstra confidenţialitatea lucrărilor şi nu se poate prezuma că unii dintre judecători nu ar respecta această obligaţie. De altfel, în prezent, la Curtea de Apel Oradea s-a abandonat această practică. O situaţie aparte a fost constatată, în privinţa desemnării judecătorilor de drepturi şi libertăţi, la Tribunalul Bihor, unde, în perioada 01.09.2015-01.01.2018 au fost abilitaţi numai doi judecători ai secţiei să soluţioneze cererile având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, pentru ca, începând cu data de 01.01.2018 atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi să fie preluate de un singur judecător, doamna judecător …. Din verificările efectuate a rezultat în acest sens că, deşi prin Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Bihor nr. …/12.07.2018 s-au admis propunerile judecătorului delegat să exercite funcţia de preşedinte al Secţiei penale privind reorganizarea secţiei, în sensul ca toţi judecătorii secţiei să îndeplinească toate atribuţiile judiciare, respectiv atribuţii de judecător de drepturi şi libertăţi, de judecător de cameră preliminară şi judecător de fond, această hotărâre nu a fost pusă în aplicare, în principal datorită opoziţiei manifestate de doamna judecător …, care a formulat plângere împotriva acestei hotărâri, ulterior fiind reluate discuţiile cu privire la reorganizarea Secţiei penale în mai multe şedinţe de colegiu convocate în perioada 02 august-20 noiembrie 2018 şi fiind amânată aplicarea dispoziţiilor hotărârii anterior menţionate. Din conţinutul proceselor-verbale ale şedinţelor colegiului rezultă că la data de 23.10.2018 doamna judecător … s-a prezentat în şedinţă şi a solicitat reluarea dezbaterilor cu privire la cererile formulate de Secţia penală ce vizau în special activitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a susţinut că procesele-verbale încheiate cu ocazia şedinţelor secţiei penale nu reflectă punctul de vedere al secţiei, prin aceasta doamna judecător … dorind practic menţinerea situaţiei existente, respectiv a desemnării sale ca unic judecător de drepturi şi libertăţi. Situaţia constatată la Tribunalul Bihor denotă o tendinţă a judecătorului … de a monopoliza, de pe o poziţie de forţă, activitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi, ce rezultă din conţinutul proceselor verbale ale şedinţelor de colegiu, corelate cu opoziţia exprimată de doamna judecător la data de 13.03.2019 faţă de dispoziţia de coasere şi numerotare a dosarelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică înregistrate la Tribunalul Bihor în perioada 2014-2016. 290 / 304 Faţă de situaţia constatată, echipa de inspectori urmează a se sesiza din oficiu, pentru efectuarea de verificări prealabile în vederea determinării indiciilor de săvârşire a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), l), m) şi o) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Menţionăm şi că prin Ordinul Inspectorului - şef nr. …/14.03.2019 s-a dispus efectuarea unui control managerial la Tribunalul Bihor, astfel încât nu se mai impune întocmirea unei note în aceste sens, urmând ca aspectele constatate şi detaliate în prezentul raport să fie puse la dispoziţia echipei de inspectori care au fost desemnaţi să efectueze controlul. În ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a cererilor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi (inclusiv cele cu obiect măsuri de supraveghere tehnică) nu există o practică unitară, verificările efectuate relevând trei modalităţi în care se procedează. O primă modalitate este aceea a repartizării aleatorii a primei cereri cel puţin două complete (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu anul 2017, Tribunalul Alba, Tribunalul Sibiu, Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Braşov, Tribunalul Covasna începând cu anul 2016, Curtea de Apel Constanţa, Tribunalul Constanţa, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Olt, Tribunalul Vrancea, Curtea de Apel Piteşti, Tribunalul Argeş, Curtea de Apel Ploieşti, Tribunalul Prahova, Tribunalul Buzău începând cu ianuarie 2017, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Harghita, Curtea Militară de Apel, Tribunalul Militar Timiş). O a doua modalitate de repartizare este cea manuală/ciclică, la judecătorul/judecătorii desemnaţi/planificaţi (Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Covasna în perioada 2014-2015, Tribunalul Neamţ, Tribunalul Bacău, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj, Tribunalul BistriţaNăsăud, Tribunalul Maramureş, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Tribunalul Brăila, Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi, Tribunalul Vaslui, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Tribunalul SatuMare, Tribunalul Vâlcea, Tribunalul Dâmboviţa, Tribunalul Suceava, Tribunalul Botoşani, Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Arad, Tribunalul Caraş-Severin, Tribunalul Timiş, Curtea de Apel Târgu Mureş, Tribunalul Mureş, Tribunalele Militare Cluj, Iaşi, Bucureşti). 291 / 304 A treia modalitate este cea care combină repartizarea aleatorie între cel puţin două complete cu repartizarea manuală (Tribunalul Bucureşti). În legătură cu modalităţile de mai sus, trebuie precizat faptul că, majoritatea instanţelor care au optat pentru repartizarea manuală/ciclică au invocat gradul redus de ocupare a schemei de judecători a secţiilor penale, respectiv numărul redus de judecători al acestor secţii. Se constată din datele comunicate că există instanţe care funcţionează cu un număr redus de judecători şi la care s-a procedat la repartizarea aleatorie între cel puţin două complete (Tribunalul Harghita, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Militar Timiş – 2 judecători, Tribunalul Alba, Tribunalul Covasna – 4 judecători), pe când instanţe cu un număr de judecători care ar permite repartizarea aleatorie între cel puţin două complete, nu au procedat în această modalitate. Menţionăm că, potrivit dispoziţiilor art. 101 alin. (8) ROIIJ, un dosar se consideră repartizat aleatoriu chiar şi în situaţia în care un singur complet poate soluţiona o cauză, dacă această situaţie se datorează unor motive obiective. Astfel, dacă în situaţia instanţelor cu număr mic de judecători în cadrul secţiilor penale, este justificată alegerea variantei repartizării manuale/ciclice, la instanţele cu un număr de judecători care permite repartizarea între cel puţin două complete, apare ca nejustificată utilizarea acestei modalităţi de repartizare. Considerăm că de esenţa repartizării aleatorii este includerea unui număr cât mai mare de complete, numărul minim care asigură această exigenţă fiind de cel puţin două complete, iar în materia analizată, având în vedere dispoziţiile art. 102 alin. (5) ROIIJ, respectarea principiului repartizării aleatorii nu conduce la situaţii de incompatibilitate care să nu poată fi gestionate prin stabilirea unor reguli. În plus, în situaţia particulară a atribuţiilor conferite de lege judecătorului de drepturi şi libertăţi, nerespectarea principiului repartizării aleatorii fie prin desemnarea unui singur judecător, fie prin planificarea prin rotaţie a unui judecător pe zi, vulnerabilizează această activitate, prin crearea posibilităţii cunoaşterii de către procuror a judecătorului planificat şi alegerii momentului formulării cererilor de competenţa acestuia, în funcţie de criterii subiective. În ceea ce priveşte separarea funcţiilor judiciare, din relaţiile comunicate şi din verificările directe efectuate a 292 / 304 rezultat că, la majoritatea instanţelor, judecătorii care funcţionează la secţiile penale au îndeplinit toate funcţiile judiciare, cu menţiunile de mai sus privind desemnarea de către unele instanţe a unui număr limitat de judecători pentru soluţionarea cererilor privind măsuri de supraveghere tehnică. Excepţie fac: Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 5 şi Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, Curtea de Apel Iaşi şi Tribunalul Bihor. O situaţie particulară s-a întâlnit la Judecătoria Reghin, la care în perioada septembrie 2016-iunie 2018 atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi au exercitate exclusiv de judecătorii cu specializarea de bază civil. B.În ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a dosarelor având ca obiect rechizitorii emise de D.N.A., verificările directe au relevat faptul că, în general, au fost respectate dispoziţiile regulamentare referitoare la constituirea completelor şi desemnarea persoanelor care îndeplinesc atribuţii în această materie. Astfel, s-a constatat că la toate tribunalele şi curţile de apel verificate au fost constituite, la începutul fiecărui an, completele de judecată, stabilindu-se prin hotărâri ale colegiilor de conducere atât componenţa, cât şi numerotarea acestora. De asemenea, toate modificările aduse componenţei completelor au fost aprobate prin hotărâri ale organului colegial. Din înscrisurile puse la dispoziţia echipei de inspectori a rezultat că, în perioada de referinţă, la curţile de apel şi tribunalele la care s-au efectuat verificări directe au fost constituite, potrivit art. 29 din Legea nr.78/2000 complete specializate în materia judecării infracţiunilor de corupţie. Prin excepţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din hotărârile Colegiului de conducere şi deciziile preşedintelui puse la dispoziţia echipei de inspectori nu rezultă că, în perioada de referinţă, s-ar fi constituit complete specializate în judecarea cauzelor de corupţie, aspect pe care însă nu îl vom analiza, întrucât a fost invocat în cauze aflate pe rolul Completelor de 5 judecători în materie penală şi care urmează să se pronunţe asupra unor excepţii în legătură cu această chestiune. În legătură cu modul de constituire a completelor de 5 judecători în materie penală de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum rezultă din verificările efectuate, în perioada de referinţă acestea au fost constituite prin tragerea la sorţi a 4 dintre judecătorii care constituiau aceste 293 / 304 complete şi includerea în calitate de preşedinte al completului şi membru de drept, a preşedinţilor sau vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de specializarea acestora (civil sau penal). Urmare a pronunţării Deciziei …/2018 de către Curtea Constituţională a României, la data de 09.11.2018 a avut loc o tragere la sorţi a tuturor membrilor care compun aceste complete pentru anul 2019. Facem precizarea că situaţia modului de constituire a completelor de 5 judecători face obiectul unei acţiuni disciplinare aflate pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară, astfel încât nu vom face o analiză cu privire la acest aspect. O situaţie particulară referitoare la compunerea completelor judecătorului de drepturi şi libertăţi a fost identificată la Tribunalul Bihor, astfel cum a fost prezentată la secţiunea anterioară. În ceea ce priveşte luarea măsurilor organizatorice necesare desfăşurării în condiţii de legalitate a activităţii de repartizare aleatorie, verificările directe efectuate au relevat că toate instanţele au desemnat persoanele responsabile, iar la curţile de apel şi tribunalele la care s-au efectuat verificări, prin hotărâri ale colegiului de conducere au fost stabiliţi parametrii de configurare a completelor, respectiv: parametrul de repartizare asociat fiecărui obiect, complexitatea anuală, complexitatea premergătoare şi numărul maxim de dosare pe şedinţă, de asemenea, fiind stabilite reguli privind circuitul actelor de sesizare şi modalitatea în care se realizează efectiv repartizarea dosarelor. Prin excepţie, aşa cum s-a analizat în secţiunea corespunzătoare din raport, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală - parametrii de repartizare nu au fost stabiliţi prin hotărâre a colegiului de conducere şi, spre deosebire de modul în care se procedează la curţile de apel şi instanţele arondate acestora, nu au fost asociaţi în aplicaţia Ecris fiecărui obiect, pentru a fi generaţi automat. Aşa cum s-a analizat pe larg în secţiunea destinată respectării principiului repartizării aleatorii, verificările au relevat că, în perioada de referinţă, nu a existat un parametru unic de distribuire pentru fiecare obiect, acest parametru fiind variabil şi stabilit în fiecare zi de preşedintele de secţie, care încheia în acest sens un proces-verbal. Această practică este contrară dispoziţiilor din Hotărârea nr…./28.01.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin care 294 / 304 s-a dispus asocierea de către toate instanţele a parametrilor de repartizare pentru fiecare obiect, indiferent de materie şi introducerea acestora în aplicaţia informatică, în vederea generării sale automate, precum şi luarea de către conducerile judiciare a instanţelor a măsurilor ce se impun în vederea includerii în procesul de repartizare a cât mai multor complete care funcţionează în materia vizată de actul de sesizare. Mai facem şi precizarea că, dacă pentru dosarele cu rechizitorii, care se înregistrează în procedura de cameră preliminară şi pentru care repartizarea se efectuează fără termen alocat, parametrul de distribuire nu influenţează repartizarea aleatorie, în schimb, pentru dosarele preluate în apel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la curţile de apel, acest parametru este determinant pentru caracterul aleatoriu al operaţiunii de repartizare, în funcţie de parametrul alocat şi numărul şedinţelor de judecată în care este planificat fiecare complet de apel şi care intră în acest parametru, putând fi influenţat procesul de repartizare. Menţionăm şi că, prin decizia preşedintelui în funcţie al secţiei penale, s-a stabilit, cu caracter permanent, un singur parametru (cu zi start şi zi stop) pentru toate obiectele în materie penală, renunţându-se astfel la practica stabilirii zilnice a acestuia, însă parametrii de repartizare nu au fost încă asociaţi pentru a fi generaţi automat de aplicaţia Ecris. Din verificările efectuate a rezultat şi că prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr…./23.01.2019 s-a respins propunerea preşedintelui în funcţie al Secţiei penale (domnul judecător …) privind aprobarea parametrilor de repartizare referitori la termenele de distribuire a cauzelor şi s-a dispus ca aceştia să fie stabiliţi de preşedintele secţiei, conform atribuţiei prevăzute de art.31 lit.c) din Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Potrivit dispoziţiilor art.19 lit.j) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere al instanţei supreme „dezbate şi aprobă măsurile necesare pentru buna desfăşurarea a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar potrivit dispoziţiilor art. 109^1 „dispoziţiile acestui regulament se completează cu prevederile ROIIJ, în măsura în care aceste prevederi nu sunt contrare dispoziţiilor legale privind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dispoziţiilor cuprinse în prezentul regulament”. 295 / 304 Dispoziţiile art. 19 lit. i) din ROIIJ prevăd în sarcina Colegiului de conducere al instanţei atribuţia de aprobare a parametrilor de configurare a completelor de judecată în aplicaţia Ecris, la propunerea preşedinţilor de secţii sau, după caz, a preşedinţilor de instanţe. Într-adevăr dispoziţiile art.31 alin.(1) lit.c) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăd că preşedintele secţiei instanţei supreme asigură buna organizare şi funcţionare a sistemului informatizat de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată în cadrul secţiei, însă această atribuţie este îndeplinită de preşedinte de secţie tocmai prin efectuarea unor propuneri corespunzătoare de configurare a parametrilor, a complexităţii ori privind compunerea şi numerotarea completelor şi planificările la nivelul secţiei, astfel încât considerăm că dispoziţia prevăzută la art.19 lit.i) ROIIJ, care reprezintă norma generală, nu este contrară normelor din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care stabilesc atribuţiile colegiului de conducere al instanţei supreme. Precizăm că, aşa cum s-a analizat pe larg în secţiunea corespunzătoare, pentru completele de 5 judecători parametrii de distribuire nu pot fi asociaţi în Ecris şi că pentru aceste complete situaţia este diferită faţă de cea prezentată anterior, întrucât a existat un singur parametru utilizat pentru distribuirea tuturor dosarelor de competenţa acestor complete. Faţă de cele constatate, considerăm că se impune ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să pună în aplicare dispoziţiile din Hotărârea Secţiei pentru judecători mai sus enunţată. De altfel, după efectuarea verificărilor, această hotărâre a fost transmisă preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a lua măsurile ce se impun. O altă situaţie identificată şi care se impune a fi remediată este cea referitoare la practica blocării de la repartizare a unor complete de judecător de cameră preliminară, pe considerentul echilibrării volumului de activitate, situaţie generată de faptul că, pentru completele judecătorului de cameră preliminară, deşi s-a stabilit un număr maxim de dosare ce pot fi repartizate fiecărui complet, nu s-a stabilit şi introdus în aplicaţia informatică şi complexitatea premergătoare pentru fiecare complet. Aşa cum s-a arătat în secţiunea corespunzătoare, această modalitate de a proceda poate influenţa procesul de distribuire aleatorie a cauzelor, pe de o parte prin faptul că, prin blocarea 296 / 304 unor complete, se reduce numărul completelor implicate în această operaţiune şi între care se poate face repartizarea unei cauze şi, pe de altă parte, prin numeroasele intervenţii în aplicaţie, care pot genera erori (prin omiterea neintenţionată a deblocării unor complete sau prin blocarea din eroare a unor complete). Menţionăm şi că această metodă nu este recomandabilă şi pentru că, în materie penală oricum se procedează la blocarea completelor devenite incompatibile urmare a soluţionării unor cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, iar blocarea de la repartizare şi a altor complete pentru echilibrarea volumului de activitate, adăugându-se la blocările pentru incompatibilităţi sau din alte motive obiective, reduce şi mai mult numărul completelor ce vor fi avute în vedere de aplicaţia informatică în operaţiunea de repartizare. Referitor la modul de repartizare a dosarelor verificate prin sondaj, în cadrul verificărilor directe la instanţele controlate, s-a constatat că au fost respectate dispoziţiile legale şi regulamentare, dosarele fiind repartizate aleatoriu automat, prin aplicaţia informatică. De asemenea, excepţiile de la repartizarea aleatorie a cauzelor au fost gestionate corespunzător, fiind întocmite procese-verbale cu privire la incidentele ivite şi, acolo unde dispoziţiile regulamentare prevăd, acestea au fost ataşate la dosar. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în ceea ce priveşte repartizarea dosarelor de competenţa completelor de 5 judecători în materie penală, este necesar a se face precizarea că, în perioada de referinţă, au funcţionat numai două complete de 5 judecători în materie penală, iar în intervalul de distribuire erau incluse două termene de judecată ale unui complet şi un singur termen de judecată al celuilalt complet. Considerăm că o modalitate mai potrivită pentru a asigura premisele unei repartizări echilibrate şi aleatorii, ar fi fost aceea în care fiecărui complet i-ar fi fost atribuite două termene de judecată sau câte un termen de judecată în intervalul de distribuire, întrucât, în momentul repartizării, probabilitatea ca un dosar să fie repartizat completului care avea incluse două termene de judecată în intervalul de distribuţie, era mai mare. Precizăm şi că, în prezent, exigenţele repartizării aleatorii sunt îndeplinite, fiind constituite 3 complete de 5 judecători în materie penală, urmare a Hotărârii nr…./05.12.2018 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar în 297 / 304 intervalul de distribuire sunt cuprinse câte două termene de judecată ale fiecărui complet. Faţă de aspectele constatate cu privire la repartizarea aleatorie a cauzelor la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, echipa de inspectori urmează să întocmească o notă care să fie avută în vedere de inspectorul-şef la întocmirea planului anual de controale. V.2.2.2. Concluzii referitoare la respectarea garanţiilor procesuale în dosarele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică şi rechizitorii emise de Direcţia Naţională Anticorupţie A.Dosarele având ca obiect măsuri de supraveghere tehnică În verificările directe efectuate cu privire la modalitatea de instrumentare şi soluţionare a dosarelor având ca obiect măsurile speciale de supraveghere tehnică, din perspectiva respectării garanţiilor procesuale, au fost identificate mai multe aspecte care pun în discuţie asigurarea acestor garanţii. Un prim aspect constatat este acela că, la o parte din instanţele verificate, aşa cum s-a exemplificat în secţiunea corespunzătoare, majoritatea încheierilor prin care s-au dispus soluţii de admitere a cererilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, nu cuprind motivele de fapt şi/sau de drept, care au fost avute în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.139 şi următoarele Cod procedură penală. Această deficienţă a fost constatată, în special cu privire la dosarele înregistrate în perioada 2014-2016, având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică, în foarte multe cazuri, în considerentele hotărârilor prin care s-au admis cererile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind copiat în întregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a măsurilor în discuţie, după care era menţionată, eventual (nu în toate cazurile), ordonanţa prin care s-a dispus începerea urmăririi penale şi inserat conţinutul dispoziţiilor procedurale care reglementau condiţiile prevăzute de lege pentru a se putea dispune măsura solicitată. În fapt, în dosarele analizate controlul efectiv al judecătorului s-a rezumat la o frază în care se constata 298 / 304 îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Codul de procedură penală pentru încuviinţarea sau autorizarea, confirmarea/prelungirea măsurilor. Ori, în condiţiile în care procentul mediu de admitere la nivel naţional al cererilor cu acest obiect este de 97,08%, considerăm că lipsa unor minime argumente care să facă trimitere la probele din dosarul de urmărire penală, pentru fiecare persoană/măsură vizată, duce la concluzia că nu a existat un control efectiv al judecătorului cu privire la îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art.139 şi următoarele Cod procedură penală, fapt ce constituie o vulnerabilitate majoră pentru actul de justiţie, din perspectiva echităţii procedurii, dar şi a respectării dreptului la viaţă privată şi de familie a persoanelor vizate de aceste măsuri speciale. Din perspectiva respectării dreptului la un proces echitabil, atât în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a statuat că motivarea hotărârii trebuie să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate şi constituie o garanţie pentru părţi în faţa eventualului arbitrariu, judecătoresc, precum şi singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noţiunii de proces echitabil în condiţiile prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Nerespectarea acestei obligaţii a condus la condamnarea Statului Român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28.04.2005 pronunţată în Cauza Albina împotriva României, Hotărârea din 15.02.2007, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Boldea împotriva României) iar în cazul hotărârilor pronunţate asupra unor măsuri speciale de supraveghere responsabilitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi este cu atât mai mare cu cât nu este prevăzută nici o cale de atac împotriva acestora şi nici nu pot fi avute în vedere în procedura de evaluare a judecătorului, dat fiind caracterul lor confidenţial. Din perspectiva respectării dreptului la viaţă privată şi de familie, în hotărârile date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Huvig contra Franţa (Hotărârea din 24 aprilie 1990), Kruslin contra Franţa (Hotărârea din 24 aprilie 1990) şi Malone contra Regatul Unit (Hotărârea din 2 august 1984), instanţa de contencios european deşi a recunoscut legitimitatea măsurilor de supraveghere ca măsuri ce se subsumează 299 / 304 scopului de apărare a statelor democratice împotriva terorismului şi infracţionalităţii, a subordonat-o îndeplinirii unor condiţii, respectiv existenţa în lege a unor garanţii necesare şi suficiente pentru a preîntâmpina ca acest instrument ce se vrea apărător al democraţiei să nu se transforme într-un instrument de ameninţare şi distrugere a instituţiilor democratice. De asemenea, Curtea a considerat foarte importantă existenţa unor organisme de control independente şi imparţiale, care să verifice într-o manieră obiectivă măsurile de supraveghere şi utilizarea informaţiilor obţinute, lucru care se concretizează întro motivare corespunzătoare a hotărârilor prin care se dispun aceste măsuri. Dispoziţiile procedural penale instituie un control judiciar a priori de către judecătorul de drepturi şi libertăţi care dispune asupra măsurilor de supraveghere tehnică, cu privire la probele obţinute în baza acestora, în acest context fiind de o importanţă deosebită motivarea corespunzătoare a încheierii pronunţate, care trebuie să aibă în conţinut anumite elemente care să permită identificarea modalităţii în care s-a dispus autorizarea măsurilor, aşa cum a statuat şi instanţa europeană de contencios al drepturilor omului în jurisprudenţa sa constantă (cauzele Venezuela Contreras contra Spania - Hotărârea din 30 iulie 1998 şi Prado Bugallo contra Spania - Hotărârea din 18 februarie 2003). În cauza Klass şi alţii contra Germania (Hotărârea din 6 septembrie 1978) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că măsurile speciale de supraveghere tehnică constituie ingerinţe în dreptul la viaţă privată şi de familie, iar lipsa cenzurii efective a judecătorului, prin motivarea necorespunzătoare a hotărârii prin care încuviinţează/autorizează/confirmă/ prelungeşte măsurile de acest tip, pune în discuţie în dosarele analizate şi enumerate în secţiunea corespunzătoare, necesitatea dispunerii acestei măsuri şi proporţionalitatea acesteia cu scopul urmărit. În privinţa consecinţelor nemotivării acestor hotărâri trebuie avute în vedere şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr…./2017, care obligă legiuitorul să reglementeze o cale de atac care să permită tuturor persoanelor supuse măsurii de supraveghere să obţină repararea apropriată a urmărilor încălcării constatate. Lipsa unei cenzuri efective a judecătorului de drepturi şi libertăţi în cazurile enumerate în secţiunea unde s-au analizat aceste aspecte rezultă nu numai din lipsa argumentelor din hotărârile pronunţate, ci şi din faptul că au fost identificate 300 / 304 situaţii de încălcare a normelor procedurale care guvernează luarea şi prelungirea măsurilor speciale de supraveghere tehnică. Astfel, aşa cum s-a detaliat în secţiunea corespunzătoare, s-au identificat încălcări ale dispoziţiilor art.140 alin. (3)-(4) şi art. 144 Cod procedură penală. B.Dosarele având ca obiect rechizitorii emise de D.N.A. Din perspectiva respectării componentei dreptului la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, aşa cum este statuat în art. 6 paragraf 1 din Convenţia europeană pentru drepturile omului, transpus în art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi în art. 8 Cod procedură penală, verificările directe efectuate la instanţele arătate anterior şi care au vizat atât dosarele soluţionate definitiv, cât şi cele aflate pe rol, au relevat atât preocuparea constantă a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea acestor cauze penale, cât şi implicarea activă a conducerilor administrative ale instanţelor pentru realizarea (îndeplinirea) acestui deziderat. Situaţiile particulare identificate în cadrul verificărilor directe au fost prezentate la secţiunea corespunzătoare. Ca şi concluzie generală s-a constatat că, în exercitarea funcţiei jurisdicţionale, judecătorii învestiţi cu soluţionarea dosarelor penale în care actul de sesizare a fost emis de structurile centrală şi teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au asigurat respectarea garanţiilor procesuale, din perspectiva actului de justiţie realizat de o instanţă obiectivă şi imparţială. Astfel, în situaţiile de incompatibilitate absolută şi relativă, aşa cum sunt reglementate de dispoziţiile art. 64 Cod procedură penală şi art. 101-109 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, dar şi în cazurile particulare în care judecătorii au apreciat că pun sub semnul îndoielii imparţialitatea, au formulat declaraţii de abţinere de la judecată, cu prezentarea cazului de incompatibilitate invocat. Nu au fost identificate situaţii în care judecătorii care au fost învestiţi cu judecarea dosarelor penale din această categorie să fi cunoscut că fac obiectul unor proceduri penale în desfăşurare şi să nu încunoştinţeze colegiul de conducere al instanţei sau să formuleze declaraţii de abţinere. Apreciem că este relevant să menţionăm şi că în unele din aceste situaţii, declaraţiile de abţinere au fost respinse ca neîntemeiate. 301 / 304 Trebuie subliniată şi practica Direcţiei Naţionale Anticorupţie care, după încetarea măsurilor de supraveghere tehnică a judecătorilor, fie nu au informat persoanele supravegheate, fie au dispus amânarea acestei informări. Conţinutul încheierilor prin care aceste incidente procedurale au fost soluţionate, au relevat existenţa unei practici neunitare, atât în cadrul unei instanţe, cât şi între instanţe diferite în soluţionarea aceleiaşi situaţii de fapt, respectiv conflictul de interese, relaţiile naş-fin şi cazul judecătorului care, anterior modificărilor Codului de procedură penală a soluţionat o cerere de dispunere măsuri speciale de supraveghere, ulterior acestor modificări legislative fiind învestit cu actul de sesizare al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emis în acelaşi dosar de urmărire penală, prezentate detaliat în cuprinsul raportului. Faţă de aspectele constatate cu privire la practica neunitară în privinţa situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese, echipa de inspectori urmează a întocmi o notă care să fie avută în vedere la planificarea activităţilor de control. În raport de constatările efectuate, expuse în prezentul material, formulăm următoarele: PROPUNERI 1. Comunicarea prezentului raport Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a fi avut în vedere în instrumentarea dosarelor de urmărire penală. 2. Luarea de către organele şi persoanele competente din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura Centrală şi serviciile teritoriale a măsurilor care se impun, în vederea arhivării suporților optici vizând măsuri speciale de supraveghere tehnică. 3. Discutarea în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional descentralizat, la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura Centrală și structurile teritoriale, a aspectelor reţinute în prezentul raport, cu privire la respectarea 302 / 304 dispozițiilor procesual penale ce guvernează activitatea de urmărire penală. 4. Luarea de către organele şi persoanele competente ale tuturor instanţelor a măsurilor care se impun, în vederea arhivării dosarelor având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică la primul dosar care vizează acelaşi dosar de urmărire penală. 5. Luarea de către organele şi persoanele competente de la toate instanţele, în situaţia în care schema de judecători permite, a măsurilor ce se impun în vederea asigurării repartizării aleatorii a cauzelor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi între cel puţin două complete de judecată. 6. Discutarea în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional, la toate instanţele, a aspectelor reţinute în raport cu privire la modalitatea de motivare a încheierilor pronunţate în cauzele având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică. 7. Luarea de către organele şi persoanele competente din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a măsurilor necesare pentru stabilirea şi asocierea parametrilor de repartizare pentru fiecare obiect şi introducerea acestora în aplicaţia informatică, în vederea generării automate, precum şi pentru stabilirea şi introducerea în aplicaţia informatică a complexităţii premergătoare pentru completele judecătorului de cameră preliminară/fond. 8. Discutarea în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional de la instanţele vizate şi unificarea practicilor privind situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese reţinute în cuprinsul raportului. 303 / 304 Prezentul raport se publică în temeiul art. 123 alin. (5) din Regulamentul privind Normele de efectuare a lucrărilor de inspecție. Raportul a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225 din 15.10.2019, conform ordinii de zi soluționate, publicată pe site-ul web al Consiliului Superior al Magistraturii la adresa www.csm1909.ro secţiunea „Hotărâri ale Secţiei pentru Judecători”. 304 / 304